Patria, iulie 1926 (Anul 8, nr. 140-165)
1926-07-01 / nr. 140
1 Iulie 1926 Congresul „Ligei Culturale“ la Blaj (Continuare de pe pagina I-a) Dragoslav, Batzaria, Ionescu (Sibiu), dna Docan (Cluj), prof. Moroianu (Cluj), general Leonte, Florian, Susan, etc. Se hotărăşte să i se dea o nouă orientare pentru a-şi merita numele de Teatru Popular, prin reprezentarea de piese populare, (Alexandr, Goldoni etc.) cari să aducă la teatru pe cea mai de jos pătară Bucureştiului, care are nevoie mare de cultură mintală şi sufletească. Pentru a putea duce acest program la bun sfârşit, se hotărăşte răscumpărea acţiunilor Teatrului, ce sunt în proprietatea „Băncii de Scont“. Se cere un turneu în micile oraşe şi localităţi ale Ardealului pe unde trupele cu subvenţii de milioane nu se abat. Dl Iorga răspunde, aprobând. Se iau apoi mai multe hotărâri de administraţie internă, şi se trece discutarea locului viitorului congres. Dl protopop Câmpianu (Tg.-Mureş) cere că el să se ţină în Tg.-Mureş. Deşi în sală circulau alte păreri, în urma felului cum şi-a documentat propunerea dl Câmpian, congresul a hotărât primirea ei. Dl prof. Iorga arată că faptul ţinerei viitorului congres tot în Ardeal, nu trebuie interpretat ca o rivalitate cu Astra. Intre Ligă şi Astra nu trebuie să existe nici un fel de diferend. Dimpotrivă, ar fi o dovadă de frumoasă solidaritate culturală dacă ar lucra mână în mână. Ce frumos şi "înălţător ar fi un congres al Ligii împreunâ cu cel al Astrei, care chestiunile culturale le-ar discuta în aceiaşi şedinţă, iar pentru cele administrative în şedinţe deosebite. Dacă nu se poate face aceasta ar trebui ca o serie de ani „Astra“ să imiteze exemplul Ligei. Să-şi ţină congresul pe pământul necunoscut sau puţin cunoscut de membri ei, al Regatului vechiu. Unii dintre conducătorii Ligei se gândeau să ţinem congresul viitor la Târgovişte. Cuvântarea frumoasă a păr. Câmpian i-au făcut să renunţe la propunerea lor, deci invit pe reprezentanţii despărţământului Blaj al „Astrei“ să tălmăcească viitorului congres al Astrei că Ligă ar saluta cu insufleţire congresele Astrei pe pământul vechiului Regat. Dl Iorga spune că dacă Astra ar hotărî să-şi ţină viitorul congres la Târgoviştea lui Mihai Viteazul, secţia Tigei de acolo s’ar mândri să-i ofere o primire dintre cele mai bune. Sala întreagă a ovaţionat pe dl N. Iorga pentru frumoasa propunere ce a făcut-o. Cu aceasta congresul s’a în-chis. * După închiderea congresului un număr de 80 invitaţi au luat masa la Mitropolie. S’au ţinut înălţătoare toasturi de către I. P. S. S. Mitropolitul Vasile, general Leonte, Corsstantinescu Delabaia, Batzaria, prof. Moroianu, dna Docan. La ora 4 s-a vizitat expoziţia de cărţi vechi, stampe, documente, de la Biblioteca Arhidiecezană, organizată prin stăruinţa colegului nostru, dl A. Lupeanu. Seara la orele 9 a avut loc o conferinţă a dlui N. Batzaria despre românii din Macedonia, urmată de producţii de dans şi cânt ale elevelor Şcoalei de Misionare din Vălenii de Munte. Serbările de la Cetatea de Baltă — Ziua III — Cea mai înălţătoare zi a congresului a fost ziua din urmă, ziua excursiei congresiştilor la Cetatea de baltă. Aici poporul, oprit până în ultimul moment prin ordinele administraţie de a participa la festivităţi, a făcut o primire regală Ligii Culturale. Trenul excursioniştilor a sosit la ora 80a în gara împodobită cu verdeaţă, drapeluri, covoare. Un lung cordon de săteni e trecut în revistă de vizitatori până ce ajung la poarta de triumf ridicată în gară. Aci protopopul Todoran în cuvinte calde,orează bun sosit Ligii. Dl N. Iorga mulţumeşte pentru frumoasa primire ce i-o face poporul român. Un banderiu de călăreţi dă onorurile. In sunetele unei fanfare lumea se îndreaptă spre sat. Drumul e sădit cu crengi verzi. La intrarea în sat altă poartă triumfală. Primarul Bodogaru salută pe dl Iorga şi Liga. Venerabilul bătrân preotul Miron Dascăl, îşi exprimă mulţumirea sufletească că poate saluta pe marele învăţător al namului în mijlocul sătenilor din Cetatea de Baltă. Mulţimea imensă adunată aici, izbucneşte în nesfârşite urale... După aceasta vorbeşte fruntaşul ţăran, bărbat de încredere al partidului naţional, Vasile Tătar care exprimă sentimentele ce le are ţărănimea pentru dl . Iorga. Darul oratoric cu care e înzestrat Vasile Tătar, cunoştinţele lu care se tradau în cursul cuvântării au făcut o admirabilă impresie asupra congresiştilor, cari la început se îndoiau că cel ce vorbeşte e într’adevăr... ţăran, iar nu un cărturar travesl. Dl Iorga impresionat de cuvântarea părintelui Dascăl şi de a lui Văsile Tătar, îşi exprimă bucuria ce o simte când cunoaşte suflete ca cele ce Ie a simţit în pieptul celor două vorbitori. După aceasta se formează convoiul. In frunte merg călăreţii, urmează fanfara, şcoala primară, Şcoala de Misionare, dl N. Iorga şi fruntaşii Ligei, congresiştii, sătenii din Cetatea de Baltă. Trecem printre sătenii satelor învecinate, cari erau înşiraţi la marginile drumului. Urale necontenite se amestecă cu cântecele elevilor şi sunetul fanfarei. In faţa şcoalei primare o altă poartă de triumf. Inv.dir. Tătar urează bun sosit marelui învăţat, în clădirea modestă a învăţăturii de la sate. Dl N. Iorga: Iţi urez să creşti din copii de la şcoală oameni mândrii, cu fruntea ridicată cum sunt aceştia din jurul nostru, părinţii lor. După aceasta lumea intră în spaţioasa grădină a şcolii primare. Pridvorul şcolii e ocupat de Comitetul Ligii, dl dr. Coltor deputat, A. Lupeanu, fruntaşii satelor ce participă la serbare şi elevele şcoalei de Misionare, cari au cântat mai multe cântece naţionale şi poporale. Cuvântările Dl A. Lupeanu spune poporului cine sunt oaspeţii de frunte ai Cetăţii de Baltă. Dl Toni descrie trecutul Ligei şi rolul ei în înfăptuirea idealului naţional. Dl N. Iorga îşi exprimă sentimentele de închinare pentru locurile unde odinioară Ştefan cel Mare îşi avea stăpânirea. Trecutul este izvor de întinerire, el ne-a dat biserica, portul, cântecul. Uneori când nedreptăţile ce le văd mă mâhnesc, în el aflu mângâiere. Dar nedreptăţile care nu sunt vina celor ce le îndurăm? Când ni se face o nedreptate să ne întrebăm: n’am făcut-o şi noi altora? Astfel ne vom ridica vrednicia noastră, singura, care ne poate aduce bieie. Cel ce a fost stăpân aici, Ştefan cel Mare, numa prin vrednicia lui şi-a meritat mărirea. La Suceava lui Ştefan cel Mare, a îngenunchiat odată un fiu de rege pe care l am pierdut... Să îngenunchem şi noi aici, şi să legăm un buchet de flori cu tricolorul care ne simbolizează laptele, să le udăm cu lacrimile durerii noastre, iar Bucovinenii ce sunt aci, veniţi de la Suceava, să le închine în biserica de aici lui Ştefan cel Mare, al cărui suflet plin de dreptate să-i dea Dzeu Regelui Ferdinand ca să-i putem striga: Trăiască desrobitorul de trupuri, dătătorul de pământ şi înfăptuitorul dreptăţii pentru cei mulţi şi buni. Cele opt mii de ţărani (fără exagerare) adunaţi din 20 de sate au ovaţionat îndelung pe Rege şi pe prinţul Carol. Oaspeţii au vizitat apoi expoziţia de lucruri de mână şi expoziţia... vieţii ţăranului român, aranjate cu mult gust de harnica învăţătoare, dra Mărioara Maier, îndeosebi fazele vieţii ţărăneşti, înfăţişate cu figuraţie vie, (săteni şi sătence) au plăcut mult. A urifiat un imens conduct etnografic. In urmă au defilat milităreşte ţăranii din 20 de sate, ovaţionând pe dl Iorga. In urmă s’a vizitat castelul istoric din localitate, iar apoi lumea a plecat în păduricea din apropiere unde a avut loc o masă comună populară, şi o serbare poporală. Aici au vorbit dnii prof. dr Ion Coltor, deputat, şi dl N. Iorga. Ţinuta ţăranimei la aceste serbări a impresionat adânc pe congresiştii din vechiul Regat cari nu cunoşteau încă Ardealul. Rep. GRATUIT o bucată de probă din SAVON-ELIDA-IDEAL noul săpun de toaletă fără pereche cu un parfum legendar primește oricine cumpără V2 kgr. din incomparabilul SĂPUN SCHICHT-CERB produsul celei mai mari fabrici de săpun de pe continentul european MARCA MONDIALĂ a săpunurilor pentru rufe Cele mai bune ghete moderne şi orthopedice se confecţionează la CHIOEEANU Str. Memorandului 22 2 Salariile funcţionarilor şi scumpetea vieţii Odată cu începutul celui de al doilea semestru din exerciţiul financiar, când urmează a se acorda nouile sporuri la salariile funcţionarilor publici, prevăzute în bugetul general, chestiunea situaţiei materiale a acestora este iarăş la ordinea zilei. S’a crezut (şi zvonul venea chiar din cercurile guvernamentale) că — deşi prevăzut în buget — miliardul destinat măririi salariilor nu se va acorda la 1 Iulie şi că chestiunea se va aranja d’abia la discuţia viitorului buget pe 1927. Astăzi se ştie că Ministerul de finanţe lucrează la repartiţia sumei pe categorii de funcţionari şi că, deci, cu începutul lunei iulie salariile se vor plăti mărite. Această nouă sporire nu rezolvă însă, chestiunea îmbunătăţim situaţiei materiale a salariaţilor publici, deoarece — ca şi până acum — nouile sporuri vor fi curând acoperite şi chiar depăşite de proporţia scumpetei traiului. De 7 ani asistăm la această permanentă întrecere între sporurile la salarii şi creşterea preţurilor pe piaţă. Fiecare mărire a lefurilor a adus imediat scumpirea produselor astfel că funcţionarul publice s’a găsit permanent în situaţia de a nu putea face faţă necesităţilor traiului. La noi fenomenul pare destul de curios : nu creşterea salariilor a urmat indicele scumpetei, ci scumpetea s’a regulat după salarii (întrecănd, fireşte, totdeauna proporţiile celor din urmă). Cauza ? Adăugările de sporuri la salariile funcţionarilor, au fost o măsură izolată, care nu putea da bune rezultate fără a o coordona cu alte măsuri de ordin general economic. Avem o lege a speculei, dar nu se aplică. Faptul, însă, că există o lege excepţională pentru regularea raporturilor dintre vânzător şi cumpărător, împiedică libera concurenţă în comerţ. Legea pentru înfrănarea speculei ilicite, departe de a fi, deci, o măsură de protecţie pentru cumpărători (deoarece nu se aplică), este o piedică pentru normalizarea comerţului, potrivit puterei de cumpărare a leului şi raportului dintre cerere şi ofertă. Preţul mărfurilor nu se ieftineşte, deoarece nu există concurenţă şi această nu există tocmai din cauza legei şi ordonanţelor excepţionale, cari nu înfrânează, ci protejează specula ilicită. De 7 ani chestiunea ameliorarei situaţiei materiale a funcţionarilor publici se învârteşte în acest cerc vicioşi rezultatele se văd: cu salariile mereu sporite funcţionarii trăiesc cu privaţiuni, în schimb viaţa se scumpeşte pentru întreaga populaţie. O nouă sporire a salariilor, însemnează o nouă scumpire a vieței. Anarhia de la Oradea-Mare Consiliul comunal oprit de a se constitui Poliţia opreşte pe consilierii de a intra în primărie Se ştie, că întâiul consiliu comunal din Oradea-Mare a fost disolvat de guvernul averescan şi au fost rânduite alegeri nouă. Vina întâiului consiliu, ales încă sub liberali, a fost că biruise lista opoziţiei unite. Vina aceasta a rămas insă şi pentru consiliul ieşit din a doua alegere. După disolvarea celui dintâi s’a numit o comisie interimară. Aceasta, împotriva nouei legi administrative, e şi acum infruntea municipiului, ministeriul de interne respingând protestul înaintat de consiliul ales legal, împotriva instituirii ilegale a comisiei Interimare. In baza legei administrative consiliul comunal avea datoria să se întrunească în localul primăriei și să se constitue. Dl dr Aurel Lazar, care ieșise în fruntea listei opoziţiei unite, a luat dispoziţii, în baza legii şi în înţelegere cu membrii consiliului, să fie convocat acest consiliu pentru a se constitui. Convocarea are următorul text: Către membrii aleşi şi de drept ai Consiliului Muncipiului Oradea Primăria Muncipiului Oradea a comunicat dlui dr Aurel Lazar la 19 Iunie cor. deriziunea Ministerului de Interne No. 13689 din 8 Maiu 1926, prin care s’a anulat construirea Consiliului Muncipiului Oradea din 19 Aprilie ca fiind ilegală. Subsemnaţii membrii ai Consiliului Muncipiului Oradea, aleşi la 29 Martie 1926, luăm act despre deriziunea ministerială, care ni s’a înmânat după solicitare numai în ziua de 19 Iunie cor. In situaţiunea creată de deriziunea ministerială, subsemnaţii suntem datori să examinăm din nou dispoziţiile reformei administrative pentru a găsi cauea legală în acţiunea noastră, dorind a reprezenta ca demnitate Muncipiul Oradea, şi totodată de a intra în legalitate. Văzând art. 273—280, cam precizează când şi cum se pot dizolva Consiliile comunale deja constituite, că actele de dizolvare vor arăta şi data convocării alegătorilor pentru nouile alegeri, precum şi numirea Consiliului interimar, că „comisiunile interimare se compun din membri supleanţi“ şi numai dacă lipsesc se pot numi alci. Văzând art. 199 că contestaţiunile „se vor adresa înăuntrul termenului de 10 zile, dela primirea contestaţiunilor“. Văzând în fine şi art. 27 „că dacă n’au fost cooptaţii, sau ele s’au găsit neîntemeiate, consilierii aleşi şi de drept ai municipiilor se convoacă îndată de ministrul de interne“ şi apoi „dacă în termen de 10 zile dela respingerea contestaţiunilor asupra alegerilor, sau dela expirarea termenului înnăuntrul căruia puteau să se facă contestaţii. Consiliul comunal nu a fost convocat, el se întruneşte de drept.“ Credem de juste şi legale următoarele concluziuni: a) Că termenul ultim pentru contestaţiuni, precum termenul de 10 zile pentru judecarea lor, total 20 zile au trecut de mult încă în luna Aprilie; b) Că legea administrativă dispune în mod imperativ, că ministrul de interne în termen de 10 zile este dator a judeca contestaţiile şi întrucât nu le judecă, contestaţiile se consideră ide respinse ; c) in consecinţă declaraţia Ministerului de interne făcută în motivarea decisiunei cu No. 13689 din 8 Main 1926: „că asupra contestaţiunilor Ministerul nu s’a pronunţat încă şi pentru acest motiv nu s’a dispus convocarea pentru constituire; arată indiscutabil, că contestaţiunile în termenul legal şi fatal nu s’au judecat, că astfel nu se mai pot judeca deci trebuesc considerate de respinse şi în consecinţă conform, art. 27 consiliul trebuia de mult convocat; d) Că numirea unui consiliu interimar este absolut ilegal şi anticonstituţional, lucrările aceluia sunt nule şi neavenite. Astfel nu putem admite creiarea unui precedent periculos prin funcţionarea comisiunei anticonstituţionale. f) Că votul concetăţenilor noştri ne obligă la apărrea legalităţii şi libertăţii constituţionale. Ori Ministerul de Interne a violat reforma administrativă, a desconsiderat drepturile cetăţeneşti, a atins grav demnitatea Statului şi autoritatea legilor prin instituirea comisiunei interimare şi prin neconvocarea consiliului ales. Decidem să ne întrunim de drept. Termenul întrunirii îl fixăm pe ziua de 28 iunie 1926, orele 16 în sala cea mare a Primăriei oraşului Oradea, la care învităm pe toţi membri aleşi şi de drept al consiliului. Scopul întrunirii este conform art. 27: 1. A ne pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate. 2. A depune jurământul; 3. A proceda la desemnarea consilierilor candidaţi de primar; 4. A proceda la alegerea delegaţiunii permanente. Oradea, la 21 Iunie 1926. (st) Dr Lezár Aurel, (ss) dr Rozvăny Eugen, (ss) Mavrodin Anastase, (ss) dr Bardoş Emerlc, (ss) Spitzer Beniamin, (ss) Czellér Ludovic, (ss) dr Kiss Dumitru, (ss) Pelle loan, (ss) Stern Alexandru, (ss) Oraş Ladlslau, (ss) dr Hívás Andrei, (ss) Berkovits Bernat, (ss) dr Egri Gelu, (ss) Schwartz Ludovic, (ss) dr Simonca Gheorghe, (ss) Nlculescu Nicolae, (ss) dr Szántó Desiderju, (ss) Gembácz Frideric, (ss) dr Erdélyi Sever, (ss) Szabó Alexandru, (ss) Hú’oschenbergcr Iosif, (ss) dr Markovlts lgnatie, (ss) Crăciun Andrei, (ss) Koszeghy Robert. * Luni, la 28 iunie, consilierii au venit la primăria din Oradea-Mare. Mare le-a fost surprinderea când au aflat toate uşile încuiate, poliţişti armaţi postaţi la toate întrârile, şi agenţi de siguranţă, cari au adus la cunoştinţa consilierilor că au ordin să-l oprească de-a intra la primărie. Consilierii cerând să li se arate un ordin scris, în baza căruia sunt opriţi să-şi îndeplinească o datorie impusă lor de legea administrativă, şeful poliţiei armate nu a putut să le arate nici un ordin scris. Cu toate acestea ei au continuat să ţină localul primărei închis. Văzând aceasta extraordinară samavolnicie şi batjocură a legii, consilierii au dresat un procesverbal, în coridorul primăriei, l-au iscălit cu toţii şi s’au împrăştiat. Poliţia a voit să legitimeze acest act ruşinos de împesecare a esecutării legii, a spus că măsurile de pază s’au luat fiindcă... a fost înştiinţată că se pregăteşte... un complot cu... bombe împotriva primăriei Motivarea e absurdă, desigur și ridicolă: atentatul era să-l facă... chiar consilierii adunaţi să esecute o datorie impusă lor de legea administrativă. in şirul ilegalităţilor care ne fac de batjocură prin anarhia dela Oradea- Mare, s’a ajuns la un punct culminat. întreaga populaţie a oraşului dela graniţă a ramas adânc scandalizată de ceea ce s’a petrecut Luni. Un local de primărie încuiat şi păzit de poliţie pentru a nu putea întră tocmai aceia cari au dreptul, din încredinţarea alegătorilor, să se îngrijească şi să conducă trebiie oraşului. Cerem la Ministerul de Interne să iea măsuri urgente pentru a se curma anarhia de la Oradea-Mare! Consiliul comunal ales trebue să fie lăsat a întră în drepturile sale, iar Comisia interimară să plece dela locul unde nu are nici un drept să rămână ! Scrisoare deschisă către prefectul jud. Satu-Mare Domnule Prefect! M’aş fi adresat către dta cu obişnuitul „Dragă Nepoate“, — dacă cu ocazia alegerei ultime de senator n’ai fi dovedit, că eşti lipsit totalmente de orice consideraţiuni familiare, şi de orice condescendenţă faţă de familia Lucăcendor, al căror nepot te complăceai întotdeauna a te numi. Iţi voiu zice dar „Domnule Prefect“, şi în aceasta calitate îţi cer socoteala pentru faptele îndreptate ca atâta violenţă şi fronie contra mea. Prin examinarea acestor fapte te-ai arăta în adevărata citare lumină, ca orice om cinstit să te poată aprecia după cum meriţi. In ziua de 12 cor., imediat după sosirea dtale din Bucureşti, când candidatura mea la Senat era depusă deja de 4 zile, m’ai invitat pe mine, dimpreună cu membrii familiei cari mă însoţeau, la o cafea după prânz. Ţi-am declarat de-atunci, că n’aş fi venit dacă nu mă invitai, ca să nu-ţi creez situaţie dificilă, că opozantul fraternizează cu prefectul. Ţi-ai exprimat cu aceasta ocazie părerea de bine că am candidat, mi-ai urat bun succes, m’ai asigurat, că vei lăsa alegerile absolut libere, nu vei face presiuni şi ingerinţe, voi putea face în deplină libertate turneul meu electoral şi propaganda electorală, şi mi-ai mai declarat, că ai fi bucuros dacă aş reuşi să fiu ales. Mai mult! Mi-ai dat să citesc o scrisoare, către dl Eugen Barbul, deputat, fratele dtale, prin care-l rogi să ceară dlui ministru Goga, să agreeze candidatura mea, deoarece îţi vine greu să lupţi contra unui membru al familiei Lucaciu, care e înrudită cu dta, şi care are in judeţul Satu-Mare o popularitate covârşitoare. Am plecat de la dta foarte mulţumit de aceste manifestaţiuni de iubire şi stimă. Am început turneul meu electoral, şi într’adevăr n’am întâmpinat nici o dificultate, nici o adversitate, ci, din contra, cea mai călduroasă îmbrăţişare chiar şi din partea organelor administrative. Aceasta până la 17 iunie, când dta, probabil, vei fi primit răspuns la intervenţia către dl ministru Goga, şi ucazul, să nu cruţi nimic pentru doborârea mea şi reuşita candidatului guvernului, dl Romul Buzillă. De la data aceasta dta, slugă plecată a dlui Goga, călcând cuvântul dat şi asigurările date, ai asmuţit contra mea ceata primpretorilor şi notarilor maghiaroizi, sau semimaghiar), sau evreomaghiar), în frunte cu faimosul subprefect Pap Lajos, şi aceştia, reamintindu-şi luptele epice ale familiei Lucaciu contra asupritorilor maghiari, s’au năpustit cu o furie hunică asupra alegătorilor, primari şi consilieri puşi tot de ei, ameninţându-i cu darea afară, dizolvarea, etc., în caz dacă aş reuşi eu la alegeri. Şi bietul popor împilat, despreţuit şi batjocorit secole de-a rândul, sclavizat şi desbrăcat de demnitate, văzându-se terorizat şi ameninţat de zbirii dtale, s-a plecat capul, şi a votat după cum i s’a poruncit. Numai în plasa Baia-Mare, unde nu s’au făcut terorizări atât de crâncene, am primit aproape totalitatea voturilor. Ş’acum, domnule prefect, „eccehomo": 1. Ai călcat cuvântul dat. 2. Ai spus un neadevăr când ai spus, că lași absolută libertate alegerilor. 3. Ai umilit familia Lucăcenilor, cu ai cărei „nepoţie“ te-ai lăudat întotdeauna şi de la care n’ai căzut decât bine în viaţă. 4. Te-ai pus împotriva curentului sănătos al opiniei publice naţionale româneşti din judeţul Satu-Mare, te-ai învrăjbit cu toţi românii, şi te-ai izolat ca evreo-maghiarii dtale şi cu câţiva fripturişti ticăloşi. „ Ai adus pe capul bietului popor românesc pacostea unei superiorităţi a elementului maghiar, în veci duşmanul Statului român. Şi acum nu-ţi rămâne altceva, decât: si-ţi fie ruşine“! Cu cele de cuviinţă: Ing. P. Lucaciu. Angajez pentru 1 Septemvrie a. c., scriitor sau dactilografă cu praxă fondată. Ofertele se trimit: „Notar public Huedin“. 33013 Moartea cloţanilor (şobolani) şi la şoarecilor Rezultat sigur. Un pachet 25 Lei, 3 pachete franco, Farmacia Corneliu Demeter Cluj, Calea Moţilor 2. 00//« cu praxă mai îndelungată în Branşa de manufactură află aplicare imediat la Firma Vasile I. Viteu Sebeş—Alba. Preferiţi sunt cei ce vorbesc şi limba germană. 3,6 4-4 De vânzare. In fruntaşa comună Lupşa, jud. Turda, linia ferată Turda-Abrud, cu gară în localitate, se vinde din mână liberă, din cauza mutării, o mare prăvălie românească cu întregul intravilan constătător din 4 odăi, calină, local de prăvălie, cu întreg aranjamentul şi licenţa, pentru manufactură, coloniale, tutun şi sare. Magazin pentru fărărie şi cereale, grajduri. Trei pivniţe, grădină. Treizeci de ani a fost condusă de proprietarul român. Centru important în Munţii apuseni. Doritorii de-a o cumpăra să se adreseze Administraţiei ziarului Patria, sau Doamnei văd. Valeria Sabău, în Lupşa, jud. Turda-Arieş. 10-10 Strada Andrei Murăşan de vânzare loc de casă cu pomii 1650 m. p. Informaţii inginer Borda piaţa Cuza Vodă 7. 332 Nu uitaţi 37 7 -10 să comandaţi haine, pardesie elegante la Croitorul Kupferstein STOFE ENGLEZE CLUJ Str. Memorandului 18 IllTITI In stabilimentul meu Industrai ill/IZ., pentru aurit. Blondei şi confecţionare de cadre pentru tablouri, aflători în Str. Iuliu Manius, primesc spre reparaţie şi aurit din nou tot felul de cadre S3’chi ITichail Somlyai. PATRIA sunt fără părecha pe lume! Pensiune bună de familie, dela 50 cor. cehoslovace în sus. Informaţiuni se dau la Mg. Ph. L SINGER, TIMIŞOARA!!. Str. P. Teste Ho. 2. Cei cari nu pot călători să întrebuinţeze cura de casă cu năsip PISTYAN. Cubic de năsip Pi. Qa., compresă gamma gata pentru întrebuinţată se află în toate farmaciile ş i droguerîle 88 R. M.T. 12 33 — Cea mai nouă modă de plisseuri cu bordură, brodări artististice, pictură relief şi ombre, se confecţionează cel mai frumos an Salonul de Broderii artistice, Cluj, Str. Memorandului, 15. fMka„Miţiate “LTD pauă prăvălii foarte bune în comună mere cu circulaţie anuală de două milioane 300.000 Lei, de vânzare sau de închinare. Eventual se primeşte tovarăş comerciant român cu capital de 500.000 Lei, care ar conduce prăvăliile. A se adresa „Roşiana“ comuna Roşia jud. Bihor p. u. Remetea. 335 ij_i