Patria, iulie 1926 (Anul 8, nr. 140-165)

1926-07-01 / nr. 140

1 Iulie 1926 Congresul „Ligei Culturale“ la Blaj (Continuare de pe pagina I-a) Dragoslav, Batzaria, Ionescu (Sibiu), dna Docan (Cluj), prof. Moroianu (Cluj), general Leonte, Florian, Susan, etc. Se hotărăşte să i­ se dea o nouă orien­tare pentru a-şi merita numele de Teatru Popular, prin reprezentarea de piese populare, (Alexandr, Goldoni etc.) cari să aducă la teatru pe cea mai de jos pătară Bucureştiului, care are nevoie mare de cultură mintală şi sufletească. Pentru a putea duce acest program la bun sfârşit, se hotărăşte răscumpărea acţiunilor Teatrului, ce sunt în proprie­tatea „Băncii de Scont“. Se cere un turneu în micile oraşe şi localităţi ale Ardealului pe unde tru­pele cu subvenţii de milioane nu se abat. Dl Iorga răspunde, aprobând. Se iau apoi mai multe hotărâri de administraţie internă, şi se trece discu­tarea locului viitorului congres. Dl protopop Câmpianu (Tg.-Mureş) cere că el să se ţină în Tg.-Mureş. Deşi în sală circulau alte păreri, în urma felului cum şi-a documentat propunerea dl Câmpian, congresul a hotărât primirea ei. Dl prof. Iorga arată că faptul ţinerei viitorului congres tot în Ardeal, nu trebuie interpretat ca o rivalitate cu Astra. Intre Ligă şi Astra nu trebuie să existe nici un fel de diferend. Dim­potrivă, ar fi o dovadă de frumo­­asă solidaritate culturală dacă­ ar lucra mână în mână. Ce frumos şi "înălţător ar fi un congres al Ligii împreunâ cu cel al Astrei, care chestiunile culturale le-ar discuta în aceiaşi şedinţă, iar pentru cele administrative în şedinţe deosebite. Dacă nu se poate face aceasta ar trebui ca o serie de ani „Astra“ să i­­miteze exemplul Ligei. Să-şi ţină con­gresul pe pământul necunoscut sau pu­ţin cunoscut de membri ei, al Regatu­lui vechiu. Unii dintre conducătorii Li­gei se gândeau să ţinem congresul vii­tor la Târgovişte. Cuvântarea frumoasă a păr. Câmpian i-au făcut să renunţe la propunerea lor, deci invit pe repre­zentanţii despărţământului Blaj al „A­­strei“ să tălmăcească viitorului congres al Astrei că Ligă ar saluta cu insufle­­ţire congresele Astrei pe pământul ve­chiului Regat. Dl Iorga spune că dacă Astra ar hotărî să-şi ţină viitorul con­gres la Târgoviştea lui Mihai Viteazul, secţia Tigei de acolo s’ar mândri să-i ofere o primire dintre cele mai bune. Sala întreagă a ovaţionat pe dl N. Iorga pentru frumoasa propunere ce a făcut-o. Cu aceasta congresul s’a în-c­his. * După închiderea congresului un nu­măr de 80 invitaţi au luat masa la Mitropolie. S’au ţinut înălţătoare toasturi de către I. P. S. S. Mitropolitul Va­­sile, general Leonte, Corsstantinescu De­­labaia, Batzaria, prof. Moroianu, dna Docan. La ora 4 s-a vizitat expoziţia de cărţi vechi, stampe, documente, de la Biblioteca Arhidiecezană, organizată prin stăruinţa colegului nostru, dl A. Lupeanu. Seara la orele 9 a avut loc o con­ferinţă a dlui N. Batzaria despre ro­mânii din Macedonia, urmată de pro­ducţii de dans şi cânt ale elevelor Şcoalei de Misionare din Vălenii de Munte. Serbările de la Cetatea de Baltă — Ziua III — Cea mai înălţătoare zi a congresului a fost ziua din urmă, ziua excursiei congresiştilor la Cetatea de baltă. Aici poporul, oprit până în ultimul moment prin ordinele administraţie de­ a parti­cipa la festivităţi, a făcut o primire re­gală Ligii Culturale. Trenul excursioniştilor a sosit la ora 80a în gara împodobită cu verdeaţă, drapeluri, covoare. Un lung cordon de săteni e trecut în revistă de vizitatori până ce ajung la poarta de triumf ri­dicată în gară. Aci protopopul Todoran în cuvinte calde,orează bun sosit Ligii. Dl N. Iorga mulţumeşte pentru fru­moasa primire ce i-o face poporul român. Un banderiu de călăreţi dă onorurile. In sunetele unei fanfare lumea se în­dreaptă spre sat. Drumul e sădit cu crengi verzi. La intrarea în sat altă poartă trium­fală. Primarul Bodogaru salută pe dl Iorga şi Liga. Venerabilul bătrân preotul Miron Dascăl, îşi exprimă mulţumirea sufle­tească că poate saluta pe marele învă­ţător al n­amului în mijlocul sătenilor din Cetatea de Baltă. Mulţimea imensă adunată aici, izbuc­neşte în nesfârşite urale... După aceasta vorbeşte fruntaşul ţă­ran, bărbat de încredere al partidului naţional, Vasile Tătar care exprimă sentimentele ce le are ţărănimea pentru dl . Iorga. Darul oratoric cu care e înzestrat Vasile Tătar, cunoştinţele lu­ care se tradau în cursul cuvântării au făcut o admirabilă impresie asupra con­gresiştilor, cari la început se îndoiau că cel ce vorbeşte e într’adevăr... ţă­ran, iar nu un cărturar travesl­­. Dl Iorga impresionat de cuvântarea părintelui Dascăl şi de a lui Văsile Tătar, îşi exprimă bucuria ce o simte când cunoaşte suflete ca cele ce Ie a simţit în pieptul celor două vorbitori. După aceasta se formează convoiul. In frunte merg călăreţii, urmează fan­fara, şcoala primară, Şcoala de Misio­nare, dl N. Iorga şi fruntaşii Ligei, con­­gresiştii, sătenii din Cetatea de Baltă. Trecem printre sătenii satelor înve­cinate, cari erau înşiraţi la margini­le drumului. Urale necontenite se amestecă cu cântecele elevilor şi sunetul fanfarei. In faţa şcoalei primare o altă poartă de triumf. Inv.­dir. Tătar urează bun sosit ma­relui învăţat, în clădirea modestă a în­văţăturii de la sate. Dl N. Iorga: Iţi urez să creşti din copii de la şcoală oameni mândrii, cu fruntea ridicată cum sunt aceştia din jurul nostru, părinţii lor. După aceasta lumea intră în spaţioasa grădină a şcolii primare. Pridvorul şcolii e ocupat de Comitetul Ligii, dl dr­­. Coltor deputat, A. Lupeanu, fruntaşii satelor ce participă la serbare şi ele­vele şcoalei de Misionare, cari au cân­tat mai multe cântece naţionale şi po­porale. Cuvântările Dl A. Lupeanu spune poporului cine sunt oaspeţii de frunte ai Cetăţii de Baltă. Dl Toni descrie trecutul Ligei şi ro­lul ei în înfăptuirea idealului naţional. Dl N. Iorga îşi exprimă sentimen­tele de închinare pentru locurile unde odinioară Ştefan cel Mare îşi avea stăpânirea. Trecutul este izvor de întinerire, el ne-a dat biserica, portul, cântecul. Uneori când nedreptăţile ce le văd mă mâhnesc, în el aflu mângâiere. Dar nedreptăţile care nu sunt vina celor ce le îndurăm? Când ni se face o nedreptate să ne întrebăm: n’am fă­cut-o şi noi altora? Astfel ne vom ri­dica vrednicia noastră, singura, care ne poate aduce bi­eie. Cel ce a fost stăpân aici, Ştefan cel Mare, num­a prin vrednicia lui şi-a meritat mărirea. La Suceava lui Ştefan cel Mare, a îngenunchiat odată un fiu de rege pe care l am pierdut... Să îngenunchem şi noi aici, şi să legăm un buchet de flori cu tricolorul care ne simbolizează lap­tele, să le udăm cu lacrimile durerii noastre, iar Bucovinenii ce sunt aci, ve­niţi de la Suceava, să le închine în bi­serica de aici lui Ştefan cel Mare, al cărui suflet plin de dreptate să-i­­ dea Dzeu Regelui Ferdinand ca să-i putem striga: Trăiască desrobitorul de trupuri, dătătorul de pământ şi înfăptuitorul drep­tăţii pentru cei mulţi şi buni. Cele opt mii de ţărani (fără exa­gerare) adunaţi din 20 de sate au ova­ţionat îndelung pe Rege şi pe prinţul Carol. Oaspeţii au vizitat apoi expoziţia de lucruri de mână şi expoziţia... vieţii ţă­ranului român, aranjate cu mult gust de harnica învăţătoare, dra Mărioara Maier, îndeosebi fazele vieţii ţărăneşti, înfăţişate cu figuraţie vie, (săteni şi să­tence) au plăcut mult. A urifiat un imens conduct etnografic. In urmă au defilat milităreşte ţăranii din 20 de sate, ovaţionând pe dl Iorga. In urmă s’a vizitat castelul istoric din localitate, iar apoi lumea a plecat în păduricea din apropiere unde a avut loc o masă comună populară, şi o ser­bare poporală. Aici au vorbit dnii prof. dr Ion Col­­tor, deputat, şi dl N. Iorga. Ţinuta ţăranimei la aceste serbări a impresionat adânc pe congresiştii din vechiul Regat cari nu cunoşteau încă Ardealul. Rep. GRATUIT o bucată de probă din SAVON-ELIDA-IDEAL noul săpun de toaletă fără pereche cu un parfum legendar primește oricine cumpără V2 kgr. din incomparabilul SĂPUN SCHICHT-CERB produsul celei mai mari fabrici de săpun de pe continentul european MARCA MONDIALĂ a săpunurilor pentru rufe Cele mai bune ghete moderne şi orthopedice se confecţionează la CHIOEEANU Str. Memorandului 22 2 Salariile funcţionarilor şi scumpetea vieţii Odată cu începutul celui de al doilea semestru din exerciţiul financiar, când urmează a se acorda nouile sporuri la salariile funcţionarilor publici, prevăzute în bugetul general, chestiunea situaţiei materiale a acestora este iarăş la ordi­nea zilei. S’a crezut (şi zvonul venea chiar din cercurile guvernamentale) că — deşi prevăzut în buget — miliardul destinat măririi salariilor nu se va acorda la 1 Iulie şi că chestiunea se va aranja d’abia la discuţia viitorului buget pe 1927. Astăzi se ştie că Ministerul de finanţe lucrează la repartiţia sumei pe categorii de funcţionari şi că, deci, cu începutul lunei iulie salariile se vor plăti mărite. Această nouă sporire nu rezolvă însă, chestiunea îmbunătăţim situaţiei mate­riale a salariaţilor publici, de­oarece — ca şi până acum — nouile sporuri vor fi curând acoperite şi chiar depăşite de proporţia scumpetei traiului. De 7 ani asistăm la această perma­nentă întrecere între sporurile la salarii şi creşterea preţurilor pe piaţă. Fiecare mărire a lefurilor a adus imediat scum­pirea­ produselor astfel că funcţiona­rul publice s’a găsit permanent în si­tuaţia de a nu putea face faţă necesi­tăţilor traiului. La noi fenomenul pare destul de cu­rios : nu creşterea salariilor a urmat in­dicele scumpetei, ci scumpetea s’a regulat după salarii (întrecănd, fireşte, totdea­una proporţiile celor din urmă). Cauza ? Adăugările de sporuri la salariile funcţionarilor, au fost o mă­sură izolată, care nu putea da bune rezultate fără a o coordona cu alte mă­suri de ordin general economic. Avem o lege a speculei, dar nu se aplică. Faptul, însă, că există o lege excepţională pentru regular­ea raporturi­lor dintre vânzător şi cumpărător, îm­piedică libera concurenţă în comerţ. Le­gea pentru înfrănarea speculei ilicite, departe de a fi, deci, o măsură de pro­tecţie pentru cumpărători (de­oarece nu se aplică), este o piedică pentru nor­malizarea comerţului, potrivit puterei de cumpărare a leului şi raportului dintre cerere şi ofertă. Preţul mărfuri­lor nu se ieftineşte, deoarece nu există concurenţă şi această nu există tocmai din cauza legei şi or­­donanţelor excepţionale, cari nu înfrâ­nează, ci protejează specula ilicită. De 7 ani chestiunea ameliorarei si­tuaţiei materiale a funcţionarilor pu­blici se învârteşte în acest cerc vicioşi rezultatele se văd: cu salariile mereu sporite funcţionarii trăiesc cu privaţiuni, în schimb viaţa se scumpeşte pentru întreaga populaţie. O nouă sporire a salariilor, însem­nează o nouă scumpire a vieței. Anarhia de la Oradea-Mare Consiliul comunal oprit de a se constitui­­ Poli­ţia opreşte pe consilierii de a intra în primărie Se ştie, că întâiul consiliu comunal din Oradea-Mare a fost disolvat de gu­vernul averescan şi au fost rânduite alegeri nouă. Vina întâiului consiliu, ales încă sub liberali, a fost că biruise lista opoziţiei unite. Vina aceasta a rămas insă şi pentru consiliul ieşit din a doua alegere. După disolvarea celui dintâi s’a nu­mit o comisie interimară. Aceasta, îm­potriva nouei legi administrative, e şi acum in­fruntea municipiului, ministeriul de interne respingând protestul înain­tat de consiliul ales legal, împotriva instituirii ilegale a comisiei Interimare. In baza legei administrative consiliul comunal avea datoria să se întrunească în localul primăriei și să se constitue. Dl dr Aurel Lazar, care ieșise în fruntea listei opoziţiei unite, a luat dis­­poziţii, în baza legii şi în înţelegere cu membrii consiliului, să fie convocat a­­cest consiliu pentru a se constitui. Convocarea are următorul text: Către membrii aleşi şi de drept ai Consiliului Muncipiului Oradea Primăria Muncipiului Oradea a co­municat dlui dr Aurel Lazar la 19 Iu­nie cor. deriziunea Ministerului de In­terne No. 13689 din 8 Maiu 1926, prin care s’a anulat construirea Consiliului Muncipiului Oradea din 19 Aprilie ca fiind ilegală. Subsemnaţii membrii ai Consiliului Muncipiului Oradea, aleşi la 29 Martie 1926, luăm act despre deriziunea mi­nisterială, care ni s’a înmânat după so­licitare numai în ziua de 19 Iunie cor. In situaţiunea creată de deriziunea ministerială, subsemnaţii suntem datori să examinăm din nou dispoziţiile re­formei administrative pentru a găsi cauea legală în acţiunea noastră, do­rind a reprezenta ca demnitate Munci­­piul Oradea, şi totodată de a intra în legalitate. Văzând art. 273—280, cam­ preci­zează când şi cum se pot dizolva Con­siliile comunale deja constituite, că ac­tele de dizolvare­ vor arăta şi data convocării alegătorilor pentru nouile ale­geri, precum şi numirea Consiliului in­terimar, că „comisiunile interimare se compun din membri supleanţi“ şi numai dacă lipsesc se pot numi a­lci. Văzând art. 199 că contestaţiunile „se vor adresa înăuntrul termenului de 10 zile, dela primirea contestaţiunilor“. Văzând în fine şi art. 27 „că dacă n’au fost cooptaţii, sau ele s’au găsit neîntemeiate, consilierii aleşi şi de drept ai municipiilor se convoacă îndată de ministrul de interne“ şi apoi „dacă în termen de 10 zile dela respingerea con­testaţiunilor asupra alegerilor, sau dela expirarea termenului înnăuntrul căruia puteau să se facă contestaţii. Consiliul comunal nu a fost convocat, el se întru­neşte de drept.“ Credem de juste şi legale următoa­rele concluziuni: a) Că termenul ultim pentru contes­­taţiuni, precum termenul de 10 zile pen­tru judecarea lor, total 20 zile au tre­cut de mult încă în luna Aprilie; b) Că legea administrativă dispune în mod imperativ, că ministrul de in­terne în termen de 10 zile este dator a judeca contestaţiile şi întrucât nu le judecă, contestaţiile se consideră ide respinse ; c) in consecinţă declaraţia Ministe­rului de interne făcută în motivarea decisiunei cu No. 13689 din 8 Main 1926: „că asupra contestaţiunilor Mi­nisterul nu s’a pronunţat încă şi pen­tru acest motiv nu s’a dispus convo­carea pentru constituire; arată indiscu­tabil, că contestaţiunile în termenul legal şi fatal nu s’au judecat, că astfel nu se mai pot judeca deci trebuesc con­siderate de respinse şi în consecinţă conform, art. 27 consiliul trebuia de mult convocat; d) Că numirea unui consiliu interi­mar este absolut ilegal şi anticonsti­tuţional, lucrările aceluia sunt nule şi neavenite. Astfel nu putem admite creiarea unui precedent periculos prin funcţionarea comisiunei anticonstituţionale. f) Că votul concetăţenilor noştri ne obligă la apăr­rea legalităţii şi liber­tăţii constituţionale. Ori Ministerul de Interne a violat reforma administrativă, a desconsiderat drepturile cetăţeneşti, a atins grav dem­nitatea Statului şi autoritatea legilor prin instituirea comisiunei interimare şi prin neconvocarea consiliului ales. Decidem să ne întrunim de drept. Termenul întrunirii îl fixăm pe ziua de 28 iunie 1926, orele 16 în sala cea mare a Primăriei oraşului Oradea, la care învităm pe toţi membri aleşi şi de drept al consiliului. Scopul întrunirii este conform art. 27: 1. A ne pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incom­patibilitate. 2. A depune jurământul; 3. A proceda la desemnarea consili­erilor candidaţi de primar; 4. A proceda la alegerea delegaţiunii permanente. Oradea, la 21 Iunie 1926. (st) Dr Lezár Aurel, (ss) dr Rozvăny Eugen, (ss) Mavrodin Anastase, (ss) dr Bardoş Emerlc, (ss) Spitzer Beniamin, (ss) Czellér Ludovic, (ss) dr Kiss Du­mitru, (ss) Pelle loan, (ss) Stern Ale­xandru, (ss) Oraş Ladlslau, (ss) dr Hí­vás Andrei, (ss) Berkovits Bernat, (ss) dr Egri Gelu, (ss) Schwartz Ludovic, (ss) dr Simonca Gheorghe, (ss) Nlcu­­lescu Nicolae, (ss) dr Szántó Deside­­rju, (ss) Gembácz Frideric, (ss) dr Er­délyi Sever, (ss) Szabó Alexandru, (ss) Hú’oschenbergcr Iosif, (ss) dr Marko­­vlts lgnatie, (ss) Crăciun Andrei, (ss) Koszeghy Robert. * Luni, la 28 iunie, consilierii­ au venit la primăria din Oradea-Mare. Mare le-a fost surprinderea când au aflat toate uşile încuiate, poli­ţişti armaţi postaţi la toate întrârile, şi agenţi de siguranţă, cari au adus la cunoştinţa consilierilor că au ordin să-l oprească de-a intra la primărie. Consilierii cerând să li­ se arate un ordin scris, în baza căruia sunt opriţi să-şi îndeplinească o datorie impusă lor de legea administrativă, şeful poliţiei armate nu a putut să le arate nici un ordin scris. Cu toate acestea ei au continuat să ţină localul primărei închis. Văzând aceasta extraordinară sa­mavolnicie şi batjocură a legii, consilierii au dresat un proces­­verbal, în coridorul primăriei, l-au iscălit cu toţii şi s’au împrăştiat. Poliţia a voit să legitimeze acest act ruşinos de împesecare a ese­­cutării legii, a spus că măsurile de pază s’au luat fiindcă... a fost în­ştiinţată că se pregăteşte... un complot cu... bombe împotriva pri­măriei Motivarea e absurdă, desigur și ridicolă: atentatul era să-l facă... chiar consilierii adunaţi să esecute o datorie impusă lor de legea administrativă. in şirul ilegalităţilor care ne fac de batjocură prin anarhia dela Oradea- Mare, s’a ajuns la un punct culminat. întreaga populaţie a oraşului dela graniţă a ramas adânc scandalizată de ceea ce s’a petrecut Luni. Un local de primărie încuiat şi păzit de poliţie pentru a nu putea întră toc­mai aceia cari au dreptul, din încredin­ţarea alegătorilor, să se îngrijească şi să conducă trebiie oraşului. Cerem la Ministerul de Interne să iea măsuri urgente pentru a se curma anar­hia de la Oradea-Mare! Consiliul co­munal ales trebue să fie lăsat a întră în drepturile sale, iar Comisia interi­mară să plece dela locul unde nu are nici un drept să rămână ! Scrisoare deschisă către prefectul jud. Satu-Mare Domnule Prefect! M’aş fi adresat către dta cu obişnui­tul „Dragă Nepoate“, — dacă cu oca­zia alegerei ultime de senator n’ai fi dovedit, că eşti lipsit totalmente de orice consideraţiuni familiare, şi de orice condescendenţă faţă de familia Lucăcendor, al căror nepot te complă­ceai în­totdeauna a te numi. Iţi voiu zice dar „Domnule Prefect“, şi în aceasta calitate îţi cer socoteala pentru faptele îndreptate ca atâta vio­lenţă şi f­ronie contra mea. Prin exa­­minarea acestor fapte te-ai arăta în adevărata citare lumină, ca orice om cinstit să te poată aprecia după cum meriţi. In ziua de 12 cor., imediat după so­sirea dtale din Bucureşti, când candi­datura mea la Senat era depusă deja de 4 zile, m’ai invitat pe mine, dim­preună cu membrii familiei cari mă în­soţeau, la o cafea după prânz. Ţi-am declarat de-atunci, că n’aş fi venit dacă nu mă invitai, ca să nu-ţi creez situaţie dificilă, că opozantul fraternizează cu prefectul. Ţi-ai exprimat cu aceasta ocazie pă­rerea de bine că am candidat, mi-ai urat bun succes, m’ai asigurat, că vei lăsa alegerile absolut libere, nu vei face presiuni şi ingerinţe, voi putea face în deplină libertate turneul meu electoral şi propaganda electorală, şi mi-ai mai declarat, că ai fi bucuros dacă aş reuşi să fiu ales. Mai mult! Mi-ai dat să ci­tesc o scrisoare, către dl Eugen Bar­­bul, deputat, fratele dtale, prin care-l rogi să ceară dlui ministru Goga, să agreeze candidatura mea, deoarece îţi vine greu să lupţi contra unui membru al familiei Lucaciu, care e înrudită cu dta, şi care are in judeţul Satu-Mare o popularitate covârşitoare. Am plecat de la dta foarte mulţumit de aceste manifestaţiuni de iubire şi stimă. Am început turneul meu electo­ral, şi într’adevăr n’am întâmpinat nici o dificultate, nici o adversitate, ci, din contra, cea mai călduroasă îmbrăţişare chiar şi din partea organelor admini­strative. Aceasta până la 17 iunie, când dta, probabil, vei fi primit răspuns la intervenţia către dl ministru Goga, şi ucazul, să nu cruţi nimic pentru dobo­rârea mea şi reuşita candidatului guver­nului,­­ dl Romul Buzillă. De la data aceasta dta, slugă plecată a dlui Goga, călcând cuvântul dat şi asigurările date, ai asmuţit contra mea ceata primpretorilor şi notarilor ma­­ghiaroizi, sau semimaghiar), sau evreo­­maghiar), în frunte cu faimosul subpre­fect Pap Lajos, şi aceştia, reamintin­­du-şi luptele epice ale familiei Lucaciu contra asupritorilor maghiari, s’au nă­pustit cu o furie hunică asupra alegă­torilor, primari şi consilieri puşi tot de ei, ameninţându-i cu darea afară, dizol­varea, etc., în caz dacă aş reuşi eu la alegeri. Şi bietul popor împilat, despre­­ţuit şi batjocorit secole de-a rândul, sclavizat şi desbrăcat de demnitate, văzându-se terorizat şi ameninţat de zbirii dtale, s-a plecat capul, şi a votat după cum i s’a poruncit. Numai în plasa Baia-Mare, unde nu s’au făcut terorizări atât de crâncene, am primit aproape totalitatea voturilor. Ş’acum, domnule prefect, „eccehomo": 1. Ai călcat cuvântul dat. 2. Ai spus un neadevăr când ai spus, că lași absolută libertate alegerilor. 3. Ai umilit familia Lucăcenilor, cu ai cărei „nepoţie“ te-ai lăudat în­tot­deauna şi de la care n’ai căzut decât bine în viaţă. 4. Te-ai pus împotriva curentului sănătos al opiniei publice naţionale ro­mâneşti din judeţul Satu-Mare, te-ai învrăjbit cu toţi românii, şi te-ai izolat ca evreo-maghiarii dtale şi cu câţiva fripturişti ticăloşi. „ Ai adus pe capul bietului popor românesc pacostea unei superiorităţi a elementului maghiar, în veci duşmanul Statului român. Şi acum nu-ţi rămâne altceva, decât: si-ţi fie ruşine“! Cu cele de cuviinţă: Ing. P. Lucaciu. A­ngajez pentru 1 Septemvrie a. c., scriitor sau dactilografă cu praxă fondată. Ofertele se trimit: „Notar public Huedin“. 3301­3 M­oartea cloţanilor (şobolani) şi la şoarecilor Rezultat sigur. Un pachet 25 Lei, 3 pachete franco, Farmacia Corneliu Demeter Cluj, Calea Moţilor 2. 0­0//« cu praxă mai îndelun­gată în Branşa de manufac­tură află aplicare imediat la Firma Vasile I. Viteu Sebeş—Alba. Pre­feriţi sunt cei ce vorbesc şi limba germană. 3,6 4-4 D­e vânzare. In fruntaşa comună Lupşa, jud. Turda, linia ferată Turda-Abrud, cu gară în localitate, se vinde din mână liberă, din cauza mutării, o mare prăvălie românească cu întregul intravilan constătător din 4 odăi, calină, local de prăvălie, cu întreg a­­ranjamentul şi licenţa, pentru manufactură, coloniale, tutun şi sare. Magazin pentru fărărie şi cereale, grajduri. Trei piv­niţe, grădină. Treizeci de ani a fost condusă de proprietarul ro­mân. Centru important în Munţii apuseni. Doritorii de-a o cumpăra să se adreseze Administraţiei zia­­rului Patria, sau Doamnei văd. Valeria Sabău, în Lupşa, jud. Turda-Arieş. 10-10 S­trada Andrei Murăşan de vân­­zare loc de casă cu pomii 1650 m. p. Informaţii inginer Borda piaţa Cuza Vodă 7. 332 Nu uitaţi 37 7 -10 să comandaţi haine, pardesie elegante la Croitorul Kupferstein STOFE ENGLEZE CLUJ Str. Memorandului 18 IllTITI In stabilimentul meu Industrai ill/IZ., pentru aurit. Blondei şi confec­ţionare de cadre pentru tablouri, aflători în Str. Iuliu Maniu­s, primesc spre repa­raţie şi aurit din nou tot felul de cadre S3’­­chi ITichail Somlyai. PATRIA sunt fără părecha pe lume! Pensiune bună de familie, dela 50 cor. cehoslovace în sus. Informaţiuni se dau la Mg. Ph. L SINGER, TIMIŞOARA!!. Str. P. Teste Ho. 2. Cei cari nu pot călători să în­trebuinţeze cura de casă cu năsip PISTYAN. Cubic de năsip Pi. Qa., compresă gamma gata pentru întrebuinţată se află în toate farmaciile ş i droguerîle 88 R. M.T. 12­ 33 — Cea mai nouă modă de plisseuri cu bordură, brodări ar­­tististice, pictură relief şi ombre, se confecţionează cel mai frumos an Salonul de Broderii artistice, Cluj, Str. Memorandului, 15. fMka„Miţiate “­LT­D pauă prăvălii foarte bune în comună mere cu circulaţie a­­nuală de două milioane 300.000 Lei, de vânzare sau de închinare. Eventual se primeşte tovarăş co­merciant român cu capital de 500.000 Lei, care ar conduce pră­văliile. A se adresa „Roşiana“ comuna Roşia jud. Bihor p. u. Remetea. 335 ij_i

Next