Patria, septembrie 1926 (Anul 8, nr. 191-214)

1926-09-01 / nr. 191

1 Septemvrie 1926 De la congresul minorităţilor Ziarele sunt pline de reportagii asu­­pra conferenţei minorităţilor ce se ţine acum la Geneva. Se ştie că şi minori­tăţile de la noi sunt reprezentate prin câţiva parlamentari. Delegaţii cari au luat până acum cu­vântul sunt aproape numai evrei, pre­ocupaţi în mare măsură de soarta cul­turală a minorităţilor etnice. Dintre delegaţii minoritari creştini a vorbit deputatul polon Kăzmarek, din parlamentul german, care a spus că mişcarea pentru drepturile minorităţilor etnice nu trebue să degenere până la punctul de a nu mai recunoaşte suve­ranitatea naţională în diferitele State. Dl Brandsch, delegatul saşilor noştri, a arătat că baza autonomiei culturale a minorităţilor nu poate fi decât limba maternă. Apoi a luat din nou cuvântul un de­legat evreu, Leo Motzkin, care a pro­pus un proect de rezoluţie care a fost primit cu unanimitate. In proiect se cere autonomie cultu­rală pentru minorităţile etnice şi sprijin proporţional din partea Statului pentru instituţiile minoritare de ordin cultural. Un punct important din proiectul de rezoluţie este pretenţiunea de a se re­cunoaşte pentru fiecare minoritar drep­tul de a se declara aparţinător naţio­nalităţii pe care o simpatizează mai mult. Se vede că in această chestiune e aceeaşi mentalitate pretutindenea: nu numai ungurii de la noi vor să aibă şi pe viitor pe evrei de partea lor, ci e­­vreii din toate ţările mici ţin să se poată declara aparţinători la naţionali­tatea Statului mare din care s’au rupt prin nouile graniţe, şi militează pentru drepturile culturale când ale ungurilor, când ale germanilor, când ale ruşilor etc. (Continuare de pe pagina l-a­ publicităţii un caz real, menit să con­­firme faptele de mai sus. Studentul Suciu Gavrilă, din Cojocna absolvent al şcoalei de conductori teh­nici din Cluj, voind să-şi continue stu­diile la Paris, a cerut prefecturei noa­stre un paşaport. Prefectura a aprobat aceasta cerere, numai după ce studen­tul a iscălit o declaraţie că renunţă la favorul schimbului. Suntem curioşi, să ştim este aceasta o măsură generală pentru toţi românii sau numai una parţială pentru ardeleni. Şi într’un caz şi intr’altul, ministrul de interne dl Octavian Goga, revolta­tul de ieri din „Ţara Noastră“, ar da probe, că problemele mari ale neamu­lui nu-l interesează decât în opoziție. _________ In Eparchia Araddal, la poalele co­linelor, la care se sfârşeşte lanţul mun­ţilor apuseni, pe ţărmurul Crişului-Alb, este situată frumoasa comună Buteni, cu o populaţie aproximativă de 5000 locuitori. Când călătorul paşnic în dru­mul său se apropie de aceasta comună are încă de departe impresia, că locui­torii harnici din acest sat vieţuiesc în deplină armonie, bună înţelegere şi frică de Dzeu. Aceasta impresie ţi-o imprimă măreţia celor 2 biserici, cari îşi înalţă turnurile cu crucile sclipitoare în jocul capricios a razelor soarelui. Şi de fapt până mai recent domnea în comună cea mai perfectă bună înţele­gere. Locuitorii sârguincioşi şi cu ade­vărată frică de Dzeu şi cu un cult până la bigotism faţă de religia lor îşi sti­mau cu reverinţă păstorii lor sufleteşti şi trăind după perceptele sftei Evan­ghelii se stimau şi iubiau ei între ei. Astăzi însă pacea şi liniştea comunei este zdruncinată. Ba ce e mai trist, dacă mergi Dumineca şi sărbătoarea la biserică, pe care erai obişnuit să o vezi ticsită de evlavioşi credincioşi, azi vei afla biserica aproape goală. Deci par­că este periclitată însăşi legea şi biserica. Am rămas consternat de aceasta tristă constatare. Nimic mai natural, decât că am căutat să ştirb­esc cauzele, cari au drept efect aceasta tristă stare. Un fruntaşi din comună mi-a spus: „Da, de fapt este zdruncinată pacea şi liniştea din comuna noastră. E adevărat că nu mergem la biserică şi nici nu o să mergem până nu o să primim satisfacţie din partea P. S. S. Episcopului“. Bine — îi replic eu — dar ce satis­facţie vă trebue şi pentru ce? Dta ştii prea bine — îmi răspunse — că la alegerile trecute majoritatea comunei am votat contra dlui protopop, — de prezent senator — deoarece ne-a părăsit şi s’a făcut după cum am în­ţeles din gazete „fripturist“. De atunci frecăm­ în comună şi de atunci suntem în conţinu vexaţi.­­ Cu un cuvânt nu e pace în comună. In afară de aceasta dl protopop văzându-se senator şi având deci altă ocupaţie, decât a sluji bise­rica şi credincioşii şi-a dat gândul pe faţă şi a spus: „Ce iubirea poporului, nu am lipsă de iubirea lui ?“ Ori ce înseamnă aceasta, că dacă nu are lipsă de iubirea noastră nici Prea onoratul nu ne iubeşte şi prin urmare am cre­zut cu mintea noastră simplă că dacă nu este între păstorul sufletesc şi turmă dragoste şi iubire creştinească, atunci acela nici nu poate fi cu adevărat păs­tor. Ne-a mâhnit acest fapt până la suflet şi am ţinut de cuviinţă să adu­cem mâhnirea noastră la cunoştinţa P. S. S. Episcopului, cerând un păstor care să ne iubească aşa după cum iu­bim noi păstorii noştri sufleteşti fiind hotărât­, că la caz că nu se ia în con­siderare cererea noastră, trecem la altă lege.“ I-am mulţumit fruntaşului pentru in­­formaţiunile date şi l-am sfătuit să se liniştească bizuindu se şi aşteptând dreptate din partea P. S. S. Nu ştiu care de fapt sunt cauzele — cu toate că nu am temei să mă îndoiesc de sinceritatea celor auzite din partea fruntaşului — dar e cert că între dreptcredincioşii din comuna Bu­­teni este o ferbcere şi o tendinţă de a-şi părăsi legea lor strămoşească. In fruntaşa comună Bârsa şi Cheru­s tot din protopopiatul Buteni de ase­menea se observă nemulţumiri ana­­loage care de asemenea caută a avea aceleaşi cauze. Interesul Bisericii şi a religiei im­pune o anchetă grabnică ba chiar de­legarea unei feţe bisericeşti la faţa lo­cului pentru a linişti spiritele şi a face să reînvie acea pace, de care era a­­nimată comuna Buteni. Păstorirea adevărată trebue să se bazeze pe dragoste şi iubire creşti­nească, deoarece unde lipsesc aceste se încuibă ura, care distruge sufletele. Ca unul care ţin morţiş la sfta Bi­serică şi legea strămoşească mi-am ţinut de creştinească datorie a aduce la cunoştinţa P. S. S. Grigorie Epis­copul Aradului, ca supremul păstor a celor, ce se cred fără păstor, ca ară­tând situaţia cum se prezintă în gra­vitatea ei să se poată lua măsurile de cuviinţă cu o oră mai nainte, decât a fi prea târziu. Buteni, la 27 August. Un drept credincios. Stări triste — In înalta atenţiune a P. S. S. Grigore, Episcopul Aradului — Comemorarea luptei dela Mohács O vorbire a regentului Horthy Ungaria a serbat comemorarea alor 400 ani dela lupta dela Mohács, când turcii au învins armatele regelui Ludo­vic al II-lea şi s’au înstăpânit pe o mare parte a ţării, schimbându-o în raiană turcească. In istoria Ungariei lupta de la Mo­hács e considerată ca cea mai mare catastrofă naţională. Cu prilejul serbărilor regentul Horthy a ţinut o cuvântare în care, între al­tele a spus: „La Mohács puterea naţiunii a fost distrusă de neînţelegeri interne, de lipsa completă a disciplinei. Un întreg şir de generaţii au ajuns în robie. De­­atunci au trecut vremuri grele până când viaţa a putut circula din nou în trupul ciopârţit al ţării. Duşmanul de­odată a ajuns prietenu! nostru bun. Intre cele două neamuri înrudite s-au restabilit raporturi de prietenie in­timă. „In vremea din urmă, în schimb, di­vergenţe mari ne-au despărţit de bu­nul amic de la miazăzi, de care ne-a legat atâta timp apărarea comună pe apele sudice şi atâtea interese vitale. „Cred şi sper că şi aici poate să revină în scurtă vreme vechea priete­nie şi reciproca înţelegere“. Pasigiului din urmă i se dă o de­osebită importanţă în legătură cu vii­toarele relaţiuni dintre Iugoslavia şi Ungaria. Vorbirea a fost pregătită diploma­tic, luându-se contact cu cercurile o­­ficiale iugoslave. Un membru al diplomaţiei iugoslave a participat la serbările comemorărei luptei de la Mohács.­­ Primele rate ale Împrumutu­lui italian au sosit la Bucureşti. „Banca Naţională“ a comunicat guver­nului că a primit până acum prin „Banca Italo-Română“ de la Bucureşti primele rate din împrumutul de două sute mi­lioane ore. Guvernul nostru deocamdată n’a decis nimic relativ la întrebuinţarea acestor bani dar nici­decum nu vor fi întrebuinţaţi pentru acoperirea nevoilor ordinare. E MINUNE Cât de ieftin se pot cumpăra rame de icoane la sculptorul şi plănuitorul TOEPFER Cluj, Str. Baba Novac 8. Cine nu crede, să încerce o vizită la ma­gazin, unde se găsesc cadre în toate mărimile şi formele în cel mai elegant asortiment. 101 9 -100 2 IMFORMAŢIUNII O rugare M’am adresat pe cale telegrafică tuturor colegilor parlamentari, să binevoiască a veni la Biharea, pen­tru a-şi da preţiosul concurs întru izbândirea steagului nostru. Ulterior aflând că telegramele mele au fost confiscate, îi rog pe această cale, să răspundă învitărei, ce li s’a fă­cut şi de către conducerea parti­dului naţîonal. In special îl rog pe dl Aurel Vlad să vină neapărat, fiind aşteptat de vechii săi cunoscuţi, bravii ţărani dela Sân Nicolaul Român. Dl DUMITRU LASCU. — Examinarea răspunsului Bul­gariei. Dl Mitilineu a primit pe dl Ciolac Antici reprezentantul iugoslav şi Collas reprezentantul grec, examinând răspunsul Bulgariei. „Universul“ află, că considerat mulţumitor în parte, dar pro­vocând îngrijorări prin faptul tăcerii a­supra măsurilor luate contra comitete­lor revoluţionare şi prin mărturisirea neputinţei să reacţioneze la paza fron­tierelor. Probabil că la Geneva mini­ştrii de externe ai Statelor interesate să discute şi recomande Bulgariei mă­suri pentru aranjarea chestiunii comi­­tagiilor astfel încât relaţiun­le de bună vecinitate să fie restabilite în Balcani. — VELOUR 20 colori LEI OS* La „AU PRINTEMPS“ (fost Miesîr) Str. Memo­randului 11 (Unio-u.). 4441­5 — O mare panama în Germa­nia. Din Berlin se anunţă că doii scrii­tori germani, Otto Lehmann şi Karl Mertens, au înaintat un memorand pre­­şedintelui imperiului şi tuturor membri­lor parlamentului prusiac, în care se descopere o mare panama in jurul în­armărilor clandestine din Germania. De-a lungul frontierii polone şi litorie de ani de zile fabrice şi uzine particu­lare lucrează la muniţii şi armament pentru armata germană. Fabricarea ma­terialului de război s’a făcut în mod clandestin. Ofiţerii cari ţineau legătura cu aceste fabrici au primit, ani de-a rândul, mari beneficii, Statul german plătind material care nici odată n’a fost literat. In memoriu se dau numele multor ofiţeri superiori implicaţi în pa­nama. Ştirea a făcut mare senzaţie în Germania. — Congresul proprietarilor de case din întreaga ţară reprezentaţi prin u­­niunile: Bucureşti, Arad, Braşov, Ti­mişoara, Sătmar, Oradea, Cluj, Chişi­nău, Cernăuţi, Târgu-Mureş, Sibiu, Turda. Ordinea de zi: 1. Constituirea biroului. 2. Salutul preşedintelui dr Ioan Cosma în limba română. 3. Salu­­tul preşedintelui Fekete Nagy Béla în limba maghiară. 4. Eventuale cuvân­tări ale reprezentanţilor autorităţilor. 5. Referatele: a) Chestiunea rechiziţii­­lor. Referent dr Aurel Blaga. b) Che­stiunea exproprierei intravilanelor. Re­ferent dr G. Kiss. c) Chestiunea taxe­lor comunale. Referent inginer Aron Maksai. d) Chestiunea cărţilor fun­­duare. Referent dr Ignat Bartha. e) Chestiunea Legii chiriilor. Referent dr Petru Meteş. f) Chestiunea Camerilor proprietarilor. Referent dr J. Spitzer. 6. Declaraţiunile reprezentanţilor uniu­nilor surori. 7. Citirea şi aprobarea noţiunilor şi a telegramelor. 8. închi­derea congresului.* — Calendar: 11 Septembrie 1926 ora 21 seara consfătuirea în camera mică de şedinţe a Camerei de comerţ şi industrie. 12 Septembrie 1926 ora 10 congresul în sala festivă a Came­rei de comerţ şi industrie din Cluj. 12 Septembrie 1926 ora 13 30 masa comună în localul ce va fi indicat din vreme. — Un nou barbă albastră. Sub acest nume sunt cunoscuţi toţi ucigaşii pasionaţi ai feme­lor. Un nou criminal de acest soi a fost descoperit ln Paris. Este multimilionarul Guyot, despre ale cărui fapte am scris şi noi Într’un nu­măr trecut. Acest Guyot dispunea în Paris de 75 de automobile. Cu unul din acestea a ucis o funcţionară de la poştă intenţionat, trecând cu maşina peste ea. Se pune în sarcina milionaru­lui şi uciderea unei fete de 16 ani, vio­lată Intr’un boschet din jurul Parisului. Un alt caz, cu care este acuzat, este atacul asupra expresului Paris—Belfort, când s’au furat din vagonul poştal 200.000 de franci. S’a constatat că au­tomobilul, cu care au fugit hoţii, apar­ţinea tot lui Guyot. Se bănuieşte, că acesta ar fi ucis pe amanta sa cu ochii verzi, pentrucă aceasta cunoştea una dir* crimele sale şi voia să scape de dânsa. Până în prezent ucigaşul n’a fă­cut nici o mărturisire. — O mare construcţie prăbuşită. La Budapesta era In construcţie un mare edificiu pentru o fabrică de ţesă­­torie. Se ajunsese la etaj când întreaga construcţie s’a prăbuşit, îngropând in dărâmături douăzeci de muncitori. Ingi­nerul şi arhitectul când au aflat de ne­norocire, au dispărut. — Humor de spânzurătoare. Tri­bunalul independenţei a dat sentinţa în procesul, ce se judeca la Angora de câteva săptămâni împotriva vinovaţilor războiului. Au fost condamnaţi la moarte între alţii foştii miniştrii Djavid bey şi Nazim şi fostul deputat Hilmi Paşa. Sentinţa le-a fost comunicată scurt timp înainte de execuţie. Djavid bey întrebat asupra ultimei dorinţe a spus, că se miră, că tribunalul independenţei a fost capabil, să aducă o astfel de sentinţă împotriva unor patrioţi turci. Totuşi su­portă cu resemnare osânda şi nu do­reşte altceva nimic. Pe fiii şi pe soţia sa i-a recomandat în grija prietenului său Hussein Djavid, fost redactor la ziarul „Tanin“. Al doilea a urmat la execuţie Nazim bey. Acesta a protestat împotriva sentinţei afirmându-şi nevi­novăţia. Al treilea urmează Hilmi Paşa In decursul operaţiei se vede, că funia a slăbit sub povara celorlalţi doi, aşa încât s’a rupt sub greutatea celui de al treilea şi Hilmi Paşa s’a prăbuşit la pă­mânt. Până la repararea aparatului de răpus viaţa, condamnatul s’a aşezat, să se mai odihnească niţel pe tăburelul spânzurătoarei, martor la atâtea scene tragice. Călăul, un ţigan furios, s’a ră­stit la el cu asprime şi răguşală: — Scoală de pe scaun mizerabile, nu ştii, că n’ai voie, să şezi. — Iertaţi-mă domnule călău, răspunse ironic condamnatul, — nu ştiam, că nu pot sta pe scaun, pentru că sunt pen­tru întâiaşi dată condamnat, să mor prin ştreang. — Atelierul de dentistică a lui Eugen Deack a fost mutat în Strada Nîclae Iorga colț cu Str. N. Corcheş în casele proprii. Consultaţii toată ziua. 445 12 2 Telegramă Lupte de stradă în Madrid Paris. — Ştiri parti­ulare anunţă că în Madrid sunt lupte de stradă provo­cate de mişcarea ofiţerilor de artilerie. Ştiri directe lipsesc, fiindcă legăturile telefonice şi telegrafice sunt întrerupte. Ofiţerii răsculaţi reclamă retragerea dictatorului Primo de Rivera. Răspunsul Bulgariei a sosit Sofia. — Răspunsul bulgar notei co­lective a reprezentanţilor vecini publi­cată astăzi constată, că Bulgaria e ţara cea mai interesată la garantarea păcei în Balcani. Guvernul bulgar aduce o­­magii tonului moderat al demersului Co­lectiv, dar constată cu mâhnire, că vo­inţa sa reală pentru remedierea unei si­­tuţii păgubitoare, în primul rând Bul­gariei, nu este recunoscută, căci veci­nii par să atribuie Bulgariei răspunde­rea exclusivă a existenţei, activităţii şi organizaţiilor revoluţionare. Răspunsul bulgar procură informaţii pentru ca să înlesnească aprecierea unor anumite fapte şi constată mai ales afirmaţia no­tei colective, că organizaţiile revoluţio­nare manifestă activitate mai intensă, dimpotrivă declară nota bulgară, totul tinde spre linişte. Nota contestă dea­­semenea complicitatea şi toleranţa ofi­cialităţii bulgare şi a adăugat, că or­ganizaţiile revoluţionare dispun de ra­mificaţii largi din afara Bulgariei. Răspunsul subliniază, că nici un fapt dovedind complicitatea autorităţilor bul­gare nu au fost aduse la cunoştinţa gu­vernului bulgar. Răspunsul mai arată, că mult mai numeroase au fost cazurile, când bande venind din teritoriile vecine şi au trecut în Bulgaria fără ca guver­nul bulgar să caute să incrimineze paza frontierelor vecine. Nota declară apoi că Bulgaria urmă­reşte fără încetare să împiedice activi­tatea păgubitoare a organizaţiilor ile­gale şi dacă rezultatele nu prea sunt satisfăcătoare. Trei mii de grăniceri pentru paza graniţei în lungime de două mii două sute kilometri, de altă parte uneltirile ilegale dateze în balcani peste o sută ani, este deci greu să fie înlă­turate dinntr-o singură lovitură prin sfor­țările unui singur guvern. Pentru aceasta sunt necesare sforțările unite a tuturor patru guvernelor, fiecare lucrând pe te­ritoriul său propriu. Guvernul bulgar declară că e feri­cit să colaboreze în acest scop la pa­cificare cu toată bunăvoinţa şi energia guvernul bulgar subliniază, că în orice Caz va continua cu energie dublată pentru ca să împiedice activitatea ile­gală a organizaţiilor revoluţionare. Pen­tru atingerea acestui scop Bulgaria speră mult în împrumutul refugiaţilor. Guvernul bulgar aminteşte repetat au­torităţilor de frontieră ordinul pazei severe şi promite să ia măsuri speciale pentru urmărirea bandelor, conform a­­cordurilor anterioare. Nota bulgară îşi exprimă speranţa, că declaraţia aceasta categorică şi executarea reală a pro­misiunilor va crea o atmosferă de în­credere şi colaborare, permiţând ca a­­semenea incidente să fie regulate pe cale directă între puterile interesate. Dar dacă totuşi Statele vecine nu au încredere şi nu sunt convinse de per­fecta corectitudine a Bulgariei ceea ce guvernul bulgar nu voeşte să creadă, atunci Bulgaria este gata să supună întreaga chestiune examinării Ligii Na­­ţunilor şi acceptând dinainte executa­rea măsurilor recomandate de înalta Instituţie. filicalPublicitate P­răvălie cu locuinţă fondată de 40 ani în centrul şi cel mai bun loc în comuna Lupşa jud. Turda, se dă în chirie. La prăvălie este şi crâşmă cu li­cenţă cu două camere. Comuna are 4000 locuitori şi granitează la ea mai multe comune. Amatori se vor adresa la Li­viu Popa Lupşa. 433 3—3 D­oamnelor1 Convingeţi-vă prin o singură încercare, că crema „HARMAT“ (rouă) a Dr-lui Cse­resznyés face să dispară orice ne­curăţenie a feţei. Este inofensivă, recrează, înfrumseţează, şi prin aceasta întinereşte. Se află în toate farmaciile şi drogheriile, depozi­tul principal: Farmacia Dr. Cse­resznyés, Cluj, Calea Victoriei 22. 87 26.75 F­amilie română fără copii din Cluj primeşte în vipt (întreţinere complectă) 1 fetiţă de şcoală. Infor­­maţiuni la Administraţie. 442 2­2 C­aut locuinţă 1 cameră bucă­tărie în apropierea Str. A. Mu­re­şanu sau colonia magyari [Ma­­gyari telep] oferte la adm. zia­rului sub „locuinţă modestă“ 2-3 2 elevi pot afla locuinţă, vipt (intreţinere complectă) în Str. Reg­ia Maria No. 1 1 port. I. 2-2 Lemne de foc prima calitate ca stânjenul sau crepate, transportă la domiciliu, cu preţul cel mai conve­­nabil. Depozitul de lemne FISCHER Cluj, Piaţa Gării No. 2 Telefon 1300. 104M­ 2—3 PATRIA INTREPRIHDERILE FORESTIERE ROMANE SOCIETATE ANONIMĂ CAPITAL SOCIAL ŞI REZERVE LEI 70.000.000 — SEDIUL: Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 36. UZINELE: Valea­ Drăganului gara Poieni, Coşnea gara Trotuş, Leş­­nie halta Veţel, Cloşani. Adresa telegrafică: ,FORESTIERA“. Telefon Nr. 11—50. Desfacerea mărfurilor se face prin Reprezent. Generală : „COMERŢUL LEMNULUI“ S. A Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 38. Adresa telegrafică: „COLE­ — Telefon Nr. 11—50. Uzina electrică a oraşului Cluj. Aviz! Avem onoare a aduce la cunoştinţa Onor. public consumator, că în zilele de 4, 11, 18 și 25 Septemvrie a. c. între orele 12—16 se va întrerupe curentul electric în întreg orașul din cauza lucră­rilor ce se vor executa pe linia de înaltă tensiune Cluj—Someșul- Rece, Cluj, la 31 August 1926. 1­3 Directorul Uzinelor Inginer A. Ciortea Ca­ma­ci ► cele mai bun de bere sunt recunoscute­­; ar ..ursus“ ; ► berea neagră specială­­ „HERCULES“! k —— .............................................................— .........——■ — ► a fabricei de bere | „O ZEL­L“ : ► ------------- ■■ b­ira-MMUMin .............. .. din CLUJ. — Se găsește pretutindeni I ; TIPGRAFIA NAȚIONALĂ S. A. TELEFON : 13­33 Furnizează tot felul de tipărituri pentru ofici publice şi militare, pentru bănci şi particu­lari şi anume: Circulare, memorande, vig­­nete, hârtii de scrisori cu firmă, plicuri cu firmă, placate, programe, Invitări la petreceri, bilete de visita, bilete de logodnă şi de cununie, liste de escompt, obligaţiuni, percepţiuni, erogaţiuni, registre, bilanţuri, prospecte, statute etc. Primeşte spre tipă­rire tot felul de broşuri, opum­ literar. CLUJ, strada Regina Maria Nr. 4, Tipografi* Nationals S. A., Cluj, Strada Regln*

Next