Patria, ianuarie 1927 (Anul 9, nr. 1-21)

1927-01-01 / nr. 1

1 Ianuarie 1927 (Continuare de pe pagina I-al libere se va întocmi întreaga viaţă eco­nomică a satelor. 7. Pentru încetarea speculării pluga­rilor prin jocul, când de urcare când de scobirare, a banului, care face ca plugarii să-şi vârdă ieftin produsele şi vitele lor şi să cumpere scump lucrurile de care au nevoe. Taxele de export cu care Statul dij­­mueşte produsele plugarilor se vor desfiinţa, pentru ca plugarii să poată încasa întreg preţul muncii lor. 8. Pentru răspândirea şcolilor în mij­locul ţărănimii, şcoli primare încăpă­toare pentru toţi copiii, şcoli pentru plugărie şi meşteşuguri în legătură cu plugăria. 9. Pentru sănătatea şi bună­starea satelor. 10. Pentru reducerea, în timpul cel mai scurt cu putinţă, a serviciului mi­litar la un an, ţinând pas cu organiza­rea şi întărirea armatei pentru apărarea graniţelor ţării Soldaţii să fie bine hră­niţi şi îmbrăcaţi. H. Pentru scoaterea administraţiei, jandarmeriei şi armatei din luptele dintre partidele politice. 12. Pentru scoaterea judecătorilor din luptele politice şi întăr­rea puterii lor în Stat, aşa ca să asigure o jude­cată repede, dreaptă şi puţin costisi­toare, şi să apere pe cetăţeni împotrivă fărădelegilor administraţiei, făcănd ca să domnească Legea peste tot. Bătaia şi u­ită să fie stârpite ! 13. Pentru asigurarea unei vieţi cin­sti­e şi­ demne funcţionarilor şi pensio­narilor Statului. 14. Pentru libertatea organizărei mun­citorilor din fabrici şi ateliere, ca să-şi poată apăra interesele lor îndreptăţite şi pentru măsuri legale pentru ocroti­rea şi ridicarea bunei lor stări. 15. Pentru as­uurarea unui trai ome­nesc invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. Toţi prietenii Partidului Naţional- Ţărănesc sunt indemraţi să citească întregul program, care a apărut in în­tregime într’o carte deosebită. O întâmpinare Dl colonel i. r. Brânduşa ne trimite următoarea întâmpinare: Domnule Redactor!­in Declaraţia mea — cerută de „Pa­tria“ în numărul din 16 Dec. 1926 — şi publicată In continuare în nr. din 21 şi 22 Dec. 1926 rtTritor la rolul dlu V. Goldiş în ‘revoluţia din 1918, s’at ^strecurat parte de tipar, parte din cauză ^^edacVWii îMjipsa H ' notițe următoa­­^^puf drfTti'fii istorice să ffine^cip rectifica în coloanele preţuitului Dv. ziar. Revoluţia a isbccnit la 31 Oct. 1918. Declaraţia adusă în Timişoara s’a pu^ blicat în marele cotidiane din Viena şi Praga, iar Declaraţia-ultimatul de im­portanţă istorică despre care vorbesc, prin care anume s’a pretins cedarea guvernărei asupra Ardealului şi Băna­­­tului, a fost adresat guvernului maghiar la 10 Nov. 1918. Cluj, 30 Dec. 1926. Col. f. r. Brânduşa MAGAZINUL­­ „MI PRISTEIPS“ s-a mutat în Piaţa Unirei 28. I sub Hotel Central Subsemnaţii reporteri ai noştri ieşind întru întâmpi­narea Anului Nou la gra­niţă, au cerut Noului Venit să binevoiască a le comu­nica câteva din surprizele de rezervă pentru oamenii noştri politici. Anul Nou, graţios şi ultra-politicos ne-a făcut următoarele destăi­nuiri pe care le împărtăşim şi cititorilor noştri. Dlui Iuliu Mania: izbândă defini­tivă. Dlui Al. Vai­da-Voivod: autorizaţie pentru ţinerea conferinţei despre „Pro­cesul Memorandului“ la sala Reduta. Dlui dr. N. Lupu : un măturoi pentr­u l’be­ali. Dlui Ion Mihalache: dominarea do­meniului domeniilor. Dlui Sever Dan: Simpatia „Biru­inţei“. Dlui general Averescu: un nou cioc de vară şi un guvern definitiv ... re­maniat. Dlui O. Goga: pact cu ungurii, un drapel roşu-alb-verde şi binecuvântarea rabinului Tirelson. Dlui Cudalbu: un post de redactor responsabil la o foaie opoziţionistă sub regimul presei făurit de dsa. Dlui I. Lupaş: cartea moaşelor, edi­tată N­. Al. Anca Cluj. Din V. Goldiş: întreg parcul din Arad şi permis de liberă trecere la liberali. Dlui M. Manoiliscu: dreptul de a vorbi ca ministru. Dlui M. Lăpedatu: un aus-weis la Vintilă Brătian pentru l­u! buget. Dlui Petre Groza: o predoare pentru Misoginism. Dlui I. C. Brătianu: cunoscutul ca­dou, Ardealul fără ardeleni. Dlui Gl. Moşoiu : Şefia., sarmalelor din Ardeal. Dlui Vintilă Brătianu: identitate de vederi la domeniul financiar cu dl Vir­gil Madgearu. Dlui O. Prie: o cutie de pud.­ti par­lamentară pentru .. înălbirea nasului Dlui M. Căluţiu: antorizaţie pentru schimbarea numelui şi o demigeană ca­nspiraţii electorale pentru alegerile viitoare. D­ui Stelian Popescu: o carte pentru inscrierea în al zecelea partid o gazetă „independentă“ şi o telegramă de fel­i­citare de la Moscova. Dlui A. C. Caza: sărutul frăţesc al drului Fildermann. Dlui Al. Lepădatu: fix­rea datei congresului liberal din Cluj. Dlui Zaharie Bâ­san: o premieră cu 100 de spectatori în silă. Organizaţiei , Chemarea“ : permisul dlui O. Goga p­etru reapariţia ziarului „Chemarea“ însoţit de o scrisoare omagială. Dlui Victor Moldovan: un subsecre­tariat de Stat la departamentui „Re­grete târzii“. Dlui coate G. Bethlen: o perechi de pinteni din partea dlui O. G­ga. Dlui Barabás Béla: un frate de c­uca, pe dl V. Goldiş. Dlui O. Ghiba: felicitări „prin carte“ din partea dlui Andrei Pora. Dlui Silviu Dragomir: reapariţia „Chemării“. Ziîrrlu! „Viitorul“: ni.ic pe­spectivă pentru viitor Ziarafui „Biruinţa“ . Prăbuşirea. Dior I Paleologa şi Cucu: o disec­ţie „paşnică” în contradictoriu la restau­rantul „New-York“. Subsemnaţilor, Ion Actualitate repor­ter: o întrevedere intimă cu duduia „Foarfecă“, iar lui Vibena: urările de... bine ale lui Jicqres Spintecătorul. Vibena et Ion Actualitate Cea mai mare senzaţie a anului deschiderea expoziţiei ub­ili­cării pentru copii . Magazinul „PAR­SUN * Calea Regele Ferdinand. Secţia de ghete, se­ţia de mode pentru dame şi domni, sticlă, porţelan, relării în mare asort­ment. Preţuri moderate!­­ Reportaje fantezist ■Cui, ce-i va aduce Anul Nou An nou fericit doresc tuturor clienţilor şi cunoscu­ţilor Oradea, Str. Vlahuţă No. 27. Telefon 4—78 *­­ 1. Eşti surd şi totuşi auzi tot cu un simplu aparat de buzunar. 2. Stai acasă şi totuşi auzi toată lumea cu aparate de masă RADIO. ^ 3. Ai baterie eternă pentru RADIO făcută de Tine şi încărcată *■ de Tine fără uzină electrică. ^ 4. Iţi irpseşte lumină, dar vei avea soare în casă. ^ 5. Ai sete şi vei avea şi apă şi toată comoditatea dacă cerce-­­ tezi magazia ! Inginer diplomat | A. M. MARSAI , TELEFON 336 CLUJ, PIAŢA UNIRII Nr. 32, TELEFON 336 * unde găteşti becuri, sârmă, lămpi electrice, aparate şi accesorii RADIO, telefoane, motoare și toate instalațiile sanitare* -----—_______________________________________ 108 1 -V"--­­ " ---­ -------­Ultimele noutăți moderne I Diferite modele de blănuri I — ————---------­Louis Déri I magazin cu blănuri I Cluj, Strada Memorandului Nr. 3. 12—12. 22 N­r. Telefon 12—12. 4­_____ ________________________ AKtsv HEMOROIZI A N U S O L GOEDECKE Bine cuoscut de peste 25 ani întrebuinţare simplă, vindecare sigură ăNUSOL­ GORDECKE înlătură imediat toate durerile şi vindecă Inflam­aţiile, rănile şi locurile sângerânde fără compoziţii dăr­o­itoare, se in­troduce dimineaţa şi seara câte un supozitor DfVâozare în toate farmaciile şi drogueriile Depozit: F. EL MESS BUCUREŞTI, Calei? fUvîţei Nr. 6f abrica: Goedecke & Co. Che JF. Fabr. Leipzig SIKll ; fc si M* a a I i 0^5» fii i'ÎJE»; W Sil mm mm Mart in a-Ilizli di spe­cialităţi de medi, Ciul Calea regiîe Ferdinand Mr. S ■ Disfffil I vindecă sigur fiălb I a I la oi şi vite tari. De vânzare la Farmaclii şi Droguerii Depozit pentru AVdeef, fecc. Francisc Gergely t • droguerie Cluj, Piaţa Unirii 21. | mBKjKmsomma ? m BEHS I Ori şi unde se găseşte I .*/ si­­a, s/ NA f/% 1 Fab* noară di Ilişîni Economice S. A. Budapesta ■ ie biroul central pentru România la sfârşitul lunei Ianuarie în­­ Cluj, Str. Regina Maria, No. 45, unde se va găsi un lagăr mare din toate producţiunile. înainte ce veţi comanda o instalaţiune nouă de moară, veţi reconstrui moara, sau veţi cumpăra o maşină de treerat, un tractor, motor, valţă, cereţi în interesul propriu un ofert. Pentru preţul cel mai avantagios primiţi cele mai bune maşini. Interi­genţi! se vor adresa deocamdată la OTTO KATONA Tot îrt chestiunea Şcoelei de condu? 3d tehnici „Biruinţa* de ieri seară cublic^ articol iscăiit de profesorii Şcoa! • conductori tehnici, prin care poleri­z?Vizi jen zianl nistru. Noi al o zi înainte am publici cl*~ ciziunea conferinţei profesorale a ac*stei şcoaie i lălitâ de aceiaşi pi fu­­r. P v tn. îenikSn lăsătî I ,—-.ijre , . * vit întree­ corpul profesoral al afUtii şcoale. Ne miră faptul că totuşi a doua zi v­ n a&laşi profesor: să de o „mai temeinică lămurire a adevărului“, abso­lut tendenţioasă. Şi va rămânea oricine va citi deţinutul Jacehi „fa mi nat răspuns al profesorilor sec«. chestiune­a „Profesorii“ - să nefizicem în p­ă nu se mărginesc la revizuirea afir­maţiilor noastre sau la desmitiţirea tor cum ar fi natural din partea unui „corp care nu se poate cobori şi a nas în polemică de promia intre două politiceşte adverse­, ci ne atacă cu vio­­lenţă. S’au pus se vede la consfătuirea dior şi su căutat şi consultat cărţi ger­mane calomniose la adresa României, cu cari aseamănă atitudinea noastră faţă de un om imoral ajuns în fruntea acei instituţii publice... Aşa ar reeşi din răspunsul publicat în „Biruinţa“, dupâ ce noi am p.b!ic;;ij »ace ni s’a cerut să publicăm .Noi ne abţinem a califica procedeul. Ne­mţumim doar a ne exprimi u m­ire­­ă de conţinutul acelui articol, is '. It toţi membrii şcoalei, întrucâ avem urmaţii precis, că mai mulţi dirre ifesorii iscăliţi n’au avut in preaia­/*r/0rt&ffija âe Uiţi*?]^ hiM . Nu vrem să-î cităm, şi nicimt . cita, deci in mite vor fi presiunile Ce se vor face asupra lor spre a m­it iurisi identitate de vederi ulterioară cu is mentările pubU ate îa „Bruinţa" Dar în curând vom reveni, «pre a arăta publicului românesc într adevăr ne discreditează institutul p­omâs­neşti“. Şi atunci dl Mihăilescu direct ,­ şcoale şi trăgătorul d. s? I culise, va avea ocazia să se d­erătească! D ei, peste câteva zile vomi asupra „moralei“ acestui om şi curioasei sale întâmplări cu rufe­: zada­r, rugând pe p­ofesorii „Şcoalei de Conductori Tehnici“ să se­­ munţi dacă pot sta sub directoratul i J om condamnat la î­nchisoare şi eliminat atu Corpul tehnic. Fie şi prin prea ospita­lierele colonie ale „B­ruinţei“. Un memoriu al medicilor Asociaţia Generală a medicilor din România, filiala Sibiu a Instntat guver­­nului şi Corpurilor legiuitoare­ un me­moriu, în care schiţează situaţia mate­rială precară în care se găseşte astăzi corpul medicilor-funcţionari şi cere o încadrare de salarizare conformă cu studiile şi situaţia lor socială. Intre altele memoriul spune următoa­rele: „Sub pretinsul argument,, că medicii îşi câştigă exis­enţa din clientelă, astfel că se cuvine a se face economii in bu­getul Statului, nu se dă­ acestor func­ţionari decât o clarificare ce ,ar putea fi numită derizoriu dacă nu ar fi extrem de tristă. Mai jos decât medicul sublocotenent din Institutul Medico-Militar, student in anul al 111-lea de medicină, mai jos de­cât un Intendent din Minister, care ajunge la acest grad după ce a trecut numai prin clasa de camerist. Oare aceasta este răsplata ce­­se cu­vine acestui corp de intelect­uşii, care pentru înfăptuirea Românieri­ Mari a pierdut 20°/, din efectivul ştiu ? Poate oare ca mintea unui intelectual să conceapă, că medicul primar de ju­deţ, care pe lângă pregătirea sa, tre­buie să mai aibă şi cel puţi® 10 ani de serviciu efectiv, ca medic definitiv, să fie încadrat în clasa XIV, in timp ce Consilierul Agricol al judeţului, similîu absolvent al unei şcoli de agricultură egal­ă clasa liceale, este încadrat în clasa XX? Şi se mai poate pretind­ie atunci apo­stolat şi spirit de sacrificiu acelor*, cari se văd jigniţi şi năpăstuiţi până într’cât de o asemenea nedrepte­te, pentru o simp’a legendă, că medicii câşigăi prea mult din clientelă? Datu-şi a cineva osteneala să facă o statistică cât de sumară pentru a se vedea câţi dintre medicii funcţionari mai câştigă atâta, ca la moartea lor să lase o situaţie cât de mediocră fami­liei lor? Luaţi plângerile de la Asociaţia Medi­cilor şi veţi vedea soţii de medici func­­ţionari, ajunse servitoare sau simple infirmiere de spital, pen­ru ca să-şi poată agonisi o existenţă din cele­ mai modeste, în timp ce unii funcţionari cari au lefuri derizorii şi nici un fel de alt venit avuabil, îşi ridică palate fără ca nimeni să-i întrebe cum se po­t explica o asemenea minune“. Memoriul se încheie ca un apel către dirigiuitori, pentru a îndrepta o situa­­ţie extrem de dificilă, ce planează asu­pra corpului medicilor­ funcționari. PATRIAK ­­y specialităţi jî­ / . V f/ d" V if CLUJ (Convinssare de pe pagina l-a­ deosebi. Sunt fapte relatate după în­semnări proprii, după procese verbale luate la faţa locului,, fapte de teroare secuiască şi bolşevică şi de virtute ro­mânească. E o contribuţie preţioasă la psihologia alor două neamuri, pe lângă faptul, că se ridică vălul da pe calva­rul puţin cunoscut până acum al româ­nilor din Bihor, într’o vreme când în întreg Ard­alul se învârtea hora unirii. Ca material documentar această parte a volumului întrece întreg cuprinsul căr­ţii dlui I. Clopoţel, care ne-a dat a­­proape numai lucruri cunoscute. In ultimele 200 pp. se reproduc ar­ii ele scr­se de I. P. S. Episcopul Cio­­rogar In „Tribuna Bihorului“, organ ce a apărut la Oradea după 1 Decemvrie 1918, articole pline de eroismul redac­torilor, precum şi altele apărute în di­ferite publicaţii. Unul dintre fruntaşii partidului naţio­nal de pe vremuri, I. P. S. Episcopul Ciorogariu, care nu mai face politică, stătue totuşi, în câteva locuri, asupra greşelilor de directivă şi tactică ale conducătorilor acestui partid la cadrele României­ Mari, mărturisind credinţa că locul acestuia trebuia să fie alăturea de un partid de guvernământ dintre cele vechi şi suntem mulţumitori „unchiaşului“ ziaristicei ardelene că ne-a dat acest părţios volum cuprinzând „crucea bă­­trânăţiior“ sale, şi dovezile calvarului Bihorului înainte de înviere. Cronicar

Next