Patria, iulie 1927 (Anul 9, nr. 115-133)

1927-07-01 / nr. 115

REDACT CLUJ, STR ANUNȚURI DUPĂ TARIF PRI­­M­EȘTE administrația și AGENȚIILE DE PUBLICITATE TELEFON REDACȚIA: l3-3l. Dacă voiți libertate, dacă voiți ca banul Statului, care este și al vostru, să nu mai fie furat, dacă voiți aducerea unui regim de mai bine în această țară, spre consolidarea Statului, votați numai listele partidului național­-țărâ­­nesc cu semnul o roata O apologie exagerata După demisia guvernului Știrbey în­sărcinat de Rege cu patronarea unior alegeri libere, ne-am dat imediat seama, la ce ne putem aștepta. Dl Ionel Bră­­tianu, s’a impus din nou la cârmă, cu toate că antecesorii său recomandase Suveranului un guvern de funcționari sub preșidicția dlui Hiottu, ministrul Palatului. Șefal libmlilor își dă deci aere de stăpân în toată legea. Și mai face și pe marele protector și chiar pe descălecătorul de țară. Căci iată cum îl saltă „Viitorul“, oficiosul său: "Dl Ion Brătianu" — spune fosta li­berală, — am pus bazele României Mari. Tot dânsul a dat pământ țăranilor tot dânsul ia învredu­cit cu vo­ul ob­șl­ștesc, scoțându-i și din iobăgia econo­mică și din cea politică“. Ca să fim și noi în nota laudelor complectăm afirmațiile oficiosului libe­ral cu următoarele: Tot dl Ionel Brătianu a stăpânit țara de la 1914 până as­ăzi, având grija ca pe timpul hodinei să-și pună în loc un manechin, căruia să-l poată da cu piciorul după plac. Și tot dân­sul are ambiția să pnzd­ze toate eve­nimentele mari în viața poporului no­stru. Astfel după unire a serbat înco­­ronarea, a prezidat iub­irul lui Șaguna­ J și centenarul Iol Iancu. Mâini­ poimâine cine știe, ce va mai inventa, pentru a-și lega numele de o serie de între­ Iudeii mari și mici, cu cari să-și­­ umple paginile istoriei. Iată un om­ providențial, care dacă n’a­r fi fost fiul statuei ar fi rămas pur și simplu Inginer la căile ferate. Și acum să examinăm nițel laudele „Viitorului“. Ni se spune, că dl Bră­­tianu ar fi î­temeiat România-Mare. Dar cu opt sute de mii de morți, ce-au fă­cut? Și din acesta se putea cruța ju­mătate, dacă dl Brătianu ar fi pregătit războiul altfel de cum s-a pregătit. Și ni se mai spune, că a dat pământ țăranilor, iarăși o afirmație îndrăspeață. Căci de la bani de sânge din 1907 până la 1917, — adecă în zece ani nu s’a gândit să desrobească de­gile cele șapte milioane de robi, cari vedeau ca uimire, că fraț­i­lor da sub stăpâniri streine își aveau pământul lor. Iar la 1917 în surghiunul Moldovei Regele și a spus hotărât cuvântul, iar nu di Brătianu. Dânsul numai la îm­părțit, așa cum l’a împărțit prin orga­nele sale, dând partea leului direnori­­lor, cu cari s’a înrudit politicește, și împingând cât mai la o parte pe eroii din tranșee, cari fac altă politică. Cât despre votul universal, avem toc­mai prilejul, să dovedim felul, in care actualul prim ministru înțelege, să res­pecte litera legii și chiar cuvântul ce­l^i-l’a dar, că va veghe a­­ stricta a ^^^are a legilor, cari garantează liber­­^^id­ea alegerilor, ia numărul de astăzi foii noastre mișună informațiile asu­­r­pra teroarei electorale și a banditisme­lor puse la cale pretutindeni de agenții guvernului. * Departe de noi gândul, de a nu res­pecta meritele cuiva, mai ales, când se are. Nu putem trece însi cu vederea exclusivism al foii liberale în ce privește persoana sacrosanctă a șefului. Par’d o țară se poate conduce de un singur om. Și mai ales a noastră unde tocmai politicianii pun cele mai grele obstacole în desvoltarea ei. Și mai ales, când putem cita ca probă contrară cavintele chiar sie unui co’aborator de ai șefului, ale răposatului Morțulo, care într o con­vorbire intimă a spus: „Țara asta nu e condusă de oamenni, ci de mâna lui Dumn­zeu“. Și mai Icrtăm în sprijinul aserțiunii noastre însăși situația țării de la 1914 încoace, când mâna dlui Brătianu a fost mereu pe cârmă. Nu ne putem lăuda astăzi cu o situație de invidiat. Am pu­tea zice tocmai contrarul. Dl Brătianu, dacă vrea iotr’adevir ^-și câștige me­rite, să se mai lase condus și de alții Căci oricât de abil ar fi tot poate greși. Și dânsul chiar persistă in gri­șeu­, dintre cari cea mai mare este am­­b­ila de a stăpâni nn pe­manevță. Să ne ierte deci oficiosul liberal, dar apologia S3 ni-se pare cam exagerată. NOTE Dacorotîiatiia Tăcerea, e in multe privințe tovarășa marilor infăpturi. Povestea muntelui cu vițet de cataclism, prevestitor de măreață creație, pentru ca la urmă să nască mă­runta făptură a șoarecelui proverbial, e o poveste cu tâlc și pentru actualitate. Reclama Intrată atotstăpânitoare și in al­tarul de-atâtea ori prihănit al cărții, ca in orice tarabă de băcan, de multe ori ce altceva e, decât vechea poveste tâlcuitoare. Față cu dezorientarea aceasta morală, exemplul de perfectă și demnă autori­tate, de conștiință care muncește stăpână pe sine, in tăcerea laboratorului de studii, se schițează semnificativ și luminos. De­­aceea „Dacoromania“, masivul buletin al „Muzeului limbii române“ de la Universi­tatea noastră, chiar și numai din acest punct de vedere, al demnității publicistice, și e in măsură să ne cucerească atenția. Căci „Dacoromania“ dlui Sextil Pușcariu, e un exemplu de muncă sistematic stă­ruitoare și de perfectă onestitate științi­fică, însemnătatea ei mereu crescândă pentru toți specialiștii cari pipăie desle­­garea tainelor limbii noastre, ascunse sub vegetația veacurilor trecerii, e prețiată și de gândul profan. Buletin al „Muzeului limbii române“, instituție unică in țara noastră, care coordonează intr’un singur mănunchiu, munca unui grup bogat de cercetători serioși, „Dacoromania“ repre­zintă sinteza cercetărilor moderne asupra limbii noastre. Mărindu-și proporțiile din an in an, din buletin modest cum a por­nit la drum, azi a ajuns la marea întindere de peste 1600 pagini de tiper Îngrijit și mărunt. Cuvântul, — subiect mișcător și elastic — e studiat in sunetul de argint in veșnică circulație pe taraba vieții, in ințelesu­l adânc de fântână cu apă vie, și in veșnica lui brumărie fără hotar. Cântărită și luminată pe toată fețele, fie­care judecată izvorită din amănuntul do­cumentar al observației, e o rază de lu­minare a cărărilor cari duc în Însuși miezul sufletesc al limbii noastre. De­­aitera, in specialitatea ei, e cea mai se­rioasă publicație din țară, și singura noastră publicație linguistică de propor­ții occidentale. In paginile ei de-acum s’au adunat nume ca: Sextil Pușcariu, V. B­ogrea, N. Drăganu, Th. Capidan, Gh. Jiuglea, Al. Procopovici, etc., etc., cari iscălesc studii de-o capitală insemnătate. O cronică, mai mult decât ceea ce se se înțelege sub numirea de bogată, încre­­stează sârguincios și atent, miezul vitregiei noastre mișcări culturale din cursul anu­lui. Asupra celor două volume nou apă­rute, vom reveni insă. Cuprinsul lor, în­chegat în tăcere, e vrednic de atenția tu­turor. Căci și aici, ca în multe lucruri, tăcerea e tovarășa marilor infăptuiri ION BRUMAU. Furt de urne dechizat Nouă manopere de viclenie electorală Suntem informați, că Preziden­tul Tribunalului di­n Cluj a luat in ultimul moment dispoziția de a schimba sediul la 12 circumscripții electorale din județul nostru. Deși sediile sunt anunțate p­in afișe, așa încât alegătorii au putut lua cunoștință de ele, totuși jude­cătorii însărcinați cu prezidarea în 12 secții afișate au primit ordin clandestin în scris, de a se pre­zenta în alte­­ localități, cu totul streine de afișe. Unul dintre ma­gistrați a primit ordinul de a se prezenta într’o localitate intr’un vârf de deal, unde nu este nici legătură de cale ferată, nici șosea, ci numai poteci de munte. Atragem atenția birourilor jude­țene asupra acestui nou truc elec­toral, care deși ar avea sancțiuni prin lege, totuși nu va fi luat în considerație, când e vorba de a salva cele 40 d d­e voturi majoritate. Biroul Central din Cluj în urma acestei știri precise a căutat să împiedece acest abuz mai îndrăs­neț și mai viclean decât ori­care altul. Declarațiile Ioliu Nanty Teroare și abuzuri administrative pe toată linia — Cetățenii să nu se lase înfricați în manifestarea convingerilor lor politice Președintele partidului național-țărănesc a acordat unui ziar minoritar din localitate următorul interview: „Este aproape caracteristic, — a declarat dl luîru Maniu, — că îndată ce liberalii au venit la cârma țării, pe toată linia ca la o poruncă, s’au început și abuzurile aparatului administrativ și teroarea electorală. Tocmai din acest mo­tiv, la intervenția partidului național-țărănesc di Duca a suspendat dispoziția luată de guvernul generalului Averescu de a nu putea trece dintr’un județ în­­tr’altul decât in baza unui permis. Guvernul neagă că aceste manifestații teroristice ale administrației ar re­zulta din intențiunile lui și de­ aceea le atribue zelului prea mare al organe­lor administrative locale. De altfel, eri­­ Duminecă­ jandarmeria a împiedeca­­­tn mai multe locuri întrunirile partidului național-țărânesc și din această cauză, secretarul general al partidului nostru, dl Virgil Madgearu va interveni energic la dl Duca să se pună capăt acestor abuzuri. Trebue însă să accentuez — a continuat dl Maniu, — că nimeni n’are motiv, în nici o împrejurare, să se teamă de a-și exprima con­vingerile lui politice, și cu atât mai puțin astăzi, când însuși M. Sa Regele și-a exprimat dorința ca la alegeri să se respecte fiecărui ce­tățean dreptul de manifestare liberă a convingerilor. Duminecă partidul național-țărănesc a ținut la București o mare adunare populară, la care alegătorii au participat într’un număr neaștep­tat de mare. Dar nu numai în capitală, dar în tot Regatul vechiu și in special în Ardeal și Banat alegătorii stau alături de noi. Acest fapt nu-i tăgăduesc nici liberalii și numai acestei împrejurări se datorește neliniștea care a cuprins partidul liberal și pe conducătorii lui, căci n’au încredere în succesul lor. Din acest motiv nu mai încape îndoială, liberalii vor căuta să influențeze alegerile și să modifice rezultatul lor prin fel de fel de mașinațiuni. Punând însă în cumpănă pe de o parte dorința hotă­râtă a M. Sale de a avea alegeri curate, pe de altă parte presiunea opiniei publice, guvernul nu va îndrăzni să re­curgă la atari mijloace de constrângere, care să influențeze puternic pe alegători în manifestarea voinței lor. De altmintrele ș, alipirea claselor muncitoare și productive ale țării de­ par­­tidul național-țărânesc nu este astăzi o mișcare de partid, ci mișcarea unui întreg popor. In victoria noastră, nu putem avea îndoieli.“ In ce privește colab­rarea cu blocul electoral evreesc din Ardeal, dl Ioiu Maniu a declarat că condamnă atitudinea acelei părți din populația evreeascâ, care sprijinește politica liberală, exploatatoare, intolerantă și centralistă, ia din acest punct de vedere, șeful partidului național-țărănesc a lăudat evreimea, care a înțelege să fie solidară cu românii din Ardeal și Banat. Tineretul din Capitală se înscrie în partidul național-țărânesc — Scrisoarea tineretului către dl Iuliu Maniu — Este semnificativ că tineretul, rezer­vorul de forțe morale se grupează in jurul partidului­ național-țărănesc. La întrunirea partidului național-țărănesc, care a avut loc. Duminecă, în Capi­tală, un grup de tinerft și-a făcut in­trarea oficială in partid. Este o mișcare similară „Chemării tinerimii române“ din Ardeal și Banat. Ca să se vadă ce indem­nuri au că­lăuzit pe acești tineri, dăm mai de vale textul scrisorii către dl Iuliu Maniu și Cuvântarea pe care a ținut-o dl V. V. Stande, în numele acestor tineri: — , V’ați obișnuit ca în pustiul no­stru moral, în care orice ideal social s’a veștejit, să vedeți că înscrierile în viața politică se fac în partidul care este la putere. Noi venim în partidul național-țără­nesc acum când el este in orasul cel mai greu al opoz­ției sale. Ne aduc aci convingerile noastre neclin­ite. Ne în­rolăm in rândurile Dvs. ca o sfidare adusă forței brutale, care crede că to­tul se poate silui sau cumpăra in a­­ceastă țară. Ne rescriem acum și ca o modestă încurajare a luptătorilor mocrați, nu pentru pierderea, ea de­nu există, ci pentru desamăgirea încercată prin trădarea câtorva, cari s’au înșelat când au crezut că mulțimile sunt cu ei, când în realitate ei erau cu mulțimele. Acești rătăciți au avut naivitatea ridi­colă a­­ ocoșului lui Rostand, care cre­­dea că soarele răsare, fiindcă el cântă Nu, dilor, deși gratul lor a amuțit soarele democrației cu toți copii trecă­tori, luminează din ce în ce mai pu­ternic. Copii ai glki, ridicați prin muncă trudnică, proletari intelectuali pălmunți mereu de capitalul atotputernic, rostul nostru nu poate fi în altă parte. Ne-a a­mânat idealuile mângâiate încă de pe băncile școalei, ne-a împins aici sufle­­tul mare ai poporului, al cărui unic reazim sunt cele două nume scumpe lui, ale oilor Manu și Miha­che. Să știți că aici este refugiată toată nădej­dea de mai bine a țâțânilor noștri. A­­bia de câteva zile l-am văzut prof.lați pe blodul holdelor înspicate ale Bără­­ganului. Și blânzii plugari înșelați me­­rfeu în nădejdile lor, m’au întrebat dacă este adevărat ce-au auzit, că Regele nu-i vrea pe țărăniști. Și acum vă în­treb eu pe d voastră: de ce chipul Re­gelui iubit a fost coborât de lângă i­­coana de unde l’au așezat­­ știi lui o­stași de la Mărăști și Mărășești ? De ce liberalii, aciști devastatori de suflete, și-au permis a l răpi paginilor glori­oase ale istoriei, spre a-L așeza ca­­lomnios in registrele partidului naț­onal­­liberal ? Și acum, fiindcă suntem in plină luptă și nu e timp de vorbe fapte, permiteți voi ca în numele ci de unui grup de tineri intelectuali, să vă citesc scrisoarea adresată dlui Iuliu Maniu, președintelui partidului. Este Înscrierea in partidul național-țărănesc, începutul faptelor noastre“. Domnule Președinte, Imprejurările cumplit de grele de astăzi, nu mai ligăduie nici unui cetă­­țean să stea departe de vâltoarea lup­telor politice. Intre cele două partide­­prinse in luptă, intre capitalul urjusti­­ficat și mini­a nevalorilistă, intre tiranie și libertate, pentru energiile culte al acestei țări, alegerea nu este grea. Li­beralismul a devenit negația oricăror condițiuni din viață morală și prin me­todele de care se servește, ele devin negația însăși a oricărei posibilități de viață democratică și chiar națională, dacă ne gândim la situația provinciilor românești desrobite. De aceia, ostași voluntari ne Înscriem la rândurile par­­tidului național-țărănesc în ajunul marei bătălii, pentru a spori forțe­le democra­ției naționale, mereu disprețuită de ar­bitrarul și fărădelegea ce vine de sus. Venim convinși că starea mereu în afară de rege in care e ținut de atâta vreme poporul, numai poate dăinui și cu credința că vlaga acestui popor care a biruit sub potopul de gloanțe pe frontul național, va triumfa și’n bă­tălia socială. Vă aducem’ vigoarea tinereții, idea­­tismul sufletelor noastre neintivate, el u­­nui dârz al convingerii și pe deasupra nădejdea sfântă că biruința zilei de mâine, oricât de indepărtată va fi ea prin forța baionetelor, această biruință finală va fi a noastră prin forța sufle­telor noastre. Primiți, Domnule Președinte, expre­­siunea sentimentelor noastre cele mai alese și asigurarea neprecupețitului no­stru devotament. (ss). V. V. Stanciu, avocat și publi­cist; N. N. Vasiliu, avocat și publicist; S. Bozianu, avocat; dr. T. Oilva­ Co­sesc Sergiu, inginer; Bujoreanu , inginer; Lăscărescu Gh. inginer; loan Grigorescu, doc­tor în drept, avocat fost magistrat; Cazan Cor­­basca, avocat (Simona Basarab) li- CAMPANIA ELECTORALA In atenția alegătorilor Președinții comisiunilor electorale au primit ordin ca acei cetățeni, cari anul trecut au primit Cărți de alegători, dar în anul acesta nu au fost introduși în listele electorale, să poată cere domni­lor judecători cari din oficiu să dis­pună eliberarea unei cărți de alegă­tor. Aceste nouă cărți de alegători se vor face de îndată după cererea celui interesat, dacă el dovedește că a fost alegător în anul trecut. De aceea se recomandă ca toți să ducă cu sine vechile cărți pentru ca să ușureze Domnului judecător găsirea numelui în lista cea veche. Din Chintău (Cluj) Chintăuanii se plâng că mergând a­­casă de la târgul Clujului, au fost opriți de jandarmi, cari le au făcut percheziție personală, luând de la el to­ate mani­­fe­tele, p­acatele și foile volante, elec­­torale. Din Lira­ română ni se comunică. In 26 Iunie d. m. in comună s’au împărțit certificatele de alegători A fost de față și p­otorul Gașa. Țăranii i-au smintit că anul tre­­cut și a bătut joc de el, țipându-l in târgul de porci Întreagă ziua votării. Pentru aceasa, Gașa l-a arestat și i-a condus O jandarmerie. Din Biharia Erl dl dr pozvan Eugen, candidat socialist a fost deținut de jandarmi și excortat de la Oradea la Cluj, legat în lanțuri și pe jos. Dl dr Lazar Purdea a plecat eri din Oradea cu un autobus în provincie, unde avea permis pentru adunare. A fost însă debarcat la mai mulți kmetri de la Oradea și excortat îndărăt de că­tre jandarmi. Arestarea dlui Aurel Lazăr Dl Aurel Lazăr, candidat al partidu­lui național-țărânesc la Bihor, a fost a­­restat în 28 iunie in jurul Beiușului, și escortat pe jos din post în post până la Oradea. Nu se știe încă, da­că dl Lazăr a fost pus in libertate. Din Turda Dnii dr. Moldo­­va și Nicola candi­dați aaționați­ țărăniști, aflându-se turneu electoral, în jud­. Turda în ca­în­muna Alba au fost provocați de jan­darmi să părăsească imediat comuna. In Câmpeni, comercianț­i și meseria­șii au dat un banchet la care au par­ticipat peste 100 persoane, în cinstea candidaților național-țărăniști dr. Vaier Moldovan și Nicola, de unde s-au tri­mis telegrame de felicitare dlui Iuliu Maniu. Candidatul n­ostru dl dr. Vaier Mol­dovan fost ieri arestat la Cianul-Mare și oprit de jandarmi de a circula. îm­potriva acestor abuzuri dl Moldovan a făcut denunț la tribunal. Băla de Argeș Directorul gimnaziului local, dl loan Ardelean conștient de incapacitatea sa didactică, și voind să-și câștige merite electorale printr-o politică murdară, a îmbătat câțiva derbedei cari apoi să facă gălăgie la adunarea național-țără­­niștilor. La sosirea candidaților națio­­nal-țărăniști, lumea revoltată a voit să linșeze pe cei îmbătați de către direc­torul liberal, rerat; Constantin I. Diborz, profesor; Dem. Ștefănescu, avocat; G. Bobot, In­stitutor; C. Dobrescu, avocat; I. Vinti­­lescu, licențiat in drept; R. Boureanu, publicist. „Și acum, clor, dela această tribună, cu trecut glorios în istoria libertăților cetățenești, unde am­ avut cinstea să primim botezul nostru politic, fie­ ne permis să vă facem o declarație sin­ceră. Regretăm că nu putem să vă fă­găduim ceia ce vă promit de obicei noii înscriși, cu mințen­a. V’o spunem răspi­cat că EU vom isbuti să fim cuminți ca dvs. Violența se frânge prin vio­lență, aceasta e principiul in terapeu­tica socială, sau mai pe românește, cui pe cui se scoate afară. Puroaiele nu se vindecă prin cata­­plasme, ci se sparg cu bistoriul. Preot, agent liberal, alungat de sătenii săi Preotul Gligor din Cerchezea, a fost alungat din sat de către po­­porenii săi, din cauza deșănțatei sale propagande liberale. Din Dej Ni­ se comunică din Dej că dl Gâr­­nițiu fost șef de cabinet al dlui Mihai Popovici,a fost ministru de finanțe și dl Teltea au fost arestați la Lăpuș și a­­duși sub escortă la Dej. Teroare la CFR. Cluj Funcționarii și muncitorii de la CFR. Cluj, cari au alte vedei politice decât unii suDCfiori ds-ai lor, sunt terorzați și mastratați de aceștia, cari u­tându-și indatoril­e slujbei, joacă rolul aricios de agenți liberali. Astfel dl Georgi de la Direcțiunea IV. CFR. Cluj, șeful biroului persona­lului, circulă prin stație cu lista libe­rală in buzunar dând-o s’o semneze fiecărui funcționar și muncitor. Csa e în legătură cu dnii Ivanovici controlor principal de la depoul de locomotive C­ui și Bărăbav, șeful magaziei Cluj care invită pe români și pe CFR, un­­guri să iscălască lista liberală. Munci­torii siliți să iscălească lista, spuneau dârz și hotăriți că știu care li-e dato­ria și știu unde să voteze. Unui lucră­tor de la Magazin E a CFR, Cluj, i-a fost cerută telefonic destituirea de către dl Ing. N. Hassa, director, pentru că a luat parte la o adunare politică a opoziție. In județul Arad Dl Ștefan Ciceo Pop, fost m­inistru, a adresat ministrului de interne urmă­toarea telegramă: „Libertatea propagandei împiedecată, prefectul Arad revoacă autorizațiile date pentru întruniri. Eșirea din oraș cu automobilele este oprită; se fac mutări de funcționari și arestări. Automobilele oficiale se folosesc pentru propagandă. Cer dispoziții pentru încetarea abuzu­rilor. Ștefan Ciceo Pop. ' O intervenție în dl Tătărăscu — Dl Tătărăscu promite suprima­­­rea abuzurilor — Fiind alaltăieri în Cluj­ul subsecre­tar de Stat de la interne Gh. Tătărăscu, organizația centrală a partidului națio­­nal-țărănesc a prgătit o listă întreagă de abuzuri, care i-a fost prezentată prin dl Sever Dan, îndeosebi au fost relevate cazurile dela Sighet, din Bi­hor și din județul Hunedoara. Dl subsecretar de la interne s'a ară­tat singur revoltat de deși muzicille pre­fecților din acele județe, s' a făgăduit că de azi lucolo aceste sbuturi vor lua sfârșit, ladfostul a declarat, că libera circulație nu va fi oprită. Vom vedea, ce temei se poate pune pe cuvintele unui subsecretar. Teroarea din Maramureș In Maram­ureș atrocitățile sunt calme. Sitele sunt asediate de jandar­m­ merie. Nu pot conveni mai mult ca 2 oameni la­olaltă. Arestările și bhităile decurg ziua­ noaptea. Toți cari au iscait candidatura noastră au fost arestați și bătuți. Orice mișcare e oprită, nici nu se poate continua nici o propagandă. Trăsuri sau automi­bile nu pot circula. Măsurile draconici sunt indescriptibile. Dl dr Fischer n’are voie să vorbească cu nime. El va spune vorbal toate mai pe larg. Rog să interveniți în ajutorul nostru. Am fost azi la prefectul Miha­il toți candidații și am cerut libertate și sistarea măcelarilor și arestărilor. Nu admite nimic și spune că alegerile vor fi ca sub averescani ! Arestarea socialiștilor In 23­ VI. poliția a arestat pe fruntașii partidului socialist din Sighet, cari do­reau s depune lista la Tribunal, iar pe delega­ții din Cluj i-a escortat la Curtea Marțială. Intre arestați se aflază aproape toți tipografii, din care cauză nu a pu­tut apărea „Maramureșul“ la timp. Li­beralii vestesc alegeri prin foc și sabie. Poporul nu poate afla mișeliile libe­rale, mai ales sârniciile, fraudele și tâl­hăriile din alegerile comunale cind au

Next