Patria, ianuarie 1928 (Anul 10, nr. 1-22)

1928-01-14 / nr. 9

DIRECTOR. ION CLOPOŢEL EDIŢIA­­I a Lei 3 t Redacţia şi administraţia 1 1 I CLUJ, STR. REGINA MARIA Nr. J1. 1 1 TELEFON: 13­ 31.­­ ABONAMENT % Profesiuni libere....................... Autorităţi şi instituţiuni . . 1 Funcţionari . ............................. % In străinătate ; dubiu. 1 800 4 . 1600 4 . 700 1­ ­ DIRECTIA POLITICA­. ■f Comitetul de presă al P. N. Ț, secția I Ardealului. înalta Regentă şi Ardealul O ştire prizărită prin ziare anun­ţa nu de mult, că Înalta Regenţă a făcut o intervenţie importantă în fa­voarea Ardealului, şi anume ca să se acorde credite în valoare de două miliarde pentru populaţia de aici, evident prin instituţiile bancare de aici. Ardelenii sunt foarte suscepti­bili în cazuri de atâta atenţie faţă de nevoile lor. Astfel şi informaţia pomenită cu aducerea de bani pe piaţa Ardealului a stârnit o bucurie deosebită. Se înţelege, că populaţia aşteaptă fapta, doreşte ca speranţa deşteptată de înalta Regenţă trup să se facă. Nu este îngăduit nimănui să stârnească numai iluzii ce mor a doua zi. Dacă într-adevăr Regenţa şi-a exprimat o asemenea dorinţă, guvernul este dator să ţină seama de ea şi să caute a o îndeplini. Ardea­lul a fost crunt lovit de tratamente­le mastere ale guvernelor bucureş­tene. Mai ales centralismul absurd a provocat o sărăcire cumplită a po­pulaţiei ardelene. Numai o descen­tralizare foarte largă poate împăca nevoile locale, ţinând seamă de toate realităţile. Din Bucureşti nu pot fi văzute necesităţile locale şi regiona­le, economice şi financiare pentru a fi satisfăcute aşa cum se cuvine. Populaţia Ardealului se încredea cu atât mai mult într’o asemenea in­tervenţie menită să curme lipsă de nu­merar, prin creditul de două miliar­de, cu cât, un membru al Regenţei, I. P. S. S. patriarhul Miron Cristea este fiu al Ardealului, născut din părinţi ţărani şi este un cunoscător autorizat al stărilor de aici. Cine nu cn­­oaşte trecutul frumos şi demn al politicii I P. S. Sale, care a ieşit în Ampul politic cu tot curajul alături de fruntaşii Ardealului, ţinând piept­ de atâtea ori jandarmilor cu pene de cocoş? De aci nădejdile poporului, că Pa­triarhul Regent şi implicit Regenţa nu pot rămânea cu braţele încrucişa­te faţă de stările actuale de mizerie materială. Intervenţia de sus e necesară pen­tru a aduce alinare sufletelor cari au cunoscut o vitregie politică şi eco­nomică insuportabilă pe capul bie­tului Ardeal. Noi credem, că atât înalta Regen­ţă, cât şi toţi intelectualii distinşi ai ţării româneşti sunt chemaţi să ia apărarea provinciei noastre, care tre­buie scăpată de asupririle politice şi eliberată din ghiarele privaţiunilor materiale fără sfârşit. Am semnalat intervenţiile de până acum din Vechiul Regat pentru rea­bilitarea şi prosperitatea Ardealului. CLUJ. Sâmbătă 14 Ianuarie 1928 Agitaţia In jurul împrumutului extern Cluj, 12. — Tema cea mai tulburătoare a zilei este contractarea împrumu­tului extrem pentru consolidarea noastră valutar prin stabilizarea leului. Cu toate că ştiam amănunte importante cu privire la decursul tratativelor, totuş am înţeles să păstrăm discreţie. Astăzi însă unele foi bucureştene publică amănunte, unele mai fanteziste decât altele. Un lucru este adevărat: d. Titulescu vrea să câştige „Societatea naţiunilor“ in sesiunea Martie ca să recomande un credit României ce urmează a fi acordat de către Franţa, Anglia şi America pentru stabilizarea leului. Cele trei state pun o condiţie: guvernul român să accepte un expert permanent în ţară. Unii dintre miniştri consideră acceptarea expertului ca o tutelă jignitoare pen­tru statul nostru, alţii se învoiesc la primirea condiţiei, numai să dăinuiască gu­vernul liberal. Frământările sunt extrem de intensive. Patru delegaţi ai Apusului au sosit la Bucureşti pentru a ancheta starea financiară a României şi a face rapoartele în consecinţă. Succesele opoziţiei în streinătate Arătând cum liberalii încearcă să facă vinovaţi pe naţional-ţărănişti de eşecul împrumutului în streinătate negociat de dnii Antonescu şi Kiriacescu, ziarul „Cuvântul“ scrie în numărul său de azi: „Liberalii sunt furioşi... şi acuză pe naţional-ţărănişti că sabotează în streină­tate eforturile guvernului. Fapt o dor, pretutindeni peste hotarie fruntaşii opoziţiei se bucură de atenţiunile cele mai semnificative. ...Opoziţia lucrează pentru stabilirea de relaţiuni financiare cu streinătatea, dar nu înţeleg să servească aceste relațiuni liberalilor. De aci furia acestora. De altfel nici nu vedem de ce ar face-o, atunci când zilele guvernului sunt așa de numărate. Azi se va ţinea un consiliu de miniştri Bucureşti 12. — Azi la ora 5 se va ţinea un important consiliu de miniştri sub prezidenţia dlui Vintilă Brătianu. Se va discuta chestiunea împrumutului cetindu-se şi comentându-se rapoartele dlui Victor Antonescu şi Oscar Chiria­­cescu; de asem­enea se va face o largă examinare a situației politice generale care nu prea este de natură a surâde guvernului. Conflict între preoţi la Betleem (Serviciul nostru special) Roma, 12. — La Betleem in Palestina s’a produs un incident intre preoţii cato­lici şi ortodoxă Preoţii catolici din ordi­nul franciscanilor nepărăsind la ora 5 dimineaţa templul întrebuinţat în comun cu preoţii ortodoxi, aceştia din urmă au încercat să-i evacueze cu forţa din bise­rică. A intervenit poliţia după ce câţiva preoţi se răniseră. Regimul pentru delicvenţii politici în viitor Bucureşti 12.­­ La ministerul justiţiei se lucrează pentru modificarea Codu­lui Civil în sensul că deţinuţii politici să fie supuşi în viitor unui regim special, mai omenos. Se va preved­ea administrarea şi arestarea la domiciliu. Se intenţio­nează introducerea legii Beranger, persoanelor onorabile cari vor fi comis crime — infracţiuni li se va suspenda pedeapsa până se vor face vinovaţi de o a doua infracţiune. Camera franceză şi afacerea St.­Gotthard Paris, 12. — Deputatul socialist Laconter a anunţat în camera franceză o interpelare prin care va cere guvernului să-şi precizeze atitudinea în afacerea contrabandei ungureşti şi va întreba dacă nu este cazul să se sesizeze Liga Na­ţiunilor pentru a împiedeca în viitor repetarea unor astfel de procedee menite a periclita pacea. şi cu cât ele se vor înmulţi cu atât mai mult va creşte de mulţumire su­fletul celor apăsaţi pe nedrept. De ce să nu avem razimul moral în ţara veche românească însăş­i îndeosebi hotărâtor este rolul facto­rului al doilea constituţional, ca rol de arbitru imparţial: Ardealul este în aşteptarea apropiată a ceasurilor bune. PROBLEMELE VREMII Bacalaureatul de Valeriu Grişan Rezultatele examenelor de ba­calaureat, totalizate pe întreaga tara, au fost dezastruoase pentru nenorociţii elevi, cari îşi văd spul­berate în vânt atâtea visuri ale tinereţii, urzite şi ţesute cu şiroaie de lacrimi de bucurie, dar poate şi de o viaţă chinuită în cei opt ani petrecuţi pe bărcile liceului. Conform unei legi votată în anii trecuţi, elevii absolvenţi ai liceului trebuiesc să se prezinte în faţa unei comisii, compusă nu din pro­fesorii pe cari i-au avut în decurs de 8 ani şi cari le cunoşteau ap­titudinile, ci din profesori streini, pe ceri acum îi vede întâi şi în faţa acestora să facă examen de bacalaureat, matura, cum îi ziceam noi ardelenii. De la rezultatul bun­ei acestui examen atârnă, ca să i se deschidă elevului liceian por­ţile Universităţii, sau să se întoarcă la coarnele plugului. Din anul 1925 de când se prac­tică sistemul acesta, rezultatele examenului de bacalaureat sunt o pacoste pentru candidaţi, căci din totalul lor procentul reuşiţilor în 1925, a fost 35.92 la sută, în 1926 a fost 44.81 la sută, iar în anul acesta 44.06 la sută. Căror cauze să le atribui aceste rezultate dezastruoase, cari au produs o vie egitaţie în întreaga ţară ? Unii spun, că sunt de vină profesorii, cari n’au pregătirea uni­versitară necesară instrucţiei tine­­rimei dela liceu, alţii aruncă vina asupra elevilor, cari mai ale * acum după război cu pujin îşi bat capul cu cartea şi cari cunosc mai bine ultimele creaţiuni ale ecranului, urmăresc cu pasiune luptele pentru şampionatul lumii, ale boxeurilor Tunney şi Dempsey etc.; alţii apoi, în frunte cu marile noastre ziare cotidiene, condam­nă tocmai nenorocitul sistem de­ a face elevul examenul de bacalaureat în fața unei comisii streine. Cei cari aruncă vina asupra lipsei de pregătire a profesorilor, eu cred, că n’au dreptate. Alții aruncă vina asupra elevi­lor, cari în zilele de azi au o a­­tragere mai mare spre sporturi, decât spre carte. Mai curând ar­ putea spune, că programele de învăţământ în liceu sunt supraîncărcate. Se pro­pun atâtea anomelii, atâtea teorii seci şi sarbede, încât sărmanul elev e cuprins de un surmenaj intelectual. Fiecare ministru al in­strucţiunii îşi ţine de a sa datorie să mai încarce câteva furci de material nou in carul supraîncăr-

Next