Patria, februarie 1928 (Anul 10, nr. 23-46)

1928-02-02 / nr. 23

T­-­ Sibiu Redacţia ţi adminiatraţia : CLUJ, STR. REGINA MARIA No. II. TELEFON: 13­ 31. ABONAMENT ANUAL Profesiuni libere ....... SOO Autorităţi ţi instituţiuni . . . 16 JO Funcţionari ......... 700 la streinătate , dublu. RTRECTIA. POLITICA, Comitetul de presă al P. N. Ardealului. T. secţia ­­ciațiunii ANUL AL DO-LEA. No. 23 EDIŢIA II.« Lei 3 CLUJ, Joi 2 Februarie 1928 marea adunare de la Iaşi impozanta a intregei Moldove pentru partidul naţional-ţâri­nesc şi contra imensulu­i liberal — D. Iuliu Maniu expune programul partidului naţional-ţărănesc — Iaşi, 30__Partidul naţ.-ţăr. şi-a în­ceput seria marilor sale întruniri re­gionale la Iaşi, în capitala Moldovei. La Iaşi, oraşul cu atâtea amintiri ale trecutului, s’a adunat tot ce are Moldova reunită mai de seamă: in­telectuali şi popor, pentru a asculta cuvintele conducătorilor partidului naţional-ţărănesc care azi se conf­un­dă cu întreg poporul românesc mun­citor şi producător. In sala imensă „Sidoli” şi în vasta sală „Elisabeta” nu au putut încă­pea nici jumătate din cei cari au voit să participe. începutul adunării era fixat la ora 10, dar la 8 şi jumătate dimineaţa nu mai era nici un loc în nici una din cele două săli. Fără exa­gerare, 12 mii de cetăţeni au strigat la Iaşi în numele Moldovei, că gu­vernul uzurpaţiunei care ne stăpâ­neşte încă, trebuie să plece. Inimile alor 12.000 de oameni au bătut la Iaşi la fel. Douăsprezece mii de braţe s’au ridicat, exprimând ho­tărârea vitejească de a lupta pentru întronarea unui regim al poporului în ţara noastră. Dacă ar fi trebuit, toate aceste braţe ar fi lovit in oricine ar fi cu­tezat să le oprească de a-şi arăta, a­­taşamentul la acţiunea întreprinsă de partidul naţional-ţărănesc. Dar guvernul n’a cutezat în ziua adunării să facă nici cea mai mică ticăloşie. S’a temut de furia poporu­lui ce umplea străzile laşului. Un exemplu elocvent: Se ştie sigur că au fost trimişi la întrunire câţiva agenţi liberali cu in­strucţia să strige: FOC! spre a pro­voca panică. Văzând solidara dârze­nie a participanţilor, nici unul n’a cutezat să scoată vr’un sunet în mo­mentul când şeful lor_strecurat în dosul scenei _ a făcut semnul con­venţional. MANEVRE LIBERALE Liberalii spre a reduce — pe cât posibil_proporţiile adunării au re­curs în preajma ei la fel şi fel de trucuri, lată câteva: 1. Au dat veste oficială pe­ sate că Duminecă se împarte grâu şi po­rumb gratuit populaţiei. 2 Că in aceiaşi zi sosesc la sate co­misiile pentru revizuirea şi reducerea impozitelor. „Cui nu va fi acasă, nu i se va reduce impozitul cu o singura vira”. — Dela trimisul nostru special — 3. Că familia regală va vizita ro­mânească mai plină de dreptate şi cinste. De asemenea şi ceilalţi fruntaşi au fost în diverse ocazii centrul unor improvizate , dar cu atât mai en­tuziaste­­manifestaţii. Nu se poate descrie însufleţirea laşului din această si mare şi nici for­midabilul curent ce există în masse pentru partidul național-ţicrănesc. Un vechi ie­şan, care nu face poli­tică militantă mi-a spus: „Atâta însufleţire, atâta timp şi l­aSU conştientă hotărîre nu am vă-, sut încă la Iaşi. . Şi după un moment de gândire, deţul Iaşi cu automobilul. Ca să crea­dă sătenii acest zvon, în câteva sate s’a dat ordin s­ă se ridice chiar porţi triumfale. 4. Au convocat pretutindeni şeză­tori culturale şi adunări politice. 3. Au îngăduit comercianţilor şi cârciuma­riior d­in judeţ să ţină des­chise prăvăliile şi Dumineca, numai spre a nu putea participai la întru­nire. 6. Comercianţilor, cârciumarilor şi meseriaşilor din Iaşi li s’a îngăduit să-şi practice meseria şi în ziua de Duminecă dacă participă la vreuna, din adunările liberale din Iaşi. 7. Au zvonit în judeţ că adunarea nu se mai ţine. Cu toate aceste infame mijloace cari le-au întrebuinţat liberalii, cu toate că barierele au fost închise până în dimineaţa întrunirei când echipele de parlamentari naţional-ţă­­rănişti au intervenit energic pentru deschiderea lor, grandoarea adunării n’a avut nimic de suferit. In schimb cele zece întruniri libe­rale din oraş au decurs astfel: 1. La opt din ele nu s’a prezentat nici un singur cetăţean. 2. La una au fost prezenţi doi bir­jari evrei, reţinuţi cu forţa de 6 co­misari de poliţie_în civil__veniţi din ordin la întrunire. 3. La întrunirea dela şcoala Petru Poni , care urma să fie ceva mai importantă au fost prezenţi: o du­duie învăţătoare, 12 oameni de ai poliţiei, 3 birjari şi doi comercianţi evrei, plus mai târziu, oratorii vre-o 5—6, cari însă au renunţat de-a mai vorbi.­­ Nici întrunirile pe chestia na­ţională ale lui Filipescu şi Tache Io­­nescu nu se pot asemăna cu manifes­taţia de azi. Bătrânul meu interlocutor a rămas apoi îngândurat. Numai într’un târ­ziu a făcut această reflecţie: „Da, da, e firesc să fie aşa. Căci atunci manifesta pentru, ideali, na­ţional numai ţara mică, iar azi mani­festează pentru noul ideal al popo­rului românesc: o ţara dreaptă şi fe­ricită, toată suflarea românească­. Cine dintre cei ce au văzut aduna­rea d­e la Iaşi, ar cuteza să susţină că nu avea bătrânul ieşean dreptate? MANIFESTAŢIILE încă de Sâmbătă de după amiazi Iaşul a fost cuprins de un val de entuziasm. Sosirea conducătorilor şi fruntaşilor naţional-ţărănişti au oca­zionat mai multe manifestaţii spon­tane. Primirea dlui Iuliu Maniu a a­­vut cu deosebire proporţii măreţe. Tineretul universitar a participat în număr mare la, această manifestaţie, purtăndu-l pe umeri şi aclamându-l. La plecarea de acasă a dlui Maniu, la sosirea la club, la sosirea la sală, la Intrarea la banchet în mod spon­tan publicul îl ovaţiona dovedind i­­r­ensul ataşament ce-l nutreşte luptă­torului neînfricat pentru o țară ro- întrunirea in sala „Sidoli“ Principala întrunire a avut­ loc în sala ,,Sidoli”, care dispune de 5000 locuri. Cum în sală lumea era peste măsură de aglomerată (într'o lojă de 5 persoane erau 40_50) care toate locurile între scaune erau ocu­pate, cum la uși lumea forma coadă imensă, se poate spune fără exagera­re, că erau în sala peste 8000 oa­meni. Adunarea de aici a fost deschisă, după apariţia pe scenă a fruntaşilor naţional-ţărănişti, primiţi cu aplau­ze nesfârşite, de d. prof. univ. Costă­­chescu, preşedintele organizaţiei lo­cale şi organizatorul adunării. Vom reda aci numai ideia princi­pală a cuvântărilor rostite, spaţiul neîngăduindu-ne mai mult. In schimb vom reda aproape textual cuvânta­rea dlui Iuliu Maniu, care este o lu­minoasă expunere a ideilor călăuzi­toare din programul partidului na­­ţional-ţărănesc. D. Şt. Cirsio Pop: Sună buciumul de alarmă din vechea Moldovă, pen­­tru ca după zece ani de umilinţe, uniţi cu toţii, să ne facem datoria punând capăt ilegalităţilor cari subminează existenţa statului nostru. D. PERIEŢEANU: Azi toţi cetă­ţenii trebuie să coboare în arena po­litică. I­. dr. VICTOR DELEU: Ca şi co­mandant al primilor voluntari arde­leni acum zece ani am făcut de la Iaşi o profeţie: vom birui. Azi, in lupta pentru libertate, acelaş glas îmi şop­teşte aceleaşi cuvinte. D. G. TAŞCA prof. univ. aduce adeziunea partidului d. Iorga. (D. Maniu dă semnalul aplauzelor pentru d. N. Iorga). D. GR. JUNIAN arată că partidul naţional-ţărănesc nu face revoluţie intru cât nu vrea să răstoarne o sta­re legală, ei o stare ilegală: regimul liberal. D. SAUCIUC SAVEAXT depu­tat aduce salutul Bucovinei. D. D. R. IOANIŢESCU arată sub­stratul luptei partidului naţional-ţă­­rănesc: repunerea poporului în drep­turile sale de suveranitate. T­. VIRGIL MADGEARI.: Parti­dul naţional-ţărănesc reprezintă na­ţiunea. El vrea încetarea dictat­urii plutocraţiei bancare. Regenţa trebuie să curme situaţia de azi. Discursul dlui Al. Vaida-Voevod D. AL. VAIDA, p­rin­t cu ap­lauze spune : Pentru oricare arde­lean, laşii evoacă amintite cele mai sfinte. Aci s’a zămislit cul­tura adevărată românească, aci a fost profesorul Simion Bârnuţiu, care a fost autorul progra­mului nostru. Nu e o întâmplare, ci poate voinia providenţii, că acel Bărnuţiu care la 1848 a aprins pe Câmpia Libertăţii flacăra românis­mului, a fost unul din străunchii celui a cărui înţelepciune conduce azi des­inele partidului naţional­­ţărănesc. Şcoala „Junimii", care ne-a dat putinţa ca azi să ne exprimăm în aceeași limbă românească. tot

Next