Patria, iunie 1928 (Anul 10, nr. 118-140)

1928-06-01 / nr. 118

Anul al 10-ha, No. 118. Director : ION CLOPOŢEL Redacţia şi administraţia: , I CLUJ, STR. REGINA MARIA No. 11.­­ TELEFON: 13­31. 1 K Profesiuni libere — — — — 800 ¥­­ Funcţionari— — — — — — — 700 j » Autorităţi şi instituţiuni — — — Itiul 1 In streinătate : dublu | DIRECŢIA POLITICĂ: [ Comitetul de presă al P. N. Ţ. secţia­­ Ardealului. Criza morală a neamului românesc de Valeriu Moldovan deputat de Turda III. Egemonia morală a Ardealului Teza dlui Nae Ionescu despre lupta dintre Nord şi Sud şi îndeosebi motiva­rea biruinţei finale a ardelenilor nordici asupra muntenilor, cu argumente scoase din pilda altor popoare e nu numai in­teresantă, ci şi adevărată. Ii lipseşte însă temelia sociologică. Lipseşte răspunsul la întrebarea ce se impune numai decât: de ce a biruit pre­­tutindenea Nordul asupra Sudului şi nu invers? II vom da noi. Pentrucă în toate exemplele înşirate, cei dela Nord s’au dovedit de o constituţie fizică şi morală superioară celor dela Sud. Ori, cât ar fi de nesimpatic prusacul faţă de „gemütlichul” vienez, e cert, că egemonia celui dintâi se bazează pe unele calităţi fizice şi sufleteşti reale cari lipsesc conaţionalilor lor de la Du­năre. Intru cât au contribuit la aceasta su­perioritatea întregimea solului Pomera­­niei și vicisitudinile istorice mai aspre ale prusiacilor e o chestiune, care cade în afară de preocupările acestui articol. Fiecare, din cele trei trupine sau ti­puri principale ale neamului nostru în­tregit: ardelenii, muntenii şi moldovenii se pot lăuda, din fericire, cu unele cali­tăţi specific excelente, precum de altă parte îşi vor fi având fiecare şi defectele incontestabile. Moldovenii, de la fire mai contempla­tivi, au fost predestinaţi să aducă drept aport o superioritate culturală, creată de o pleiadă de talente literare şi cultu­rale, cari le asigură pe mult timp înain­te egemonia culturală în sânul neamului întregit. Muntenii, neam vioi şi realist înclinat mai mult înspre acţiune, ne-au îmbogă­ţit cu redutabile talente de organizatori politici. Tot a lor va fi meritul de a ne fi dat o burghezie naţională înzestrată cu un desvoltat simţ de afaceri. Ardealului îi revine însă primatul in domeniul moral, luat cuvântul în accep­ţia lui cea mai largă. Pentru că a fi moral nu înseamnă nu­mai observarea unor rituale bisericeşti, sau a unor porunci, fie a lui Moise, fie ale altui întemeietor de religii. Moralitatea unui popor e suma tutu­ror calităţilor lui sufleteşti altruiste şi generoase, cari îi determină cugetarea, simțirea şi acţiunea colectivă. Simţul de disciplină, subordonarea intereselor particulare in faţa binelui ob­ştesc, puterea cu care reacţionează faţă de orice ilegalitate, sunt tot atâtea exte­riorizări ale unor forţe morale de cali­tate superioară. Iubirea de neam, patriotismul adevă­rat sunt de asemenea calităţi morale prin definiţie. Nu vrem să suţinem, că muntenii, de­­­pildă, ar fi mai puţin patrioţi. Dar pa­triotismul lor e de altă nuanţă. In clipele decisive ale unor mari efor­turi colective, muntenii au dat dovadă de admirabile calităţi sufleteşti. Nimic (Urmare pe pag. II-a). 1904 publicat Monitorul unciai ino. 205 din 19. XII. 422. Expedierile sunt scutite de taxele postale. Au început marile serbări de la Beiuş — Aspecte — Sosirea oaspeţilor — Memoria foştilor profesori şi elevi — Jocurile gimnastice — Beiuş, 31. — Călătorul pios care se în­dreaptă înspre mica localitate din Bihor unde se sărbătoreşte o izbândă a culturii româneşti este întâmpinat cu multe gări în­că înainte de BEIUŞ de lume sărbăto­rească, de porţi triumfale împodobite cu­­ steaguri şi flori. Gara micului orăşel Beiuş este cu acest prilej festiv de o înfăţişare maiestuoasă. Steaguri naţionale fâlfie pe porţile de triumf fanfarele militare primesc trenurile ce aduc oaspeţii, cu intonări de imnuri. Imediat ce te dai jos din tren membrii comisiei de încartiruire se îngrijesc ca să primeşti în câteva minute bonul de încar­tiruire şi să-ţi pună la dispoziţie mijlocul de transport cu care să ajungi în oraş. Pe străzi se petrec foarte des scene de-a dreptul emoţionante, întâlnirile dintre foştii profesori şi elevi — acum şi ei oa­meni în vârstă — sunt atât de călduroase încât mişcă inima privitorilor. PRELUDIUL FESTIVITĂŢILOR Festivităţile au început încă de Marţi seara când a avut loc o retragere cu torţe şi iluminarea oraşului. Lumea s-a îndreptat în sunet de fanfare spre clădirea liceului, care este un adevărat castel plutitor în lu­mină. Ferestrele clădirei sunt înlocuite cu transparente multicolore din dosul cărora lumini puternice răspândesc chipul vredni­cilor înaintaşi Samoil Vulcan şi Mihail Pa­vel. Din alte ferestre inscripţii luminoase, spun bun venit oaspeţilor Beiuşului. Stea­gurile franţuzeşti inscripţia „Evive la France” arată că va sosi şi un distins mu­safir francez, generalul Berthelot. PRIMA ZI A FESTIVITĂŢILOR Ziua de Miercuri începe cu o liturghie festivă­ oficiată de episcopul Traian Fren­­ţiu asistat de 10 preoţi şi canonici. Răspun­surile le dă corul liceului din Beiuş. Printre asistenţa din biserică, remarcăm pe dna şi d. conte de Laigue consulul Fran­ţei la Cluj ai căror copilaşi — elevi ai li­ceului din Beiuş — se împărtăşesc din sfân­ta cuminecătură. Urmează o pioasă procesiune la mormin­tele foştilor profesori şi elevi urmată de un parastas oficiat la mormântul fostului di­rector Ioan Buteanu. De aici asistenţa se îndreaptă la mormintele eroilor şi martiri­lor bihoreni, Ciordaş şi Bolcaş unde se sfin­ţeşte monumentul ce li s’a ridicat prin stră­duinţele harnicului primar al Beiuşului d. Gheorghe Cosma. Convoiul lung în frunte cu muzica milita­ră coboară majestos din cimitir. Asistenţa merge la liceu pentru a asista la producţia artistico-literară a actualilor elevi. Programul select al acestei producţii a dovedit tuturor că şi generaţia nouă a şcoa­­lelor din Beiuş este — ca şi cea din trecut — crescută de profesori merituoşi şi capa­bili. Am remarcat pe pereţi frumoase stam­pe lucrate de elevi precum şi unele cari pur­tau dovada măestriei profesorilor Ioan Gu­­şiţă, Cornel Medea şi a tânărului artist Gh. Groza. A plăcut cu deosebire corul care a execu­tat multele din program cu o desăvârşită perfecţie artistică. ASISTENŢA Printre numeroasa asistenţă am remar­cat pe cei trecuţi aci în ordinea întâmplă­toare a momentului: Dr. Gheorghe Crişan secretarul general al P. N. Ţ. secţia Ardeal, dr. Aciu senator, dr. Partenie Dan, pref. jud. Cluj, Ştefan Mărcuş, dr. Ioan Osian pref. de Sălaj, dr. Ioan Pop­oreş. Curţii de Apel din Cluj, dr. Ioan Voştinar, Al. Ghera, dr. Ioan Coltor deputat, dr. Iosif Maiorescu, dir. de ban­că, dr. Trifu etc. etc. O deosebită impresie a făcut prezenţa a­­lor doi foşti elevi ai liceului actualmente locuitori ai Iugoslaviei, anume protopopul Oprea din Vârşeţ şi preotul Pintere din J... ..ui mic. Deasemenea au sosit şi numeroşi repre­zentanţi ai presei, anume prof. Ştefan Pop dela Unirea din Blaj, Ion Mehedinţeanu dela Dimineaţa, dr. A. T. Mureşan dela Patria. PRIMIREA ARCHIEREILOR In întreg decursul zilei de Miercuri con­tinuă să sosească numeroşi oaspeţi dat fi­ind că serbările durează trei zile. S’a făcut o foarte frumoasă primire e­­piscopului Roman Ciorogariu sosit astăzi, înaltul prelat a fost întâmpinat de notabi­lităţile locale în frunte cu directorul liceu­lui Camil Selăgianu. Episcopii dr. Al. Niculescu din Lugoj şi dr. Iuliu Hossu din Gherla sosiţi toţi as­tăzi cu automobilul au fost întâmpinaţi la sosirea lor la residenţa de vară a Episco­piei de către episcopul Traian Frenţiu al Orăzii-mari şi un numeros public. D. Ca­mil Selăgianu directorul liceului a rostit o cuvântare de bun venit la care a răspuns episcopul Hossu. Deasemenea a sosit la Beiuş în cursul zi­lei de azi renumitul cor bisericesc al com­pozitorului Francisc Hubic. Pentru ziua de mâine şi-au anunţat so­sirea generalul Berthelot, d. Alexandru Vaida-Voevod, fost prim-ministru, C. An­­ghelescu ministrul instrucţiunei, Al. Lape­­datu ministrul cultelor, dr. Sever Dan, dr. Aurel Lazar, Ion Lapedatu, fost ministru de finanţe, dr. Roxin, Romeo Dan, etc. O deosebită primire se va face episco­pului Filaret Musta care soseşte mâine şi care şi-a luat bacalaureatul la liceul din Beiuş acum 64 de ani. JOCURI GIMNASTICE In după masa zilei de Miercuri au avut loc în prezenţa întregei asistenţe jocu­rile gimnastice executate într’un mod foar­te reuşit de elevii liceului. După jocurile gimnastice a urmat un match de football între echipa liceului din Beiuş şi echipa Academiei din Oradea. Seara s-a repetat din nou în proporţii şi mai impozante retragerea cu torţe. De remarcat este faptul că deşi aceste serbări au un caracter strict cultural Beiu­­şul este plin de jandarmi detaşaţi pentru aceasta ocazie, din diferite garnizoane. CLUJ,Vineri Cuvinte pentru popor Sfaturi despre boala frigu­rilor sau malaria de dr. Alexandru Crişan Am scris într’un rând tot la acest loc despre boala cancerului sau „racul”. De data asta voiu continua scriind despre altă boală tot aşa de cunoscută, care bântuie fără cruţare între ţăranii dela sate. Aceasta este boala frigurilor sau Malaria. In războiul cel mare de acum 10 ani foarte mulţi soldaţi s’au îmbolnăvit de malarie şi reîntorşi mai târziu la vetre­le lor au adus boala acasă. De atunci n’a rămas aproape nici un sat, unde să nu se găsească bolnavi de friguri. S a răspândit după război, fiind adu­să de acei cari au luptat mai ales pe fronturile din Italia şi Albania, unde malaria bântuie cu mai multă groază şi seceră multe vieţi omeneşti. Gemenele (microbul) boalei este pur­tat de nişte ţânţari mici (anofeli) cari trăiesc prin ţările mai calde în apropie­rea locurilor mlăştinoase şi a bălţilor cu ape stătute. Ţânţarii aceştia ca şi cei de la noi se aşează pe om mai ales în timpul nopţii şi cu botul lor ascuţit îl pişcă storcându-i sângele. Prin locul pişcăturii gemenele malariei intră în sângele omului unde el se sporeşte în timp foarte scurt. In părticelele mici ale sângelui germe­nii se sporesc, iar mai târziu din cauza acestei sporiri particulele (globulele) de sânge plesnesc, revărsându-se în to­rentul sângelui. In momentul acesta bol­navul e apucat de friguri, clănţăne a­­proape un cias de vreme, apoi îi vin călduri mari şi pe urnă când îi vin su­dorile boala se potoleşte, ca după 2-3 zile să înceapă din nou cu aceleai­ fri­guri, călduri şi sudori. Bolnavul cu ma­larie fiind mereu cuprins de friguri, după câtva timp slăbeşte, îşi pierde ro­­şaţa din obraji, ajunge palid iar mai târziu pielea se uscă şi uneori trece în­­tr’o coloare neagră pământoasă. Atacul frigurilor de malarie poate veni în fie­care zi, adică tot la 24 ore, sau tot a 2-a zi adică la 48 ore iar la alţii vine a­­tacul numai la 3­4 zile. Dar frigurile malariei se deosebesc de alte friguri numite şi fiori de răceală, cari vestesc începutul unor boale, cum ar fi durere în gât (amigdalită) sau o rană care înveninează sângele şi chiar aprinderile de plămâni, cari deaseme­nea încep cu friguri şi junghiuri puter­nice în coaste. Fiorii aceştia de răceală vin peste zi la om de mai multe ori şi nu se asea­mănă de loc cu frigurile malariei, cari se ivesc sub formă de atac odată la zi şi aproape regulat la acea­ oră. Iată prin ce noi putem deosebi mala­ria de celelalte boli. Cu ochii liberi nu suntem în stare să vedem germenii pentru că sunt nişte fi­inţe aşa de mici încât nici nu ne putem închipui. Cu ajutorul microscopului (o maşinărie cu sticle măritoare) fiind ei măriţi de câteva sute de ori se pot ve­dea cu mai multă uşurinţă. Un popor nu poate fi trainic dacă e slăbit de puteri şi bântuit de boale. De aceea medicii cunoscând primejdia boalelor au chiar datoria să scape nea­mul acesta de friguri şi de alte boale ce s’au încuibat în trupul ţării. Numai a­­şa vom putea să asigurăm trăinicia po­porului românesc.

Next