Patria, ianuarie 1929 (Anul 11, nr. 1-23)
1929-01-24 / nr. 19
Aiysti al Xlita, Na 19. Lei 3 Directorii SOW CLOPOTEL Redacţia şi administraţia CLUJ, STR. REGINA MARIA No. 11. TELEFON: IS-81 şi 13-10. ABONAMENTE: Profesiuni libere — — — Funţionari — — — — Autorităţi şi instituţiuni — In streinătate dublu. 800 700 1600 CLUJ, 34 Joimatî* 1929 DIRECŢIA POLITICA? ! Comitetul de presă al Partidului Naţ.Ţărănesc secția Ardealului. Haul regin vimsl Se pregătesc ? — Şedinţa comitetului organizator — Bucureşti, 23. — Dri seară s’a întrunit comitetul însărcinat cu elaborarea programului serbărilor de comemorare ale Unirii. Şedinţa a fost prezidată de d. Alexandru Vaida-Voevod la care au luat parte toţi miniştri provinciilor, cari au făcut importante propuneri referitoare la participarea provinciilor la aceste serbări. rcfiunea guvernului pentru îndrumarea industriei spre o producţie mai raţională a stârnit vii discuţii in cercurile interesate. Presa ca înregistrator fidel al evenimentelor fi ca îndrumător al opiniei publice, a intervenit in aceste discuţii, susţinând interesele consumatorilor fi combătând industria parazitară. Numai că se face o confuzie regretabilă. Mulţi confraţi cred, că orice industrie care se bucură de o protecţie vamală trebuie să fie numaidecât încadrată în categoria industriei parazitare. Chiar d. Garoflid are aerul că nu ştie ce se întâmplă in ţările industriale de pe acest glob, ignorează cu desăvârşire tarifele vamale protecţioniste ale acestor ţări, tarife cari în cele mai multe cazuri sunt aproape prohibitive. Să nu se uite nici un moment, că ţările industriale sut ultimele cari vor consimţi la un liber-schimbism, şi că edificiul măsurilor de apărare, de încurajare prin premii de export, prin refacţii, prin preţuri interne cu 20—30% mai mari decât cele de export, se fortifică necontenit, la care se mai adaugă şi tarifele vamale ocrotitoare, prohibitive. Confraţii să binevoiască a face o comparaţie între tariful nostru vamal de import şi ale ţărilor ce ne înconjoară, şi vor ajunge la condiţiuni interesante. Vor descoperi că in cele mai multe cazuri, spre exemplu, taxele vamale de import ale unor produse metalurgice sunt de 2,5 ori mai mari ca la noi şisă se ridică adesea la sută la sută valorii produsului respectiv. Va să zică nu toate ramurile industriale cari se bucură de protecţie vamală oarecare sunt parazitare, parazitismul căzând sub alte criterii de judecată. Tocmai de aceea, Ministerul de Industrie și Comerț va trebui să culeagă cu foarte mare băgare de seamă elementele necesare la alcătuirea noului tarif vamal, să studieze cu atenție anchetele industriale pe anul 1927 și să ia în considerare toate momentele importante din tarifele vamale streine. Evident că acest studiu va trebui să fie foarte aprofundat, căci altfel nu ne putem imagina legiferarea unei extrem de importante probleme, care va servi de bază pentru încheierea convențu nilor comerciale fi va determina definitiv regimul industrial și directia pe care om lua activitatea industrUsUL -------, &, Maetalo*®,, România va ratifica pactul Kellog București, 23. — La Ministeri de Externe s’a redactat textul proiectului de lege referitor la ratificarea pactului Kellog din partea României Ratificarea va fi depusă înaintea Parlamentului ca proiect de lega cu articol unic. D. Mironescu s’a prezentat ori în fata înaltei Regente solicitând iscălitura pentru mesajul de depurare a proiectului în fata Camerei. El va fi depus peste două zile. Guvernul acordă lemne gratuit şi cu reducere pentru invalizi, orfani şi văduve de război. Bucureşti. 23. In urma Intervenţiei dlui ministru al sănătăţii şi al ocrotirilor sociale, Sever Dan, consiliul de miniştri a aprobat acordarea materialului lemnos în mod gratuit şi cu o reducere de 50 la sută pentru orfanii, văduvele și invalizii de războiu. Materialul lemnos va fi dat din pădurile statului după cum urmează: Invalizii vor primi 3 steri (stânjeni) lemn de foc în mod gratuit de fiecare cap de familie, iar orfanii şi văduvele vor primi deasemenea 3 steri cu o reducere de 50 la sută. Invalizii vor mai primi a* fără de acest material pentru foc I şi 5 metri cubi de lemn pentru lullera în mod gratuit. I D. ministru al agriculturii Ion Mihalache a fost încredinţat cu executarea acestor deciziuni Grijile Rusiei sovietice „Prager Presse“ din 20 crt. pu-blică în articol de fond un Interesant studiu al corespondentului ei din Moscova, tratând problemele ce de trei ani încoace ocupă periodic în fiecare primăvară cercurile diriguitoare ale Rusiei sovietice. Aceste greutăţi sunt de ordin economic, la care se mai adaugă de data aceasta şi preocupări de ordin politic, alegerile. Alegerile sunt mai importante de data aceasta deoarece se fac pentru o perioadă mai lungă şi guvernul ar dori să elimine din soviete tot ce ar putea face opoziţie şi ar fi refractar programuri partidului comunist, al cărui linii generale sunt: amplificarea socialismului prin industrializare mai intensivă a Statului și prin introducerea metodelor socialiste în agricultură. Din aceste directive principale rezultă lupta de clasă la sate contra marilor plugari (Kulaken), greutăţile aprovizionării cu grâne a populaţiei, neliniştea satelor, provocată de tendinţa înfiinţării de gospodării colective, de la cari guvernul aşteaptă înlăturarea greutăţilor cauzate de marii plugari şi de speculanţi, şi în sfârşit să frâneze tendinţele satelor şi în parte a oraşelor îndreptate contra procesului de industrializare prea rapidă. S’a constata că programele de insemînţare n’au fost executate, aşa că politica de aprovizionare a suferit u eşec considerabil. Producătorii au stocuri de grâu ascunse, pe cari le vând sub mână, la preţuri mai mari, speculanţilor. Mărfurile industriale îşi iau drumul spre sate pentru compensarea cerealelor ce urmează a fi cumpărate de stat, iar oraşele sunt lipsite de mărfuri. Deşi sovietele nu sunt ameninţate de foamete, totuşi se poate constata că aprovizîonarea s® fac® tot mai prost, caltatea faunei este tot mai inferioară şi că grave încercări bat la uşa administraţiei statului. Corespondentul termină arătând criza latentă şi enormele eforturi spre cari navigează Uniunea SevI©t®l©Z, v". feritor la legea de la 23 Martie publicat în Monitorul Oficial No. 1 din 19. XII. 422. Expedierile sunt itite de taxele poștale. paOBLEM şi E VREMII Archaisme militareşti de: dr. A. T. Mureşan Puţine sunt acele instituţii, ale statului, care să ţină pas în mod atât de strâns cu civilizaţia şi progresul ca armatele. Dacă este adevărat că armatele sunt pline de setea progresului, nu mai puţin este adevărat, că întrucât ele de fapt reprezintă trecutul şi garanţia cea mai sigură a viitorului ele sunt susţinute de toţi fii buni aî ţării, fie că fac parte efectivă din armată fie că nu. Cine trage la îndoială chiar şi numai un minut că invenţia genială a profesorului de chimie, ori technologie de la universitatea cutare sau cutare, trecută prin jocul de probă a practicităţii, nu este adusă la cunoştinţa şefilor de armate în timp de douăzeci şi patru ore! Reiese deci ceia ce aşi vrea să dovedesc că în toate ţările există cea mai strânsă colaborare între „mintea“ şi „braţul“ ţărilor respective. E logic să presupunem că în Germania ori chiar în Rusia (care în principiu declară ea absolut nimicuri graniţele de ţări, iar în realitate 18 „asigură“ pe la arsenavele armatei) în urma acestei strânse colaborări s’au realizat, multe inovaţii geniale. Că Franţa şi Anglia n’au rămas mai pe jos, avem tot dreptul să o credem. Datorit acestor colaborări dintre technicienii şi apărătorii neamurilor, evident că pe viitor se schimbă multe şi în legătură cu războiul şi pacea. Căci dacă o pace lungă e posibilă numai după o crâncenă înfrângere a unei părţi beligerante pe viitor evaluarea şanselor de câştig sau pierdere se schimbă mult şi intră mult în noţiunea de neprecis. In orice caz viitorul războiu nu va fi câştigat nici de cum de către armata cea mai puternică numericeşte... ci de cea mai inteligentă, şi aprovizionată cu cele mai geniale „Surprize“. Cu toate progresele incontestabile, archaismele din armată par ceva inerent însuşi existenţei lor, par ca muşchii ce nu lipsesc niciodată din umbra gorunilor. Conservatismul absolut necesar armatelor, desparte, progresul de altă parte creiază de multe ori situaţii false, a căror vină însă nu o poartă nici una nici alta din cauza de producătoara N’am văzut, n’am citit că pa toata fronturile s’au prăpădit ingi