Patria, ianuarie 1929 (Anul 11, nr. 1-23)

1929-01-24 / nr. 19

Aiysti al Xl­ita, Na 19. Lei 3 Directorii SOW CLOPOTEL Redacţia şi administraţia­ CLUJ, STR. REGINA MARIA No. 11. TELEFON: IS-81 şi 13-10. ABONAMENTE: Profesiuni libere — — — Funţionari — — — — Autorităţi şi instituţiuni — In streinătate dublu. 800 700 1600 CLUJ, 34 Joi­­matî* 1929 DIRECŢIA POLITICA? ! Comitetul de presă al Partidului Naţ.­­Ţărănesc secția Ardealului. Haul regin vimsl Se pregătesc ? — Şedinţa comitetului organizator — Bucureşti, 23. — Dri seară s’a în­trunit comitetul însărcinat cu ela­borarea programului serbărilor de comemorare ale Unirii. Şedinţa a fost prezidată de d. Alexandru Vaida-Voevod la care au luat parte toţi miniştri provinciilor, cari au făcut importante propuneri referi­toare la participarea provinciilor la aceste serbări. ­rcfiunea guvernului pentru în­drumarea industriei spre o produc­­ţie mai raţională a stârnit vii dis­cuţii in cercurile interesate. Presa ca înregistrator fidel al evenimen­telor fi ca îndrumător al opiniei publice, a intervenit in aceste dis­cuţii, susţinând interesele consu­matorilor fi combătând industria parazitară. Numai că se face o con­fuzie regretabilă. Mulţi confraţi cred, că orice in­dustrie care se bucură de o protec­ţie vamală trebuie să fie numaide­cât încadrată în categoria indus­triei parazitare. Chiar d. Garoflid are aerul că nu ştie ce se întâmplă in ţările industriale de pe acest glob, ignorează cu desăvârşire ta­rifele vamale protecţioniste ale ace­stor ţări, tarife cari în cele mai multe cazuri sunt aproape prohibi­tive. Să nu se uite nici un moment, că ţările industriale su­­t ultimele ca­ri vor consimţi la un liber-schim­­bism, şi că edificiul măsurilor de apărare, de încurajare prin premii de export, prin refacţii, prin pre­ţuri interne cu 20—30% mai mari decât cele de export, se fortifică necontenit, la care se mai adaugă şi tarifele vamale ocrotitoare, pro­hibitive. Confraţii să binevoiască a face o comparaţie între tariful nostru va­mal de import şi ale ţărilor ce ne înconjoară, şi vor ajunge la condi­­ţiuni interesante. Vor descoperi că in cele mai multe cazuri, spre exemplu, taxele vamale de import ale unor produse metalurgice sunt de 2,5 ori mai mari ca la noi şi­­să se ridică adesea la sută la sută­­ valorii produsului respectiv. Va să zică nu toate ramurile industri­ale cari se bucură de protecţ­ie va­mală oarecare sunt parazitare, pa­razitismul căzând sub alte criterii de judecată. Tocmai de aceea, Ministerul de Industrie și Comerț va trebui să culeagă cu foarte mare băgare de seamă elementele necesare la alcă­tuirea noului tarif vamal, să stu­dieze cu atenție anchetele industri­ale pe anul 1927 și să ia în conside­rare toate momentele importante din tarifele vamale streine. Evident că acest studiu va tre­bui să fie foarte aprofundat, căci altfel nu ne putem imagina legife­rarea unei extrem de importante probleme, care va servi de bază pentru încheierea convențu nilor comerciale fi va determina d­efini­­tiv regimul industrial și d­irectia pe care o­m lua activitatea indus­­trUsUL -------, &, Maetalo*®,, România va ratifica pactul Kellog București, 23. — La Ministeri­ de Externe s’a redactat textul pro­iectului de lege referitor la ratifi­carea pactului Kellog din­ partea României Ratificarea va fi depusă înaintea Parlamentului ca proiect de lega cu articol unic. D. Miro­­nescu s’a prezentat ori în fata înaltei Regente solicitând iscăli­tura pentru mesajul de depur­are a proiectului în fata Camerei. El va fi depus peste două zile. Guvernul acordă lemne gratuit şi cu reducere pentru invalizi, orfani şi văduve de război. Bucureşti. 23.­­ In urma Inter­venţiei dlui ministru al sănătăţii şi al ocrotirilor sociale, Sever Dan, consiliul de miniştri a apro­bat acordarea materialului lem­­nos în mod gratuit şi cu o reduce­re de 50 la sută pentru orfanii, vă­duvele și invalizii de războiu. Ma­terialul lemnos va fi dat din pădu­rile statului după cum urmează: Invalizii vor primi 3 steri (stân­jeni) lemn de foc în mod gratuit de fiecare cap de familie, iar or­fanii şi văduvele vor primi dease­menea 3 steri cu o reducere de 50 la sută. Invalizii vor mai primi a­* fără de acest material pentru foc I şi 5 metri cubi de lemn pentru lu­ll­era în mod gratuit. I D. ministru al agriculturii Ion Mihalache a fost încredinţat cu e­­­xecutarea acestor deciziuni Grijile Rusiei sovietice „Prager Presse“ din 20 crt. pu-­­­blică în articol de fond un Intere­sant studiu al corespondentului ei din Moscova, tratând problemele ce de trei ani încoace ocupă perio­dic în fiecare primăvară cercurile diriguitoare ale Rusiei sovietice. Aceste greutăţi sunt de ordin eco­nomic, la care se mai adaugă de data aceasta şi preocupări de or­din politic, alegerile. Alegerile sunt mai importante de data acea­sta deoarece se fac pentru o peri­oadă mai lungă şi guvernul ar do­ri să elimine din soviete tot ce ar putea face opoziţie şi ar fi refrac­tar programuri­ partidului comu­nist, al cărui linii generale sunt: amplificarea socialismului prin industrializare mai intensivă a Statului și prin introducerea me­todelor socialiste în agricultură. Din aceste directive principale rezultă lupta de clasă la sate con­tra marilor plugari (Kulaken), greutăţile aprovizionării cu grâne a populaţiei, neliniştea satelor, provocată de tendinţa înfiinţării de gospodării colective, de la cari guvernul aşteaptă înlăturarea greutăţilor cauzate de marii plu­gari şi de speculanţi, şi în sfârşit să frâneze tendinţele satelor şi în parte a oraşelor îndreptate contra procesului de industrializare prea rapidă. S’a constata că programe­le de insemînţare n’au fost execu­tate, aşa că politica de aprovizio­nare a suferit u­­ eşec considera­bil. Producătorii au stocuri de grâu ascunse, pe cari le vând sub mână, la preţuri mai mari, specu­lanţilor. Mărfurile industriale îşi iau drumul spre sate pentru com­pensarea cerealelor ce urmează a fi cumpărate de stat, iar oraşele sunt lipsite de mărfuri. Deşi sovie­tele nu sunt ameninţate de foame­­te, totuşi se poate constata că a­­provizîonarea s® fac® tot mai prost, caltatea faunei este tot mai inferioară şi că grave încercări bat la uşa administraţiei statului. Corespondentul termină arătând criza latentă şi enormele eforturi spre cari navigează Uniunea Se­­vI©t®l©Z, v". ­feritor la legea de la 23 Martie publicat în Monitorul Oficial No. 1 din 19. XII. 422. Expedierile sunt itite de taxele poștale. paOBLEM şi E VREMII Archaisme militareşti de: dr. A. T. Mureşan Puţine sunt acele instituţii, ale statului, care să ţină pas în mod atât de strâns cu civilizaţia şi pro­gresul ca armatele. Dacă este ade­vărat că armatele sunt pline de setea progresului, nu mai puţin este adevărat, că întrucât ele de fapt reprezintă trecutul şi garan­ţia cea mai sigură a­ viitorului ele sunt susţinute de toţi fii buni aî ţării, fie că fac parte efectivă din armată fie că nu. Cine trage la în­doială chiar şi numai un minut că invenţia genială a profesorului de chimie, ori technologie de la uni­versitatea cutare sau cutare, tre­cută prin jocul de probă a practi­­cităţii, nu este adusă la cunoştinţa şefilor de armate în timp de două­zeci şi patru ore! Reiese deci ceia ce aşi vrea să dovedesc că în toate ţările există cea mai strânsă colaborare între „mintea“ şi „braţul“ ţărilor res­pective. E logic să presupunem că în Germania ori chiar în Rusia (care în principiu declară ea abso­lut nimicuri graniţele de ţări, iar în realitate 18 „asigură“ pe la arse­navele armatei) în urma acestei strânse colaborări s’au realizat, multe inovaţii geniale. Că Franţa şi Anglia n’au rămas mai pe jos, avem tot dreptul să o credem. Datorit acestor colabo­rări dintre technicienii şi apără­torii neamurilor, evident că pe viitor se schimbă multe şi în legă­tură cu războiul şi pacea. Căci da­că o pace lungă e posibilă numai după o crâncenă înfrânger­e a u­­nei părţi beligerante pe vii­tor evaluarea şanselor de câştig sau pierdere se schimbă mult şi intră mult în noţiunea de­ nepre­­cis. In orice caz viitorul războiu nu va fi câştigat nici de cum de către armata cea mai puternică numericeşte... ci de cea mai inte­ligentă, şi aprovizionată cu cele mai geniale „Surprize“. Cu toate progresele incontesta­bile, archaismele din armată par ceva inerent însuşi existenţei lor, par ca muşchii ce nu lipsesc nici­odată din umbra gorunilor. Con­servatismul absolut necesar arma­telor, desparte, progresul de altă parte creiază de multe ori situaţii false, a căror vină însă nu o poar­tă nici una nici alta din cauza de producătoara N’am văzut, n’am citit că pa toata fronturile s’au prăpădit ingi

Next