Patria, februarie 1929 (Anul 11, nr. 24-46)

1929-02-01 / nr. 24

t Vîneri, I Febr. — An. XI. — Nr. 24 FAIBIA Viata politică Ziarele serit* că 300.000 Români din America s'au hotărît să se întoarcă in țară. — Pentrucă ai* aflat că at* că tot liberalii dela put­ere. (Adevărul) Cum au risipit liberali banul public — Cât a costat plimbarea comisiei trimisă în Canada spre a studia problema standardizării cerealelor — Bucureşti, 31. — După informa­ţiile primite din surse autorizate se confirmă faptul risipei de 42 milioane lei făcută de comisiunea trimisă la plimbare în Canada spre a studia problema standardi­zării cerealelor. Această risipă es­te semnificativă pentru regimul liberal care în timp ce ţăranii din Cetatea Albă, Maramureş şi Soro­­ca mureau de foame, cheltuia 42 milioane lei pentru a-şi trimite protejaţii în plimbare tocmai pâ­nă în Canada. Ecouri din presa germană Datoria noului guvern ■­ Corespondentul din Bucureşti a ziarului „Frankfurter Zeitung“, în­­tr-un articol cu acest titlu spune: , „Destinderea în viaţa politică şi clarificarea unei importante ches­tiuni de politică minoritară sunt două rezultate imediat vizibile ale ultimelor alegeri din România. În­tâia oară de la războiu încoace Ro­mânia are un guvern, care repre­zintă cu adevărat voinţa poporului şi acum există în sfârşit o bază pentru soluţionarea multor chesti­uni în litigiu cu ungurii din Ar­deal, şi legalitatea bazei nu poate fi tăgăduită nici de români, nici de minorităţile din Ardeal şi din Ba­nat. Nu se îndoia nimeni că guver­nul va ieşi învingător din alegeri, numai succesul final a fost surprin­zător. E aproape fără precedent că alegeri cu totul libere să fi adus unei singure partide o majoritate aşa de covârşitoare de voturi ca acum în România. Foarte bine venită era clarifica­rea pe care au adus-o alegerile cu privire la minorităţi. D. Maniu a adus o trăsătură mai liberală în viaţa politică românească şi astfel ungurii au îndrăznit să iasă la lumină; germanii n’au putat să fa­că aceasta deoarece actuala lege e­­lectorală nu le-ar fi permis să ob­ţină nici un mandat măcar. In zadar ar începe imediat cu munca creatoare: cele mai bune legi ce ar face, ar trebui să rămână fără efect, dacă nu li s-ar da timp să-şi producă efectul. In Româ­nia liberalii au introdus însă siste­mul, că legile pe cari în opoziţie le-au combătut în zadar, să le des­fiinţeze cu o trăsătură de condeiu, îndată ce ajungeau la putere. In pulmea victoriei sale electorale d. Maniu va trebui să asigure durata operei sale şi pentru vremea când nu va fi la cârmă. El nu se va pu­tea mulţumi prin urmare numai că a învins partidul liberal în alegeri, va trebui să distrugă sistemul libe­ral de guvernământ, trebuie să fa­că pe Brătianu să înţeleagă că Ro­mânia nu este un apanagiu politic, unde să uzurească numai o familie tatăl, fiul mai mare şi fratele m­ai mic, « Corespondentul expune apoi în ce constă puterea partidului liberal şi continuă. Trebue înfrântă omnipo­tenţa economică a unui singur par­tid politic, o operă care ar fi de un nepreţuit folos pentru ţară, ar în­­trima sfârşitul unei ere, unde che­stiunile economice erau soluţionate după puncte de vedere politice. Dacă d. Maniu reuşeşte să-şi în­făptuiască planul economic, atunci omnipotenţa P. L. e înfrântă. Şa aceasta constă marea însemnătate a victoriei electorale din 12 Decem­vrie In chestia funcţionari­lor concediaţi Bucureşti, 31. — Presa liberală atacă din nou guvernul pe ches­tiunea concedierii funcţionarilor. După cum reiese însă din infor­maţiile primite din chiar cercuri­le guvernamentale, unii miniştri au constatat grave afaceri şi nere­guli băneşti în sarcina mai mul­tor funcţionari superiori de ai fo­stului regim. In contra lor s’a pro­cedat deci în consecinţă, astfel că orice agitaţie pe această chestiune este inutilă fiind dovedită vinovă­ţia funcţionarilor concediaţi. 3 Revizuirea averilor func­ţionarilor publici Bucureşti, 31.­­ Ziarul „Curen­tul“ într’un articol apărut azi a­­duce ştirea că odată cu votarea nouei legi a comercializărilor se va aduce înaintea parlamentului şi chestiunea revizuirii averilor strânse de slujbaşii statului pe căi nepermise. Această chestiune va fi pusă sau sub formă de interpe­lare sau din iniţiativă parlamen­­­tară. Este posibil însă să fie a­­dusă înainte parlamentului chiar din partea guvernului, deoarece după cum susţine ziarul „Curen­tul“ guvernul nu este ostil acestei idei şi nu se opune votării unei a­­semenea legi care ar avea darul să clarifice şi unele averi misteri­oase acumulate de mai mulţi foşti miniştri ai regimurilor trecute. :J Frământările politice din Rusia Sovietică — „Recidiva*1 Trotzkyzmului — Reval, 30. — După ştirile primi­te din Moscova, în ultimele zile a intervenit o mare încordare în po­litica internă a sovietelor. Aresta­rea mai multor comunişti, învinu­iţi de activitate troţkistă, împreju­rarea, că Buharin a căzut în dis­­graţie, fierberea din cercurile con­ducătoare — toate acestea au adus din nou pe tapet numele lui Trotz­­ki. Organizaţia centrală a partidu­lui comunist rus a luat dispoziţiu­­nea de a se convoca în toate fabri­cile întruniri muncitoreşti pentru a se lua rezoluţii contra mişcării trotzkiste. Astfel de întruniri au şi avut loc în multe oraşe. La Le­ningrad cele mai mari întruniri muncitoreşti au avut loc în uzine­le „Krasni Putiloveţ“. La una din aceste întruniri s-a votat o rezolu­ţie caracteristică, în care se spune, că „cele 18 corporaţii din uzinele „Krasni Putiloveţ“ consideră cu totul just arestarea „grupului trotzkiştilor neastâmpăraţi“ şi in­vită guvernul ca să procedeze şi mai departe în modul cel mai ei­nergic împotriva încercărilor con­­tra-revoluţionare ale trotzkismu­­lui, care urmăreşte împiedicarea construcției sovietice“. ” Dizolvarea consiliului municipal al Capitalei București. 31.­­ Azi a sosit la ministerul de interne avizul Consi­liului Administrativ cu privire la ancheta întreprinsă la municipiul Capitalei. Din acest aviz reiese că sunt întrunite toate elemntele ne­cesare pentru a se proceda la di­­solvarea consiliului municipal al Capitalei. La ministerul de interne se fac deci pregătirile necesare pentru disolvarea consiliului și în vede­rea instituirii comisiei interimare. Discursul dlui Gr. lunian, la Mesaj I, numele guvernului a luat cu­vântul la mesaj, d. ministru al jus­tiţiei Gr. lunian. Talentul oratoric al dsale e prea cunoscut şi e egalat numai de vasta dsale cultură şi profunda gândire politică. Vice­preşedintele partidului naţional­­ţărănesc a repurtat cu primul său discurs ministerial cel mai strălu­cit succes, contribuind la ridicarea prestigiului parlamentului român. In discursul său, d. ministru Iu­nian a făcut procesul politicei ro­mânești din momentul când parti­dul liberal s’a înfipt atât de puter­nic la conducerea destinelor statu­lui român, încă dinaintea războiu­lui întregirii, pe care nu l-a pregă­tit, patronând chiar în acele zile de grele jertfe şi nesfârşite suferinţe cea mai deşănţată imoralitate şi cea mai imposibilă corupţie. La rând oratorul face un caustic rechizitoriu „operei“ parti­dului liberal, atitudinea lui faţă de Coroană şi reformele mari cu cari se făleşte la toate răspântiile şi serveşte cea mai tăioasă punere la punct neevoluatului slugoi liberal, O. Goga, a cărui declaraţie poartă odată mai mult pecetea mentalită­ţii liberale. — D. Iunian a fost necruţător cu un adversar ce nici după înfrânge­rea suferită nu vrea să-şi lapede ab­urele semeţe de cocoş atot­pu­­ternic, nici astăzi neputându-se o­­bicinui cu gândul că au trecut vre­­mile când de la guvern sau din opo­ziţie poate dirija politica ţării. Dar necruţarea a fost prin toate justi­ficată, ţara aştepta de pe banca mi­nisterială cuvântul pe care l-a ros­tit d. lunian, ţara aştepta o satis­facţie pentru insultele ce şi astăzi mai îndrzneşte să i le arunce ban­da liberală şi oficinele în subordi­ne. Şi printre frazele­­de aspră fixare la stâlpul de supliciu faţă de adver­sari, ministrul justiţiei confirmă în liniile mari, lansându-se în preci­zările ce i se cer prin întreruperi, programul de guvernământ al dlui Iuliu Maniu. Principiile experi­mentate ale unui întreg trecut din viaţa noastră politică au fost aşe­zate faţă în faţă cu principiile im­puse de ţară printr’o luptă titanică de zece ani la guvern. D. Duca trebuia să răspundă. Partidul al cărui sub-şef se socoate era prea direct vizat. Dar a evitat’ din nou o discuţie. N’a ridicat mă­nuşa aruncată de reprezentantul bănci ministeriale şi a căutat să salveze­­aparenţele, a încercat să­ împrăştie norii ce-i nimicau autori­tatea, adoptând pentru a nu ştiu câtea oară o atitudine sfidătoare. Dar diversiunea n’a putut fi dusă măcar la capăt; n’a prins nici în­cercarea de a porni discuţia pe un tărâm personal cu ministrul justi­ţiei, care i-a tăiat scurt pofta, spu­­nându-i că va regreta eventuala în­­cheere a prieteniei ce i-a legat, dar nu va înţlege să ezite în drumul datoriei. Partidul liberal, prin bizantinis­­simul său reprezentat, s’a echivat din nou unei discuţii, amânând din nou marea răfuială ce va trebui totuşi să se producă între lumea veche şi lumea nouă, pentru deli­mitarea lor. Nu de alta, dar ţara aşteaptă după răfuiala din faţa Parlamentului, rechizitoriul procu­rorului şi sentinţele tribunalului asupra unor capitole mai nebuloa­se ale istoricei opere de guvernă­mânt a istoricului partid liberal, vv., ^ ... . a. • Gordianus IJ

Next