Patria, februarie 1929 (Anul 11, nr. 24-46)
1929-02-01 / nr. 24
t Vîneri, I Febr. — An. XI. — Nr. 24 FAIBIA Viata politică Ziarele serit* că 300.000 Români din America s'au hotărît să se întoarcă in țară. — Pentrucă ai* aflat că at* că tot liberalii dela putere. (Adevărul) Cum au risipit liberali banul public — Cât a costat plimbarea comisiei trimisă în Canada spre a studia problema standardizării cerealelor — Bucureşti, 31. — După informaţiile primite din surse autorizate se confirmă faptul risipei de 42 milioane lei făcută de comisiunea trimisă la plimbare în Canada spre a studia problema standardizării cerealelor. Această risipă este semnificativă pentru regimul liberal care în timp ce ţăranii din Cetatea Albă, Maramureş şi Soroca mureau de foame, cheltuia 42 milioane lei pentru a-şi trimite protejaţii în plimbare tocmai până în Canada. Ecouri din presa germană Datoria noului guvern ■ Corespondentul din Bucureşti a ziarului „Frankfurter Zeitung“, într-un articol cu acest titlu spune: , „Destinderea în viaţa politică şi clarificarea unei importante chestiuni de politică minoritară sunt două rezultate imediat vizibile ale ultimelor alegeri din România. Întâia oară de la războiu încoace România are un guvern, care reprezintă cu adevărat voinţa poporului şi acum există în sfârşit o bază pentru soluţionarea multor chestiuni în litigiu cu ungurii din Ardeal, şi legalitatea bazei nu poate fi tăgăduită nici de români, nici de minorităţile din Ardeal şi din Banat. Nu se îndoia nimeni că guvernul va ieşi învingător din alegeri, numai succesul final a fost surprinzător. E aproape fără precedent că alegeri cu totul libere să fi adus unei singure partide o majoritate aşa de covârşitoare de voturi ca acum în România. Foarte bine venită era clarificarea pe care au adus-o alegerile cu privire la minorităţi. D. Maniu a adus o trăsătură mai liberală în viaţa politică românească şi astfel ungurii au îndrăznit să iasă la lumină; germanii n’au putat să facă aceasta deoarece actuala lege electorală nu le-ar fi permis să obţină nici un mandat măcar. In zadar ar începe imediat cu munca creatoare: cele mai bune legi ce ar face, ar trebui să rămână fără efect, dacă nu li s-ar da timp să-şi producă efectul. In România liberalii au introdus însă sistemul, că legile pe cari în opoziţie le-au combătut în zadar, să le desfiinţeze cu o trăsătură de condeiu, îndată ce ajungeau la putere. In pulmea victoriei sale electorale d. Maniu va trebui să asigure durata operei sale şi pentru vremea când nu va fi la cârmă. El nu se va putea mulţumi prin urmare numai că a învins partidul liberal în alegeri, va trebui să distrugă sistemul liberal de guvernământ, trebuie să facă pe Brătianu să înţeleagă că România nu este un apanagiu politic, unde să uzurească numai o familie tatăl, fiul mai mare şi fratele mai mic, « Corespondentul expune apoi în ce constă puterea partidului liberal şi continuă. Trebue înfrântă omnipotenţa economică a unui singur partid politic, o operă care ar fi de un nepreţuit folos pentru ţară, ar întrima sfârşitul unei ere, unde chestiunile economice erau soluţionate după puncte de vedere politice. Dacă d. Maniu reuşeşte să-şi înfăptuiască planul economic, atunci omnipotenţa P. L. e înfrântă. Şa aceasta constă marea însemnătate a victoriei electorale din 12 Decemvrie In chestia funcţionarilor concediaţi Bucureşti, 31. — Presa liberală atacă din nou guvernul pe chestiunea concedierii funcţionarilor. După cum reiese însă din informaţiile primite din chiar cercurile guvernamentale, unii miniştri au constatat grave afaceri şi nereguli băneşti în sarcina mai multor funcţionari superiori de ai fostului regim. In contra lor s’a procedat deci în consecinţă, astfel că orice agitaţie pe această chestiune este inutilă fiind dovedită vinovăţia funcţionarilor concediaţi. 3 Revizuirea averilor funcţionarilor publici Bucureşti, 31. Ziarul „Curentul“ într’un articol apărut azi aduce ştirea că odată cu votarea nouei legi a comercializărilor se va aduce înaintea parlamentului şi chestiunea revizuirii averilor strânse de slujbaşii statului pe căi nepermise. Această chestiune va fi pusă sau sub formă de interpelare sau din iniţiativă parlamentară. Este posibil însă să fie adusă înainte parlamentului chiar din partea guvernului, deoarece după cum susţine ziarul „Curentul“ guvernul nu este ostil acestei idei şi nu se opune votării unei asemenea legi care ar avea darul să clarifice şi unele averi misterioase acumulate de mai mulţi foşti miniştri ai regimurilor trecute. :J Frământările politice din Rusia Sovietică — „Recidiva*1 Trotzkyzmului — Reval, 30. — După ştirile primite din Moscova, în ultimele zile a intervenit o mare încordare în politica internă a sovietelor. Arestarea mai multor comunişti, învinuiţi de activitate troţkistă, împrejurarea, că Buharin a căzut în disgraţie, fierberea din cercurile conducătoare — toate acestea au adus din nou pe tapet numele lui Trotzki. Organizaţia centrală a partidului comunist rus a luat dispoziţiunea de a se convoca în toate fabricile întruniri muncitoreşti pentru a se lua rezoluţii contra mişcării trotzkiste. Astfel de întruniri au şi avut loc în multe oraşe. La Leningrad cele mai mari întruniri muncitoreşti au avut loc în uzinele „Krasni Putiloveţ“. La una din aceste întruniri s-a votat o rezoluţie caracteristică, în care se spune, că „cele 18 corporaţii din uzinele „Krasni Putiloveţ“ consideră cu totul just arestarea „grupului trotzkiştilor neastâmpăraţi“ şi invită guvernul ca să procedeze şi mai departe în modul cel mai einergic împotriva încercărilor contra-revoluţionare ale trotzkismului, care urmăreşte împiedicarea construcției sovietice“. ” Dizolvarea consiliului municipal al Capitalei București. 31. Azi a sosit la ministerul de interne avizul Consiliului Administrativ cu privire la ancheta întreprinsă la municipiul Capitalei. Din acest aviz reiese că sunt întrunite toate elemntele necesare pentru a se proceda la disolvarea consiliului municipal al Capitalei. La ministerul de interne se fac deci pregătirile necesare pentru disolvarea consiliului și în vederea instituirii comisiei interimare. Discursul dlui Gr. lunian, la Mesaj I, numele guvernului a luat cuvântul la mesaj, d. ministru al justiţiei Gr. lunian. Talentul oratoric al dsale e prea cunoscut şi e egalat numai de vasta dsale cultură şi profunda gândire politică. Vicepreşedintele partidului naţionalţărănesc a repurtat cu primul său discurs ministerial cel mai strălucit succes, contribuind la ridicarea prestigiului parlamentului român. In discursul său, d. ministru Iunian a făcut procesul politicei românești din momentul când partidul liberal s’a înfipt atât de puternic la conducerea destinelor statului român, încă dinaintea războiului întregirii, pe care nu l-a pregătit, patronând chiar în acele zile de grele jertfe şi nesfârşite suferinţe cea mai deşănţată imoralitate şi cea mai imposibilă corupţie. La rând oratorul face un caustic rechizitoriu „operei“ partidului liberal, atitudinea lui faţă de Coroană şi reformele mari cu cari se făleşte la toate răspântiile şi serveşte cea mai tăioasă punere la punct neevoluatului slugoi liberal, O. Goga, a cărui declaraţie poartă odată mai mult pecetea mentalităţii liberale. — D. Iunian a fost necruţător cu un adversar ce nici după înfrângerea suferită nu vrea să-şi lapede aburele semeţe de cocoş atotputernic, nici astăzi neputându-se obicinui cu gândul că au trecut vremile când de la guvern sau din opoziţie poate dirija politica ţării. Dar necruţarea a fost prin toate justificată, ţara aştepta de pe banca ministerială cuvântul pe care l-a rostit d. lunian, ţara aştepta o satisfacţie pentru insultele ce şi astăzi mai îndrzneşte să i le arunce banda liberală şi oficinele în subordine. Şi printre frazelede aspră fixare la stâlpul de supliciu faţă de adversari, ministrul justiţiei confirmă în liniile mari, lansându-se în precizările ce i se cer prin întreruperi, programul de guvernământ al dlui Iuliu Maniu. Principiile experimentate ale unui întreg trecut din viaţa noastră politică au fost aşezate faţă în faţă cu principiile impuse de ţară printr’o luptă titanică de zece ani la guvern. D. Duca trebuia să răspundă. Partidul al cărui sub-şef se socoate era prea direct vizat. Dar a evitat’ din nou o discuţie. N’a ridicat mănuşa aruncată de reprezentantul bănci ministeriale şi a căutat să salvezeaparenţele, a încercat să împrăştie norii ce-i nimicau autoritatea, adoptând pentru a nu ştiu câtea oară o atitudine sfidătoare. Dar diversiunea n’a putut fi dusă măcar la capăt; n’a prins nici încercarea de a porni discuţia pe un tărâm personal cu ministrul justiţiei, care i-a tăiat scurt pofta, spunându-i că va regreta eventuala încheere a prieteniei ce i-a legat, dar nu va înţlege să ezite în drumul datoriei. Partidul liberal, prin bizantinissimul său reprezentat, s’a echivat din nou unei discuţii, amânând din nou marea răfuială ce va trebui totuşi să se producă între lumea veche şi lumea nouă, pentru delimitarea lor. Nu de alta, dar ţara aşteaptă după răfuiala din faţa Parlamentului, rechizitoriul procurorului şi sentinţele tribunalului asupra unor capitole mai nebuloase ale istoricei opere de guvernământ a istoricului partid liberal, vv., ^ ... . a. • Gordianus IJ