Patria, martie 1929 (Anul 11, nr. 47-71)

1929-03-01 / nr. 47

iVîneri, 1 Martie, An. XI. — Nr. 47 FACSU Alte fraude liberale la parchet (Dela corespondentul nostru!) Timişoara, 28. — Gestiunile lU­beralilor au început să dea de lu­cru parchetelor şi tribunalelor din multe centre ale ţării. Astfel şi în Timişoara parchetul a fost sesizat asupra unei mari panamale săvâr­şită de liberalii dela conducerea administraţiei comunale cu con­struirea teatrului şi a cinemato­grafului. Sub regimul liberal, din Timi­şoara s’au făcut demersuri la Bu­cureşti aducăndu-se la cunoştinţa guvernului neregulile cu construi­rea celor două clădiri comunale. Cum însă vinovaţii erau expo­nent® ai organizaţiei liberale ti­mişorene, lucr­u firesc, că demersu­rile au rămas fără efect. Parchetul a şi început cercetări­le în cauză şi a confiscat toate actele privitoare la licitaţii şi în­treaga gestiune. Trimiterea elicei de fraudatori liberali în faţa justiţiei a provocat o vie satisfacţie în rândurile pu­blicului timişorean, cam­ de ani de zine privea neputincios, cum libe­ralii, operează considerând avutul ţării ca o moşie proprie, intimi­dând şi persecutând în modul cel mai sălbatec pe toţi cei ce le stă­teau în calea afacerilor. Cazul cu licitațiile formează în­să numai un început al desmușa­malizărilor. Creditul agricol Capitalul noului aşezământ va fi de un miliard lei — — Serviciul nostru special — Bucureşti, 28. — Incheerile la care a ajuns până acum comisiu­­nea specială pentru elaborarea u­­nui proect de organizare a credi­tului agricol prevăd următoarel*?: Capitalul noului, aşezământ de credit să fie de un miliard lei la a cărui compleetare statul să par­ticipe cu 33 la sută, o altă treime să fie furnizată de grupul de bănci germane, în frunte, cu „Dresdner Bank“, care a făcut ofertă în acest sens, iar încă o treime să fie aco­perită prin acţiuni purtătoare de un dividend minimal, — acţiuni cari urmează să fie subscrise de instituţii financiare ipotecare din streinătate. Concomitent cu crearea institu­tului se vor lua o serie de măsuri şi legi cari să drea valoarea cuve­ni­ta garanţiei ipotecare a proprie- t taţilor rurale şi anume: se va re­­­­aliza cât mai grabnic cadastrarea acestor proprietăţi, printr-o lege specială, statul va renunţa la drep­tul de prioritate faţă de orice altă creanţă, asupra bunurilor imobili­are vândute prin licitaţie; o altă lege va modifica regimul de azi în ce priveşte inalienabilitatea pro­prietăților mici create prin refor­ma agrară. Miniştri decoraţi cu Coroana României Bucureşti, 28. — Monitorul Ofi­cial publică decretele prin cari doi. miniştri Mironescu şi Mihai Popo­­vici sunt numiţi membri ai ordi­nului Coroana României în grad de mare cruce. -----ooxoo—— Discuţia proectului de or­ganizare a jandarmeriei Bucureşti, 28. — Comisia admini­strativă a Camerei a discutat pro­iectul de organizare a jandarme­riei. Fostul subsecretar de stat Dr. Richard Franasovici a criticat a­­cest proiect. D. subsecretar de stat Ioaniţescu fiind la Chişinău, nu a putut răspunde acestor interpelări și din cauza aceasta ședința a fost amânată. Bandele dela mur­ici­­piul Bucureşti vor fi deferite justiţiei Bucureşti, 28. P­r. ministru Alexandru Vaida-Voevod a­ decla­rat ieri la Cameră că fraudele de la municipiul Capitalei vor­ fi defe­rite justiţiei. întrevederea Poincaré—Herriot Paris, 28. — In cercurile politice este viu comentat faptul că prim­­ministrul Poincaré la şedinţă Ca­mera a căutat să aibe o întrevede­re cu d. Heriot. întrevederea a durat timp îndelungat schimbân­­du-se un viu schimb de păreri în­tre cei doi distinşi politiciani. De­putații cred că d. Poincaré este pe cale de a schimba din nou com­punerea guvernului său. Interpelări în Camera Co­munelor în legătură cu con­­ventiunea militară franco-belgiană Londra, 28. — In Camera Comu­nelor s’au desvoltat mai multe in­terpelări în legătură cu convenţi­­unea militară franco-belgiană. Chamberlain nefiind prezent de­­asemenea nici lordul Cushandum substitutul lui, a răspuns un şef de secţie din ministerul afacerilor streine care a declarat că guver­nul nu cunoaşte textul convenţiei franco-belgiene aşa că deocamda­tă nu poate da nici un răspuns în această chestiune. O sondă petroliferă în flăcări Bucureşti, 28. In regiunea pe­troliferă Magireşti a luat foc­uri sonda Nr. 25 a soc. Danubia. în­treaga sondă e în flăcări. Sunt pa­tru lucrători răniţi dintre cari vi­nul este în agonie. Pagubele se ur­că la două milioane. 3 Ştiri politice — Azi la ora 10 va avea loc un consiliu de miniştri sub preziden­ţia dnui prim-ministru Iuliu Ma­n­­iu în care d. D. R. Ioaniţescu va expune cele constatate cu prilejul anchetei sale în Basarabia. — Consiliul de revizie a respins recursul comunistului Dobrogea­­nu Gherea şi a menţinut condam­narea lui la opt ani de zile muncă silnică. — Azi la ora 3 şi va sosi în Capi­tală d. ministru ele externe G. Mi­­ronescu însoţit lae a. ministru Cit­­ta Davila, venind de la Varşovia. — In primele zile ale lunei Mar­tie vor sosi în ţapt. primele sume ale împrumutului extern. La mi­nisterul de finanţe se lucrează de zor la repartizarea acestor sume. D. prim-ministru Iuliu Maniu a lucrat împreună ,cu dd. Mihai Po­­povici şi Lugojanu în legătură cu repartizarea sumelor.­­• D. dr. Lupu va desvolta in­­tr’o apropiată şedinţă a Camerei o interpelare cu privire la agitaţii­le religioase în legătură cu noua păşcălie. — Săptămâna viitoare se vor fa­ce schimbări importante la mai multe legaţiuni. — Din cauza îmbolnăvirii mon­seniorului Doici nunţiul papal în­trevederea proiectată pe astăzi cu d. prim-ministru Iuliu Maniu a fost amânată. — D. prof. Ghiulea lucrează­ la un proiect în care se va avea în vedere mutualitatea agriculturii asigurând desvoltarea producţiei în mod eficace. Prin purgatoriul Justiţiei Instrucţia panamalei siringilor, continuarea cercetărilor în aface­rea fraudelor petrolifere, trimite­rea la parchet a fraudatorilor de la finanţe, în rândurile cărora justi­ţia a descoperit simandicoase feţe liberale, desvelirea câte unui col­ţişor de panama şi fraude­nitate, în diferite părţi ale ţării, era fi­resc să deslănţue panica între li­berali şi averescani, cari mobili­­zându-şi toţi mercenarii calomni­ei, vor să distrugă atenţia opiniei publice în cu totul alte direcţiuni. Dacă guvernul actual ar îi pro­cedat, după instalarea sa la pute­re, după vechiul sistem, schim­bând, transferând şi punând în disponibilitate funcţionari, aşa du­pă cum se aşteptau celelalte parti­de politice şi chiar întreaga opinie publică, faptul acesta nu numai că ar fi provocat o perturbare mo­mentană în administraţia ţării, dar ar fi furnizat duşmanilor in­terni şi externi subiecte de cam­panii, fără ca prin acest exod de funcţionari, guvernul să fi vinde­cat măcar o părticică din răul, ca­re bântuie în administraţia ţării noastre. A transfera din Ardeal în Basa­rabia sau viceversa un funcţionar care sa făcut vinovat de fapte ce cad în prevederile codului penal, nu e o soluţie. Acest sistem utili­zat de liberală şi celelalte partide politice, a dus România mică de ieri şi cea mare de azi la desorga­­nizarea administrativă. Am văzut în cursul guvernării liberale, apli­­cându-se pentru fapte grave, pe­depse cari de fapt erau avansări, la cari „pedepsitul“ nici nu­ visa măcar. Se poate considera ca pe­deapsă faptul că un funcţionar prim­s în flagrant delict de mită la Bacău sau Târgu-Frumos este transferat în aceiaşi calitate şi cu acelaşi salar la Cluj, Arad sau Ti­mişoara? Prin acest sistem politicianist, liberalii au încurajat în mod făţiş fraudele şi corupţia în administra­ţia statului. Procedând la transferări pe ca­pete, guvernul fără să aducă vre­o îmbunătăţire de ordin general în administraţia ţării, ar fi perpetu­at un sistem nenorocit care ne-a a­­dus ţara în halul de azi! Ceia ce îi trebuie ţării noastre, este o curăţire cu mult mai radica­lă a neghinei din administraţie! Şi această curăţenie nu trebue fă­cută numai decât pe cale adminis­trativă, care poate fi interpretată ca pătimaşe şi exploatată ca atare, ci pe calea justiţiei! Funcţionarul care va fi găsit vinovat de către justiţie, nu trebue nici transferat, nici retrogradata, ci scos din ad­ministraţie şi făcut responsabil materialiceşte de pagubele prici­nuite statului sau cetăţenilor lui. Or, chiar această soluţie nu le convine liberalilor şi anexele lor.­­ O purificare a administraţiei pe calea justiţiei, prin desmuşamali­­zarea fraudelor, prin tragerea la răspundere a vinovaţilor, cari au operat un deceniu întreg în avutul statului, înseamnă, că mulţi dem­nitari şi strategi liberali şi averes­cani ar avea să dea faţă cu par­chetele din diferite centre ale ţă­rii. Cazul de la Târgu-Mureş, cu are­starea inspectorului general Sta­­mate, de la ministerul de finanţe, descinderile făcute de parchetul din Târgu-Mureş la Cluj şi citarea de către acest parchet a diui Cris­­ti Simionescu, secretar general la finanţe şi confident al dlui Vinti­­lă Brătian, va face pe oricine să înţeleagă de ce liberalii şi avereş­­eanii şi-au înarmat mercenarii ca­lomniei, cu cele mai stridente sur­se. ­U. Viaţa politică „îndreptarea“ de ieri evocă ca melancolie „Vremuri­ de acum 53 de ani"... ...Când nu erau nici siringi, nici anchete şi nici ave­­rescani la parchet!

Next