Patria, iunie 1929 (Anul 11, nr. 117-141)
1929-06-02 / nr. 117
Anni al XI-lea, No. 117. Director: ION CLOPOŢEL Redacta şi administraţia: CLUJ, STR. REGINA MARIA 36, TELEFOlic 13-31 şi 364 CUR, Sâmbătă 2 Iunie IV ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere — — — 1800 Penţionari — — — — — 700 Autorităţi şi instituţiuni — — 1600 In streinătate dublu. DIRECŢIA POLITICA: I Comitetul de presă al Partidului Naţ.* Ţărănesc secţia Ardealului Lost 3 •'30* C1 Referitor la legea dela 23 Martie '"«mtonil Oficial No. —■«•+ Cuvinte către studenţimea clujană .Dară idealul rostu sfânt a fost înfăptuit în mare parte, ne mai rămâne a duce la îndeplinire transformarea şi consolidarea noastă internă. Fără patriotism curat fără marcă încordat, &■&; respectu de ordine şi autoritate şi fără credinţa în Dumnezeu nu se poate infăptui nimic mare". Din „Cuvântarea Regelui Ferdinand la centrul studenţesc „Petru Vaijr“, ţinută cu ocazia inaugurării Universaţii din Cluj, (2 Februarie, 1920). La marele praznic al Unirii studenţimea din Cluj a participat, într’un mod plin de vrednicie şi demnitate. Gestul acesta al ei trebuie subliniat în toată adânca lui semnificaţie. El marchează o epocă nouă în viaţa tinerimii noastre universitare. Două au fost felurile în care studenţimea clujană a mărit cu entuziasmul ei entuziasmul naţiei întregi, din prilejul comemorării întâiului deceniu de viaţă românească liberă. Prin impozanta defilare în faţa sutelor de mii de pe Câmpia încoronării, şi prin voluminosul şi elegantul „Almanah“ al Societăţilor studenţeşti din Cluj. Luând parte într-un număr aşa de mare — aproape 2000! — la sărbătoarea de la Alba-Iulia, studenţii au arătat românilor de pretutindeni, şi au arătat îndeosebi streinilor, cât de mare este expansiunea spirituală a naţiei româneşti din Ardealul desrobit. Privindu-i trecând mândri, plini de vigoarea rasei in fruntea coloanelor ţărăneşti pieptul li se umplea de o încredere uriaşă în viitorul strălucit al naţiei. Alăturându-se cămăşilor albe, ei au demonstrat lumii că în anul al zecelea dela întregirea naţională nu mai suntem în Ardeal, numai ţărani. Suntem şi elită intelectuală, suntem naţie întreagă. Dar studenţii nu s’au oprit numai la atât. Demonstraţia de la Alba-Iulia, era numai un gest; el trebuia întregit cu o faptă, care rămâne. Fapta este „Almanahul“ societăţilor lor. O faptă bine meditată, plină de învăţăminte, pentru ei şi pentru noi. Cele peste trei sute de pagini, înviorate de vederi din cuprinsul Ardealului şi din viaţa studenţilor în cei zece ani, încep cu câteva amintiri ale bătrânilor şi continuă cu dări de seamă despre activitatea tuturor societăţilor studenţeşti de la Universitatea şi Academiile din Cluj. Bine au făcut studenţii că au aşezat în fruntea cărţii lor chipul marelui Rege, Ferdinand, întregitorul. Cuvintele rostite de El celor dintâiu studenţi ai Universităţii Daciei Superioare sunt un crez nu numai pentru cei cari le-au ascultat atunci, nu numai pentru cei cari le reproduc astăzi cu atâta sfinţenie, ci pentru toate generaţiile viitoare. Prin „patriotism curat“, prin „muncă încordată“, prin „respectul de ordine şi autoritate“ şi prin „credinţa în Dumnezeu“ tinerele generaţii vor fi într-adevăr vrednice de jertfa înaintaşilor şi de marile rosturi ale naţiei. Urmărind activitatea desfăşurată în cursul celor zece ani de societăţile studenţeşti, tinerii de astăzi trebuie să facă o revizuire de directive, dar mai ales trebuie să facă o revizuire de metodă. —în privinţa directivelor, studenţii trebuie să intensifice mai mult pe cea spirituală. Este aceasta o datorie faţă de ei, o datorie faţă de naţie, şi o datorie faţă de umanitate. O tinereţe lipsită de îndrăzneţe urcuşuri pe toate culmile spiritului nu va fi niciodată urmată de o bărbăţie vrednică, gata de jertfe pentru comunitate, luminată de înaltele rosturi ale vieţii. Naţia are nevoie, mai mult decât oricând de tinerime închinată marilor adevăruri ale artei şi ale ştiinţei. Comorile păstrate de ea, în luptă cu atâtea năpăstuiri, aşteaptă braţe tinere şi minţi ascuţite pentru a le şlefui şi a le dărui umanităţii. Toate aceste idealuri nu se pot atinge decât prin muncă intensivă şi prin organizare luminată. Aceasta e metoda, care a lipsit studenţimii în cei zece ani. De aceea mult entuziasm s’a risipit fără roade. Studenţii nu trebuie să uite că marile culturi astăzi nu se susţin şi nu se cresc decât prin muncă neostoită şi prin înţeleaptă colaborare de forţe. Nu pot încheia decât cu îndemnul pe care li-l dă, cel mai harnic şi cel mai luminat muncitor al neamului, d. Nicolae Iorga: „La lucru, la lucrul La lucru năvraznic şi fără odihnă“ Titus Btinea Consiliul de miniştri de ori Conferinţa Micei Antante dela Belgrad — Chestiunea dentiştilor neautorizaţi — Reorganizarea căilor ferate Bucureşti, 31. — Eri a avut loc un consiliu de miniştri prezidat de d. prim-ministru Iuliu Maniu. D. Mironescu ministru de externe întors dela conferinţa Micei Antante care a avut loc la Belgrad, a făcut o largă expunere asupra discuţiunilor conferinţei relevând simpatia arătată miniştrilor aliaţi şi sentimentele de prietenie adresate pretutindeni României. D. prim-ministru Iuliu Maniu a mulţumit dlui ministru de externe pentru serviciile aduse ţării în aceasta conferinţă. Consiliul a discutat apoi chestiunea dentiştilor neautorizaţi. S’a cerut ministrului sănătăţii să prezinte din nou chestiunea într’un viitor consiliu de miniştri împreună cu noui date. D. ministru Virgil Madgearu a expus consiliului chestiunea reorganizării căilor ferate. D. ministru al agriculturii a făcut o dare de seamă asupra pregătirilor ce s’au făcut în vederea creerii creditului agricol. Consiliul și-a terminat lucrările la ora 2 d. m. IJoga politicei economice a gu® vernului Iuliu Maniu Un ziar englez dedică o pagină întreagă României — Serviciul nostru special — Londra, 30. (Rador). — „Financial News“ consacră o pagină României, publicând mai multe articole, despre condiţiile ei financiare şi resursele ei economice. In articolul său editorial, ziarul aduce laude guvernului Maniu, pentru felul său sincer de a discuta problemele ţării în plină publicitate şi de a lămuri străinătatea în mod sincer, despre viaţa economică şi politica ţării sale. , Ziarul vorbeşte în favorul guvernului actual, spunând că cercurile britanice primesc cu interes lămuririle prezentate, cari vor prepara astfel terenul pentru o cooperația financiară, tot mai strânsă a capitalului englez cu România. Rezultatul alegerilor din Anglia — Victoria laburiştilor — Bucureşti. 31. — Nouile ştiri sosite din Anglia asupra alegerilor generale arată o considerabilă întărire a laburiştilor faţă de conservatorii cari au pierdut simţitor din numărul de mandate ce posedau. Rezultatul definitiv al alegerilor nu va putea fi cunoscut decât înspre seară deoarece numărarea voturilor se face foarte încet. Până acuma au votat în 582 de circumscripţii 13 milioane bărbaţi şi 15 milioane femei. Din primele 11 rezultate cunoscute conservativii au primit patru, liberalii şi laburiştii câte două, iar independenţii trei mandate. In Londra animaţia este nedescrisă. Alegătorii s’au prezentat în mare număr la secţiile de votare urmaţi cu tot felul de instrumente cu care puteau produce zgomote. Străzile sunt inundate de mulţime care din cinci în cinci minute primeşte rapoarte asupra mersului alegerilor, înaintea reclamelor luminoase ale marilor cotidiane în permanenţă stă o mulţime de nedescris aşteptând afişarea nouilor rezultate. Mulţimea însoţeşte cu fluerături sau cu aplauze şi urlete de bucurie apariţia nouilor rezultate după cum rezultatul este pe plac sau nu. În ultimul moment primim rezultatul din 209 cercuri. 117 mandate au fost câştigate de laburişti, 76 de conservatori, 14 de liberali, iar independenţii s-au ales în patru circumscripţii. Laburiştii şi-au câştigat 56 noui mandate pierzând numai trei din cele avute până acuma. Conservatorii au pierdut 54 faţă de unu singur câştigat. Au produs o senzaţie colosală succesul laburiştilor, învingerea cărora se aşteaptă de toate cercurile. Ziarul „Daily Cronical“ scrie despre în- frângerea complectă a conservatorilor. Times recunoaşte o slăbire a conservatorilor, spune însă că succesul momentan al laburiştilor se datoreşte faptului că până acuma nu sunt cunoscute rezultatele decât în cercurile unde depresiunea industrială a fost mai mare. Semnificativă este pierderea de teren a conservatorilor şi prin faptul că, chiar Camberlain numai cu mare greutate a reuşit să se aleagă obţinând o prea mică majoritate de voturi. Liberalii sunt definitiv înfrânţi cu toată campania extraordinară, dusă de Lloyd George. Se crede că nu vor reuşi să-şi asigure nici măcar micul număr de locuri pe cari lau avut până acuma în Camera comunelor.