Patria, iunie 1929 (Anul 11, nr. 117-141)

1929-06-02 / nr. 117

Anni al XI-lea, No. 117. Director: ION CLOPOŢEL Redacta şi administraţia: CLUJ, STR. REGINA MARIA 36, TELEFOlic 13-31 şi 3­64 CU­R, Sâmbătă 2 Iunie IV ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere — — — 1­800 Penţi­onari — — — — — 700 Autorităţi şi instituţiuni — — 1600 In streinătate dublu. DIRECŢIA POLITICA: I Comitetul de presă al Partidului Naţ.* Ţărănesc secţia Ardealului Lost 3 •'30* C1 Referitor la legea dela 23 Martie '"«mtonil Oficial No. —■«•+ Cuvinte către studenţimea clu­jană .Dară idealul ros­tu sfânt a fost înfăptuit în mare parte, ne mai rămâne a duce la îndeplinire transformarea şi consolidarea noast­ă internă. Fără patriotism curat fără marcă încorda­t, &■&; res­­pectu de ordine şi autoritate şi fără credinţa în Dumne­zeu nu se poate infăptui ni­mic mare". Din „Cuvântarea Regelui Ferdinand la centrul studen­ţesc „Petru V­aijr“, ţinută cu ocazia inaugurării Uni­vers­­aţii din Cluj, (2 Fe­­bruarie, 1920). La marele­ praznic al Unirii stu­denţimea din Cluj a participat, în­­tr’un mod plin de vrednicie şi dem­nitate. Gestul acesta al ei trebuie subliniat în toată adânca lui sem­nificaţie. El marchează o epocă nouă în viaţa tinerimii noastre universitare. Două au fost felurile în care stu­denţimea clujană a mărit cu en­tuziasmul ei entuziasmul naţiei întregi, din prilejul comemorării întâiului deceniu de viaţă româ­nească liberă. Prin impozanta de­filare în faţa sutelor de mii de pe Câmpia încoronării, şi prin volu­minosul şi elegantul „Almanah“ al Societăţilor studenţeşti din Cluj. Luând parte într-un număr aşa de mare — aproape 2000! — la săr­bătoarea de la Alba-Iulia, studenţii a­u arătat românilor de pretutin­deni, şi au arătat îndeosebi strei­nilor, cât de mare este expansiu­nea spirituală a naţiei româneşti din Ardealul desrobit. Privindu-i trecând mândri, plini de vigoarea rasei in fruntea coloanelor ţără­neşti pieptul li se umplea de o în­credere uriaşă în viitorul strălu­cit al naţiei. Alăturându-se cămă­şilor albe, ei au demonstrat lumii că în anul al zecelea dela întregi­rea naţională nu mai suntem în Ardeal, numai ţărani. Suntem şi elită intelectuală, suntem naţie în­treagă. Dar studenţii nu s’au oprit nu­mai la atât. Demonstraţia de la Alba-Iulia, era numai un gest; el trebuia întregit cu o faptă, care rămâne. Fapta este „Almanahul“ societă­ţilor lor. O faptă bine meditată, plină de învăţăminte, pentru ei şi pentru noi. Cele peste trei sute de pagini, înviorate de vederi din cuprinsul Ardealului şi din viaţa studenţilor în cei zece ani, încep cu câteva a­­mintiri ale bătrânilor şi continuă cu dări de seamă despre activita­tea tuturor societăţilor studen­ţeşti de la Universitatea şi Acade­miile din Cluj. Bine au făcut studenţii că au aşezat în fruntea cărţii lor chipul marelui Rege, Ferdinand, întregi­torul. Cuvintele rostite de El celor dintâiu studenţi ai Universităţii Daciei Superioare sunt un crez nu numai pentru cei cari le-au as­cultat atunci, nu numai pentru cei cari le reproduc astăzi cu atâta sfinţenie, ci pentru toate genera­ţiile viitoare. Prin „patriotism cu­rat“, prin „muncă încordată“, prin „respectul de ordine şi autoritate“ şi prin „credinţa în Dumnezeu“ tinerele generaţii vor fi într-adevăr vrednice de jertfa înaintaşilor şi de marile rosturi ale naţiei. Urmărind activitatea desfăşura­tă în cursul celor zece ani de so­cietăţile studenţeşti, tinerii de as­tăzi trebuie să facă o revizuire de directive, dar mai ales trebuie să facă o revizuire de metodă. —în privinţa directivelor, studen­ţii trebuie să intensifice mai mult pe cea spirituală. Este aceasta o datorie faţă de ei, o datorie faţă de naţie, şi o datorie faţă de uma­nitate. O tinereţe lipsită de îndrăz­neţe urcuşuri pe toate culmile spiritului nu va fi niciodată urma­tă de o bărbăţie vrednică, gata de jertfe pentru comunitate, lumina­tă de înaltele rosturi ale vieţii. Na­ţia are nevoie, mai mult de­cât ori­când de tinerime închinată mari­lor adevăruri ale artei şi ale ştiin­ţei. Comorile păstrate de ea, în luptă cu atâtea năpăstuiri, aşteap­tă braţe tinere şi minţi ascuţite pentru a le şlefui şi a le dărui umanităţii. Toate aceste idealuri nu se pot atinge de­cât prin muncă intensi­vă şi prin organizare luminată. Aceasta e metoda, care a lipsit stu­­denţimii în cei zece ani. De aceea mult entuziasm s’a risipit fără roade. Studenţii nu trebuie să uite că marile culturi astăzi nu se susţin şi nu se cresc decât prin muncă neostoită şi prin înţeleaptă cola­borare de forţe. Nu pot încheia decât cu îndem­nul pe care li-l dă, cel mai har­nic şi cel mai luminat muncitor al neamului, d. Nicolae Iorga: „La lucru, la lucrul La lucru năvraznic şi fără odihnă­“ Titus Btinea Consiliul de miniştri de ori Conferinţa Micei Antante dela Belgrad — Chestiunea dentiştilor neautorizaţi — Reorganizarea căilor ferate Bucureşti, 31. — Eri a avut loc un consiliu de miniştri prezidat de d. prim-ministru Iuliu Maniu. D. Mironescu ministru de externe în­tors dela conferinţa Micei Antan­te care a avut loc la Belgrad, a făcut o largă expunere asupra di­­scuţiunilor conferinţei relevând simpatia arătată miniştrilor aliaţi şi sentimentele de prietenie adresa­te pretutindeni României. D. prim-ministru Iuliu Maniu a mulţumit dlui ministru de externe pentru serviciile aduse ţării în a­­ceasta conferinţă. Consiliul a discutat apoi chesti­unea dentiştilor neautorizaţi. S’a cerut ministrului sănătăţii să pre­zinte din nou chestiunea într’un viitor consiliu de miniştri împreu­nă cu noui date. D. ministru Virgil Madgearu a expus consiliului chestiunea reor­ganizării căilor ferate. D. ministru al agriculturii a făcut o dare de seamă asupra pregătirilor ce s’au făcut în vederea creerii creditului agricol. Consiliul și-a terminat lu­crările la ora 2 d. m. IJoga politicei economice a gu® vernului Iuliu Maniu Un ziar englez dedică o pagină întreagă României — Serviciul nostru special — Londra, 30. (Rador). — „Finan­cial News“ consacră o pagină Ro­mâniei, publicând mai multe arti­cole, despre condiţiile ei financiare şi resursele ei economice. In arti­colul său editorial, ziarul aduce laude guvernului Maniu, pentru felul său sincer de a discuta proble­mele ţării în plină publicitate şi de a lămuri străinătatea în mod sin­cer, despre viaţa economică şi po­litica ţării sale. , Ziarul vorbeşte în favorul gu­vernului actual, spunând că cercu­rile britanice primesc cu interes lămuririle prezentate, cari vor pre­para astfel terenul pentru o coope­rația financiară, tot mai strânsă a capitalului englez cu România. Rezultatul alegeri­lor din Anglia — Victoria laburiştilor — Bucureşti. 31. — Nouile ştiri so­site din Anglia asupra alegerilor generale arată o considerabilă în­tărire a laburiştilor faţă de con­servatorii cari au pierdut simţitor din numărul de mandate ce pose­dau. Rezultatul definitiv al alege­rilor nu va putea fi cunoscut decât înspre seară deoarece numărarea voturilor se face foarte încet. Pâ­nă acuma au votat în 582 de cir­cumscripţii 13 milioane bărbaţi şi 15 milioane femei. Din primele 11 rezultate cunoscute conservativii au primit patru, liberalii şi labu­riştii câte două, iar independenţii trei mandate. In Londra animaţia este nedes­­crisă. Alegătorii s’au prezentat în mare număr la secţiile de votare urmaţi cu tot felul de instrumen­te cu care puteau produce zgomo­te. Străzile sunt inundate de mul­ţime care din cinci în cinci minute primeşte rapoarte asupra mersu­lui alegerilor, înaintea reclamelor luminoase ale marilor cotidiane în permanenţă stă o mulţime de ne­­descris aşteptând afişarea nouilor rezultate. Mulţimea însoţeşte cu fluerături sau cu aplauze şi urlete de bucurie apariţia nouilor rezul­tate după cum rezultatul este pe plac sau nu. În ultimul moment primim re­zultatul din 209 cercuri. 117 man­date au fost câştigate de laburişti, 76 de conservatori, 14 de liberali, iar independenţii s-au ales în pa­tru circumscripţii. Laburiştii şi-au câştigat 56 noui mandate pierzând numai trei din cele avute până acu­ma. Conservatorii au pierdut 54 fa­ţă de unu singur câştigat. Au pro­dus o senzaţie colosală succesul la­buriştilor, învingerea cărora se aş­teaptă de toate cercurile. Ziarul „Daily Cronical“ scrie despre în-­­ frângerea complectă a conservato­rilor. Times recunoaşte o slăbire a conservatorilor, spune însă că suc­cesul momentan al laburiştilor se datoreşte faptului că până acuma nu sunt cunoscute rezultatele de­cât în cercurile unde depresiunea industrială a fost mai mare. Sem­nificativă este pierder­ea de teren a conservatorilor şi prin faptul că, chiar Camberlain numai cu mare greutate a reuşit să se aleagă ob­ţinând o prea mică majoritate de voturi. Liberalii sunt definitiv înfrânţi cu toată campania extraordinară, dusă de Lloyd George. Se crede că nu vor reuşi să-şi asigure nici mă­car micul număr de locuri pe cari lau avut până acuma în Camera comunelor.

Next