Patria, august 1930 (Anul 12, nr. 159-183)

1930-08-01 / nr. 159

2 Tablefeledit?, Aspirină­­sunt unicei în lume. V' -1-irîTaaU'^j In voiaj puteţi răci foarte uşor. Pierdeţi buna dispoziţie de a voiaja, dacă aveţi dureri de cap sau de dinţi. Nu voiajaţi niciodată tara ♦abletele de Aspirin In August se va tinea ultimul exa­men al profesorilor minoritari Cluj, 36). — Ultimul examen de lim­­b­a româna al profesorilor minoritari se va ţinea între 26 şi 26 August. Conform instrucţiunilor ministeriale sosite la in­spectoratul din Cluj la acest examen vor lua parte toţi profesorii şi învăţă­torii minoritari cari nu s-au supus sau cari au căzut la examenele anterioare. Vor fi scutiţi de examen: profesorii cu o vechime de 30 de ani în serviciu, pre­cum şi aceia cari au împlinit etatea de 55 de ani. Vor fi examinaţi, însă cu multă bunăvoinţă acei meandri ai cor­pului didactic cari la încheierea păcii au avut 10 ani de serviciu. Dar şi pen­tru aceştia se va cere ştiinţă minimă pentru materiile la cari propun. Pentu examinarea profesorilor mi­noritari, vor funcţiona­ două comisii: una la Cluj şi una la Sibiu. La Cluj vor fi examinaţi profesorii din judeţele Cluj, Alba, Mureş, Maramureş, O­radia, Someş, Turda şi Sălaj. Celelalte judeţe la Sibiu. Candidaţii care vor cădea la examen vor lua parte în luna Decemvrie la un nou curs de perfecţionare, după care probabil că vor da un nou examen. Stan Golestan­ae, Virgil Doica­ n­. Plecat acum treizeci şi mai bine de ani din ţară, mânat de avânturi mari, îndrăzneţe, copilul Golestan a ajuns la Paris. Ani de tristă tinereţe, cu mi­zerii şi umiliri multe, au urmat. Dar tânărul care simţia în sufletul său flacăra divinităţii, nu s’a înspăimân­tat de drumul plin de spini şi pră­păstii, el a mânat înainte spre culmile înalte ale sublimului. Şi omul cu gân­durile ,lari ca oţelul şi sufletul dârz a învins. A trebuit să învingă ! * In cadrul concertelor „Lamoureux" — Association des concerts Lam­ou­­reux — în frumoasa şi eleganta „Salle Gaveau“, sub conducerea lui Camille Chevillard, în seara de 8 Martie 1914, s-a executat pentru prima oară la Pat­ria, „simfonia română“ a dlui Stan Gelectan. Cronicile muzicale apărute a doua zi erau pline de elogii şi feli­citări pentru compozitorul consacrat de aci înainte, Stan Golestan Despre această sifonie, d. Golestan îmi spunea odată: „Auditorii de la concertele Lamoureux, elita societă­ţii muzicale din Paris, cari au auzit simfonia mea nu putea să se înşele asupra, tezei ei artistice, iar în perce­perea lumei sonore, în care această partiţie cufundase pe spectatori, socot că ei au avut viziunea destul de lim­pede a ţării îndepărtate pe care mu­zica se încerca s-o evoce cu graiul ei curgător, suprema expresie a spi­ritului nostru“. Succesele dlui Stan Golestan vin cu duiumul în urmă . Rapsodia română“ pentru orchestră, „Rapsodia concer­tantă pentru violon şi orchestră „So­nata“ pentru violon şi piano, „Qua­­tuor pentru corzi“, cântecele sale po­porale, doinele şi cântări bătrâneşti etc. Apoi Rapsodia cu clarinette şi vio­loncel , Teme şi variaţi­uni şi acea celebră „Horă“ care a fost atât de mult savurată de publicul pretenţios al saloanelor de muzică parisiene. De-acum elevul de pe timpuri a lui Vincent Indy, Auguste Seney, Albert Roussel şi alte mari celebrităţi, la con­certele muzicale din capitala lumii, fi­gura alături de Mendelsohn, Schubert Liszt. * D. Stan Golestan făcând muzică ro­mânească a contribuit în mare măsură ca streinătatea sâ se intereseze de manifestaţiunile artistice din Româ­nia, împins de dorinţa de a face cât mai cunoscut creaţiile sufleteşti ale ţării noastre pe care n’a contenit un singur moment s’o iubească, compozi­torul Golestan organizează în diferi­tele oraşe ale Franţei ba chiar şi în ţările vecine nouei sale Patrii, con­certe de muzică românească precedate de conferinţe interesante asupra mu­­zicei româneşti şi tinerilor ei compo­zitori. Nume ca : G. Enescu, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea, Kiriac, Vidu, Muzicescu, Tiberiu Bred­ceanu, Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, M. Jora, M. Mihailovici, Brăiloi şi alţii se aflau în programele acestor con­certe de propagandă românească. Ast­fel la Paris a organizat concerte în diferite ocazii. In ciclul conferinţelor organizate de „Ecole de Hautes Etu­des Sociales“, d. Stan Golestan a ţi­nut — nu mult de atunci — o docu­mentată şi elocventă conferinţă asu­pra poeziei şi muzicii poporale româ­neşti. In Franţa, distinsul nostru compatriot ne-a făcut cunoscut la Bor­deaux, Strassbourg, Dijon ; în Italia la Milano ; în Olanda la Haga; în Ce­hoslovacia la Praga. Activ şi neobo­sit peste tot a purtat, sufletul şi gra­iul spiritualizat al poporului româ­nesc. * Pentru toate câte a făcut d. Goles­tan ţarii noastre, guvernul francez l-a decorat cu „Legiunea de onoare“. O­­ficialitatea noastră timp de mai bine de douăzeci ani n’a aflat de bine să­onoreze cel puţin cu o decoraţie, dacă nu cu fonduri de propagandă, pe care dealtfel o făcea din buzunarul său să­rac. Acum numai a putut fi remar­cat. Şi ca recompensă pentru activi­tatea lui bogată, guvernul Maniu i-a decernat „Coroana României“ în grad de comandor. Dacă aş şti că şirurile acestea ar ajunge la urechile mai marilor noştri — oamenii zilei — le-aş spune urmă­toarele: Se cheltuesc sume fantas­tice cu aşa zisa propagandă în st­rei­­nătate. S-a văzut însă, că banii sunt înghiţiţi de stipendiari lacomi cari niciodată n’au făcut nimic în afară de a înjura guvernul şi ţara care-i hrăneşte gras şi bine. Dece nu s’ar găsi o modalitate — e întriadevăr atât de imposibil lucrul acesta ? — ca acţiunea prodigioasă pe teren artistic şi cultural desvoltată cu sacrificii pro­prii de d. Golestan, acolo, în Occident, să fie încurajată şi susţinută în mod oficial de organele noastre de Stat . Fonduri de propagandă sau o misiu­ne oficială pentru acest om modest care numai bine ne-a făcut nouă. Ce n’ar putea face in cazul acesta pen­tru noi ? Se vor găsi urechi ca să audă aces­tea ? S­au indiferenţa şi ignoranţa o­­ficialităţii noastre va continua să-l în­­vălue şi pe mai departe în hlamida ei soră, pe acest om sfios şi blând, ca­re serveşte cu atâta desinteres şi ab­negaţie în occidentul îndepărtat, cau­za românească. Virgil Dal­ea. FOSTA PATRIEI APATRI­A Vineri, 1 August Anul XII. No. 159 Printre cercetaţii taberei Sovata - nari pregătiri pentru jamboreea dela Piatra-Neamţ O tabard model — Sovata, 30. — Zilele trecute am a­­vut ocazia ca să vizităm tabăra cer­­cetăşească dela Sovata băi, situată, în poiana numită „Stâna din Vale“ pe o vale frumoasă şi plină de poezie. Drumul dela băi şi până în poiana Stâna din Vale e şi scurt şi uşor. Sub conducerea oricărui cercetaş îl poţi face în câteva minute. La poartă eşti primit apoi de alt cercetaş. Sub con­ducerea dlui prof. A. Goia, harnicul comandant al Cohortei Fântânele vi­zi Am tabăra. Străzi drepte şi bine îngrijite. Pe de margini corturi fru­moase şi curate. Corturile „trupei“, comandamentul, aprovizionarea, su­fragerie, bucătărie, etc. Peste tot o ordine inexcepţionabilă şi o hărnicie de nedescris. Fiecare e în lucru. O parte a cercetaşilor se­ ocupă cu edili­tatea publică, îngrijindu-se de con­strucţiile taberii, altă parte cu ame­najarea împrejurimilor. De aceea nici nu e mirare că cercetaşii fac realizări serioase. Tabăra pare un orăşel în miniatură, iar orele de odihnă sunt viu răsplătite prin mulţumirea şi ad­miraţia ce se citeşte din ochii celor cari vizitează tabăra. UN POD PESTE SEBEŞ ŞI ALTE REALIZĂRI Dar nu numai tabăra e singura rea­lizare cerce­taşească. Sub conducerea comandantului de centurie A. Mistrie şi cu concursul dlui dr. Paşea, direc­torul băilor, cercetaşii din Cluj au clădit un pod solid peste Sebeş, bote­­zândul podul „Iuliu Maniu“ în cinstea dlui prim-ministru al ţării. Cu acea­stă ocazie cercetaşii au organizat şi o şezătoare de tabără, în jurul focului, la care au luat parte mai mulţi oas­peţi din Sovata. In afară de acestea cercetaşii clujeni au diguit malul Se­beşului, construindu-şi un ştrand în aierul liber, loc de recreaţie şi de odihnă după orele de muncă grea... VIEAŢA IN AIER LIBER. VIZITELE Dealtfel vieaţa cercetaşilor de la So­vata se scurge viciu şi plăcută, după un program bine fixat. Ziua lucru, sporturi şi excursii, seara şezători culturale şi artistice, minunate mo­mente de distracţii şi de reverii. De­­aceea tabăra cercetăşească de la Sova­ta atrage o mulţime de vizitatori. In cele trei săptămâni de existenţă tabă­ra a fost vizitată de peste 800 de oa­speţi, printre cari şi fostul regent Sărăţeanu. Trebue să amintim tele­grama trimisă dlui Goia din partea Casei Regale, precum şi vizita dlui Iuliu Maniu prim-mi­nistrul ţării, ca­re a petrecut în tabără peste 3 ore, donând cohorte o sumă de 3000 lei. Vizita dlui Maniu a fost primită în cadrul unor serbări speciale, cu oca­zia Inaugurării podului cercetăşesc de peste Sebeş. PREGĂTIRI PENTRU JAM­BOREE Cercetaşii din Cluj nu vor sta la Sovata decât până prin 2­3 August, când vor pleca la jamboreea din Pia­tra Neamţ. Plecarea oficială se va fa­ce în dimineaţa zilei de 5 August la ora 2.30. Jamboreea va dura aproape 3 săptămâni (20 de zile). Costul călă­toriei şi al întreţinerii va fi de apro­ximativ 1500—1600 lei de persoană. Pot lua parte toţi cercetaşii cari vor fi admişi de medic şi cari vor aduce de la părinţi învoire în scris. La Pia­tra, Neamţ cercetaşii vor trăi o vieaţa de tabără, alternând excursiile cu programul de tabără. Se vor organi­za trei mari excursii: la Mănăstirea Neamţului, la Ceahlău şi la Cheile Bicazului. Cu această ocazie se atra­ge atenţiunea cercetaşilor ca să plece la jamboree bine îmbrăcaţi şi complet echipaţi, Peatra Neamţului fiind lo­calitate de munte şi cam răcoroasă. Un vechiu puiu de corb. VVVVTVT­V­VTTTVVVTVVVVVVVVTW'? — Petrecere de vară. Tinerimea română din comuna Cara jud. Cluj aranjează în seara zilei de 2 August, a. c. o mare petrecere de vară, cu mu­zica militară la care Onor. public este rugat a lua parte în număr cât mai mare.

Next