Patria, august 1930 (Anul 12, nr. 159-183)
1930-08-01 / nr. 159
2 Tablefeledit?, Aspirinăsunt unicei în lume. V' -1-irîTaaU'^j In voiaj puteţi răci foarte uşor. Pierdeţi buna dispoziţie de a voiaja, dacă aveţi dureri de cap sau de dinţi. Nu voiajaţi niciodată tara ♦abletele de Aspirin In August se va tinea ultimul examen al profesorilor minoritari Cluj, 36). — Ultimul examen de limba româna al profesorilor minoritari se va ţinea între 26 şi 26 August. Conform instrucţiunilor ministeriale sosite la inspectoratul din Cluj la acest examen vor lua parte toţi profesorii şi învăţătorii minoritari cari nu s-au supus sau cari au căzut la examenele anterioare. Vor fi scutiţi de examen: profesorii cu o vechime de 30 de ani în serviciu, precum şi aceia cari au împlinit etatea de 55 de ani. Vor fi examinaţi, însă cu multă bunăvoinţă acei meandri ai corpului didactic cari la încheierea păcii au avut 10 ani de serviciu. Dar şi pentru aceştia se va cere ştiinţă minimă pentru materiile la cari propun. Pentu examinarea profesorilor minoritari, vor funcţiona două comisii: una la Cluj şi una la Sibiu. La Cluj vor fi examinaţi profesorii din judeţele Cluj, Alba, Mureş, Maramureş, Oradia, Someş, Turda şi Sălaj. Celelalte judeţe la Sibiu. Candidaţii care vor cădea la examen vor lua parte în luna Decemvrie la un nou curs de perfecţionare, după care probabil că vor da un nou examen. Stan Golestanae, Virgil Doica n. Plecat acum treizeci şi mai bine de ani din ţară, mânat de avânturi mari, îndrăzneţe, copilul Golestan a ajuns la Paris. Ani de tristă tinereţe, cu mizerii şi umiliri multe, au urmat. Dar tânărul care simţia în sufletul său flacăra divinităţii, nu s’a înspăimântat de drumul plin de spini şi prăpăstii, el a mânat înainte spre culmile înalte ale sublimului. Şi omul cu gândurile ,lari ca oţelul şi sufletul dârz a învins. A trebuit să învingă ! * In cadrul concertelor „Lamoureux" — Association des concerts Lamoureux — în frumoasa şi eleganta „Salle Gaveau“, sub conducerea lui Camille Chevillard, în seara de 8 Martie 1914, s-a executat pentru prima oară la Patria, „simfonia română“ a dlui Stan Gelectan. Cronicile muzicale apărute a doua zi erau pline de elogii şi felicitări pentru compozitorul consacrat de aci înainte, Stan Golestan Despre această sifonie, d. Golestan îmi spunea odată: „Auditorii de la concertele Lamoureux, elita societăţii muzicale din Paris, cari au auzit simfonia mea nu putea să se înşele asupra, tezei ei artistice, iar în perceperea lumei sonore, în care această partiţie cufundase pe spectatori, socot că ei au avut viziunea destul de limpede a ţării îndepărtate pe care muzica se încerca s-o evoce cu graiul ei curgător, suprema expresie a spiritului nostru“. Succesele dlui Stan Golestan vin cu duiumul în urmă . Rapsodia română“ pentru orchestră, „Rapsodia concertantă pentru violon şi orchestră „Sonata“ pentru violon şi piano, „Quatuor pentru corzi“, cântecele sale poporale, doinele şi cântări bătrâneşti etc. Apoi Rapsodia cu clarinette şi violoncel , Teme şi variaţiuni şi acea celebră „Horă“ care a fost atât de mult savurată de publicul pretenţios al saloanelor de muzică parisiene. De-acum elevul de pe timpuri a lui Vincent Indy, Auguste Seney, Albert Roussel şi alte mari celebrităţi, la concertele muzicale din capitala lumii, figura alături de Mendelsohn, Schubert Liszt. * D. Stan Golestan făcând muzică românească a contribuit în mare măsură ca streinătatea sâ se intereseze de manifestaţiunile artistice din România, împins de dorinţa de a face cât mai cunoscut creaţiile sufleteşti ale ţării noastre pe care n’a contenit un singur moment s’o iubească, compozitorul Golestan organizează în diferitele oraşe ale Franţei ba chiar şi în ţările vecine nouei sale Patrii, concerte de muzică românească precedate de conferinţe interesante asupra muzicei româneşti şi tinerilor ei compozitori. Nume ca : G. Enescu, Alfred Alessandrescu, Ionel Perlea, Kiriac, Vidu, Muzicescu, Tiberiu Bredceanu, Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, M. Jora, M. Mihailovici, Brăiloi şi alţii se aflau în programele acestor concerte de propagandă românească. Astfel la Paris a organizat concerte în diferite ocazii. In ciclul conferinţelor organizate de „Ecole de Hautes Etudes Sociales“, d. Stan Golestan a ţinut — nu mult de atunci — o documentată şi elocventă conferinţă asupra poeziei şi muzicii poporale româneşti. In Franţa, distinsul nostru compatriot ne-a făcut cunoscut la Bordeaux, Strassbourg, Dijon ; în Italia la Milano ; în Olanda la Haga; în Cehoslovacia la Praga. Activ şi neobosit peste tot a purtat, sufletul şi graiul spiritualizat al poporului românesc. * Pentru toate câte a făcut d. Golestan ţarii noastre, guvernul francez l-a decorat cu „Legiunea de onoare“. Oficialitatea noastră timp de mai bine de douăzeci ani n’a aflat de bine săonoreze cel puţin cu o decoraţie, dacă nu cu fonduri de propagandă, pe care dealtfel o făcea din buzunarul său sărac. Acum numai a putut fi remarcat. Şi ca recompensă pentru activitatea lui bogată, guvernul Maniu i-a decernat „Coroana României“ în grad de comandor. Dacă aş şti că şirurile acestea ar ajunge la urechile mai marilor noştri — oamenii zilei — le-aş spune următoarele: Se cheltuesc sume fantastice cu aşa zisa propagandă în streinătate. S-a văzut însă, că banii sunt înghiţiţi de stipendiari lacomi cari niciodată n’au făcut nimic în afară de a înjura guvernul şi ţara care-i hrăneşte gras şi bine. Dece nu s’ar găsi o modalitate — e întriadevăr atât de imposibil lucrul acesta ? — ca acţiunea prodigioasă pe teren artistic şi cultural desvoltată cu sacrificii proprii de d. Golestan, acolo, în Occident, să fie încurajată şi susţinută în mod oficial de organele noastre de Stat . Fonduri de propagandă sau o misiune oficială pentru acest om modest care numai bine ne-a făcut nouă. Ce n’ar putea face in cazul acesta pentru noi ? Se vor găsi urechi ca să audă acestea ? Sau indiferenţa şi ignoranţa oficialităţii noastre va continua să-l învălue şi pe mai departe în hlamida ei soră, pe acest om sfios şi blând, care serveşte cu atâta desinteres şi abnegaţie în occidentul îndepărtat, cauza românească. Virgil Dalea. FOSTA PATRIEI APATRIA Vineri, 1 August Anul XII. No. 159 Printre cercetaţii taberei Sovata - nari pregătiri pentru jamboreea dela Piatra-Neamţ O tabard model — Sovata, 30. — Zilele trecute am avut ocazia ca să vizităm tabăra cercetăşească dela Sovata băi, situată, în poiana numită „Stâna din Vale“ pe o vale frumoasă şi plină de poezie. Drumul dela băi şi până în poiana Stâna din Vale e şi scurt şi uşor. Sub conducerea oricărui cercetaş îl poţi face în câteva minute. La poartă eşti primit apoi de alt cercetaş. Sub conducerea dlui prof. A. Goia, harnicul comandant al Cohortei Fântânele vizi Am tabăra. Străzi drepte şi bine îngrijite. Pe de margini corturi frumoase şi curate. Corturile „trupei“, comandamentul, aprovizionarea, sufragerie, bucătărie, etc. Peste tot o ordine inexcepţionabilă şi o hărnicie de nedescris. Fiecare e în lucru. O parte a cercetaşilor se ocupă cu edilitatea publică, îngrijindu-se de construcţiile taberii, altă parte cu amenajarea împrejurimilor. De aceea nici nu e mirare că cercetaşii fac realizări serioase. Tabăra pare un orăşel în miniatură, iar orele de odihnă sunt viu răsplătite prin mulţumirea şi admiraţia ce se citeşte din ochii celor cari vizitează tabăra. UN POD PESTE SEBEŞ ŞI ALTE REALIZĂRI Dar nu numai tabăra e singura realizare cercetaşească. Sub conducerea comandantului de centurie A. Mistrie şi cu concursul dlui dr. Paşea, directorul băilor, cercetaşii din Cluj au clădit un pod solid peste Sebeş, botezândul podul „Iuliu Maniu“ în cinstea dlui prim-ministru al ţării. Cu această ocazie cercetaşii au organizat şi o şezătoare de tabără, în jurul focului, la care au luat parte mai mulţi oaspeţi din Sovata. In afară de acestea cercetaşii clujeni au diguit malul Sebeşului, construindu-şi un ştrand în aierul liber, loc de recreaţie şi de odihnă după orele de muncă grea... VIEAŢA IN AIER LIBER. VIZITELE Dealtfel vieaţa cercetaşilor de la Sovata se scurge viciu şi plăcută, după un program bine fixat. Ziua lucru, sporturi şi excursii, seara şezători culturale şi artistice, minunate momente de distracţii şi de reverii. Deaceea tabăra cercetăşească de la Sovata atrage o mulţime de vizitatori. In cele trei săptămâni de existenţă tabăra a fost vizitată de peste 800 de oaspeţi, printre cari şi fostul regent Sărăţeanu. Trebue să amintim telegrama trimisă dlui Goia din partea Casei Regale, precum şi vizita dlui Iuliu Maniu prim-ministrul ţării, care a petrecut în tabără peste 3 ore, donând cohorte o sumă de 3000 lei. Vizita dlui Maniu a fost primită în cadrul unor serbări speciale, cu ocazia Inaugurării podului cercetăşesc de peste Sebeş. PREGĂTIRI PENTRU JAMBOREE Cercetaşii din Cluj nu vor sta la Sovata decât până prin 23 August, când vor pleca la jamboreea din Piatra Neamţ. Plecarea oficială se va face în dimineaţa zilei de 5 August la ora 2.30. Jamboreea va dura aproape 3 săptămâni (20 de zile). Costul călătoriei şi al întreţinerii va fi de aproximativ 1500—1600 lei de persoană. Pot lua parte toţi cercetaşii cari vor fi admişi de medic şi cari vor aduce de la părinţi învoire în scris. La Piatra, Neamţ cercetaşii vor trăi o vieaţa de tabără, alternând excursiile cu programul de tabără. Se vor organiza trei mari excursii: la Mănăstirea Neamţului, la Ceahlău şi la Cheile Bicazului. Cu această ocazie se atrage atenţiunea cercetaşilor ca să plece la jamboree bine îmbrăcaţi şi complet echipaţi, Peatra Neamţului fiind localitate de munte şi cam răcoroasă. Un vechiu puiu de corb. VVVVTVTVVTTTVVVTVVVVVVVVTW'? — Petrecere de vară. Tinerimea română din comuna Cara jud. Cluj aranjează în seara zilei de 2 August, a. c. o mare petrecere de vară, cu muzica militară la care Onor. public este rugat a lua parte în număr cât mai mare.