Patria, august 1931 (Anul 13, nr. 168-189)
1931-08-01 / nr. 168
Plecarea adobaselor „r g lOer di cele mai bune $i mai compacte Cini peste cam^gd.*nyr Plecarea (poșta Centrală) Pul-Tfl.-Mureș la ora 5 dim, sosirea Tg.-A Mureș^arg^^ a.ftti| Plecarea (poșta Centrală) Cluj-Tfl -Mureș la ora 2 p. m. sosirea Tg.-Meș ^ Plecarea (Hotelul Transilvania) Tg.-Mureș-Cluj la ora 5 dim. sosirea Plecarea (Hotelul Transilvania) Tg.-Mureș-Cluj la ora 2 d. m. sosirea Cluj ora 6 p. Bilete se găsesc pe autobus. > IH atCDunca cititorilor noștri! Ziarul „Patria“ se află zilnic spre vânzare în județele de mai jos la următorii depozitari de ziare: Jud. Alba Librăria Damian Foltean, Alba-Iulia. Librăria Bernad Weisz, Alba-Iula. Ana Gross, Sebeș, Iosif Vereș, Ocnele Mureșului. ^Românul* * s. a., Aiud. Fenichel Lazar, mare com. Aiud. Librăria Minerva, Aiud. Librăria Filip Banciu, Oonete Mureș. George Paul comerciant, Zlatna. Fund. Cult. Voevod Mihai, Teiușoara. Iosif Berko comerciant, Teiuș. Librăria Doina Teiuș. Chioșcul de ziare Sturza, Abrud. Iad. Bihor Hegedűs birou de ziare. Oradea. Fundația Culturală gara, Oradea. Librăria Doina, Beiuș, Iuliu Izsak, Beliu, Weisz Szidor, Tinea. jad. cmi Kalman Mózes dep. de ziare. Huedin Domokos Zoltán, Ciucea. Horvath Sándor, Sărmașul-Mare. Jud. Carașu, Tismonariu, dep. de ziare, Oravița. Tipografia Felix Weisz, Oravița. Fr. Deutsch dep. de ziare. Reșița. Jad. Clac Roden Rudolf, Oheorgheni. lad. Cemduti Fund. Cult. Voevod Mihai, Gara Cernăuți. Jad. Constanța Dep. Central de ziare, Țeposu et. Năpărța, Constanța. Jad. Patna Libr. Curentul, Mărășești. Jad. JAdaroș Tipografia Ioan Hațiegan, Făgăraș. Jad. Gorj Angel Ionescu, dep. de ziare, Tg.Jiu. Jad. nanedoara Librăria E. Pascha, Lupeni. Libr. Universală, Hațeg. Gheorghe Roth, Brad. Nagy Balint, Hațeg. Jiul Cultural, Petroșani. Fund. Cult. Voevodul Mihai, gara Petroșani. Libr. Ștefan Szabó, Petroșani. Adolf Hirsch, Deva. Libr. Românească, Deva. N. Țintea, Hunedoara. Librăria Szabó, Lupeni. Volsenik Berta, Vulcan. Fund. Cult. Voevodului Mihai Simeria. Tutungeria Budoi, Orăștie. H. Spitra, Orăștie. Iosif Raț, Lonea. Gyöngyösi Gyula, Cugir. Librăria Branga, Orăștie. Tutungeria Ecaterina Enciu, Petroșani, jud. Timiș I. Barbier librar, Jimbolia. Biroul de ziare A. B. C. Timișoara. Harasty Hermina, Buziaș, fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Timișoara. I. Friss dep. de ziare, Sânicolaulmare. Librăria „Glady^“, Lipova. jud. NAsAad Gremberg I., Bistrița. Librăria Gustav Zickely, Bistrița. Albert Binder, Bistrița. Ernest Hagler, Bistrița. Dumitru N. Nistor, Năsăud. Iosif Sabo comerciant, Rodna. Istrate Ilie dep.de ziare liramică. Scridon Silviu, Sângeorz-Băi, Salo Apter, Colibița, lua. SAlal V?d. Taub Samuel, Careii-mare. Samuel Seres, Zălau. Librăria „Globus“, Zălau. Biroul de ziare „Costa“, Șimleul Silvaniei. Goldstein Lipot, Valea lui Mihai, Tutungeria Antal, Tășna U, Mihai Székely, Ilbou, jad. Safanare Biroul de ziare „Szamos“ Satu- Mare. Gizella Hecht, Satu-Mare. Fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Satu-Mare. Librăria Mercur, Șomcuta-Mare. Sárközi Marlin, Baia-Mare. Văd. Heller Hugone, Halmen. Daesek Péter, Baia Sprie. Markovits Adolf Seini. lad. Sodeș Halil Bilal, dep. de ziare. Gherla* Nagy Péter, Dej. Fund. Cult. Voevodul Mihai, gara Dej. Ioan Murányi dep. de ziare, Beclean. Gheorghe Filip tutung, Gherla. Lazar David, Reteag. Verbiczky Géza, Ileanda-marc. lad. Sthla Karl Engber dep. de ziare, Sibiu. Fund. Cult. Voevod Mihai ,gara Sibiul Centrala revistelor „Princess“ Sibiu. II. Hemeș, Ocna Sibiului, Iulius Könitr, Sibiu. Văd. P. Sâmtion, Băile Ocna-Sibiului, Onisifor N. Răcuciu, Săliște. Dobra Coman Lungu, Rășinari. Tutungeria Grün Eugenia, Sibiu. Iad. Scferici Fund. Cult. V. Mihai, gara Caransciuc ș* Tutungeria Văd. Haas, Caransebeș. Librăria Otto Steinbruck, Orșova. Librăria Diecezană, Lugoj. , Librăria Patria, Lugoj. Fund. Cult. Voevod Mihai, gara Lugoj, T. Dumitrescu, Băile Herculane, Mangatici loan, Mehadia. H. Costovici, Băile Herculane, Librăria Cartea Banatului, Caransebeș. Jud. Turda Libr. Iosif Fussy Turda. Librăria Arieșul, Turda. Văd. Weisz Mor Ludoș. Szobor Mihai, gara Câmpia Turzii. Libr. V. Mariș. Câmpeni. Fund. Cult. Voevod Mihai, gara Răsboieni. > rad. Treiscoape Margareta Androwscki, dep. de ziare. Băile Tușnad. Fundația Culturală Voevodul Mihai, gara Sft. Gheorghe. iad. Tdinana-ailea Libr. Seminarială, Blaj. Dăniilă Boilă dep. de ziare Diciosânmărtin. Libr. Cartea Rom.: Diciosânmartin: Libr Cartea Românească Dumbrăveni. .sirobiamul nu sunt jnvoniiuri,giiiule .ne c'vilizatiei noastrii; nei ,,concisiimii', la prafl'ifă, IUI e nou. Acpilaș Horniii <'an'f dpp’amif haosul său sni'splisf. ..voinț-a luoa. Inpră 'iiij’uita cu sine”. Inconsocopțila nervială a "âiKlirii a siiiniiirii sale, a scris cele mai Inimioase poezii Niihihviliji senine, unde slăbiise 'linișlpa interioară, pacea cu sine, mulțumirea cu starea sa. Vorbește într'un:'. de armvonie .—^ pe care o pretuește atât, fiindcă ililsește ca bolnavul de sănălialp. l)t. fa.'l. rmilii critici l-au și considerat ca un temperament cnin și iezucit, din cauza acestor poezii surâzătoare și nunipice, innan'iii .idealizate ale unioii stării sufletești mult J:>ri!ă, i'ar trăilăi,și din aceea simțită l'oarte inte'ns, de marele poet. Tot acest sbucium sufletesc, autoanaliza antroape bolnăvicioasă, relevarea a tot ce te deosebe.ște de concetățenii sunt lucruri necuinoscule' bioiu'i’.uili.ii vpchiu din scuipul ropni] icei. .ces'<i .,vea ca „civil lială libertatea de a-și atimia individualita lea pu'in i;ipte pe tărâmul politicomilitar; fie a,ceaa nu suilia nevoia de a se adânci pentru a se disimnfia prin ra'fi.'ument sufletesc. Desigur, <uiltnira grecească importată în Homa ])iodatisp,se aici deciiareme diferențieri în poporul înainte omogen. Dar abia monarhia, răpind supușilor posibililatea de a se afirma prin abuțiune, făcea pe hoima (bineintelese vorbă de elită!) ,să-și indraíiie toată atenția și abi,ivitatea spre enl .propran. Pierzânidu-se prin noia formă de guvernămănt legătura pururea vie a civului cu viata statului, colectivitatea apare individului conștient prrin cultur răi, ca massă inertă, străină și chiar antipatică.. .n- odividuaii sinul roman se naște in pierd 'r.'.a libertății. ■ DR. CAMILLA KAUL jud. Toran Tadore Zaharia Stajer, Sighișoara. Fund. Cult. Voevodului Mihai,gara Sighișoara. Gh. Lloyd, dep. de ziare, Hașfalău. Fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Copșa nică. Vaczy Maria, Mediaș. Jud. Vlașca Cartea Românească, Giurgiu. PATRIA Domoftic lorna, daca ești ban roman $1 pairlol na destiința țcollle române$0 din Sala-Plare Perspective frumoase pentru școlile minoritare— Vremuri negre pentru cultura nafionala - - O crimă care trebue împiedicată — SATI-MAIUv 30. — D. A. lorga, ^ prim-ministiu al Țării roimhienti, fără lirar cip senină își diabib iirofesior în luarea lui fraijos le pentru slova românească, a hotărât să lesfiinege i școlile româneși, fiindcă românul nu se hrăneile ca tealtură cu mămăligă. Printre numeroasele i^coli i>e cari (înremuil ..ritmnlni j nov.“ vrea să le shilotine vie se găsesc In primul rănd iri.sfiliiiile de cultură o.sezide in centrele minoritare sau pe acelea din apropierea frontierelor, focare pnternice de românizare a elementelor străine. Or. apostolul românilor ..mămăligii ridi, aităml de aportul inens pe care aceste școli le-a adus pe altarii cuHuirii raționale, la în lemnul unor polUivănii inconștienți, a hotărât să le decapiteze la toamnă. Frecund ,'școlilor românesti din Secia- Mare, amenințide eu desființarea, fiindcă o slugă a ritmului noi a trecut până acum prin filiera tuturor partidelor politice, are interesul să lichida institutiile noastre de Cultură românească. Ziarul „Sala-.llare“ alarmat de crimina In in lentiune a ministului instiiction.. sub titlul :.Dansul .școlilo]. a dat publicHătalin documentat articol. In care destăine toate intrigile ,și vieschinăriile lansate în jurnl desființării unor importante scoale românești din Fata-Mare. O ȘCOALA NORMALA NESTATORNICA Școala Normală din orașul nostru, în timpul din urnă era adăppostită,în localni din :‘Strada in tot an oolo Mari'. — Clini a luat ființă și prin oin(‘ a‘oastă școala ‘nu o discutăm, doar că împreună cu S‘oala Normală din Zalău a fost contopită și mutată la Carei-Mari. Dacă urivim pe hartă, vom putea ușor observa că nici nu se putea găsi un loc iTuu proriu. ])‘ntru a juitea fi fre|u>nțată la fel de avantajos de către tinierii celor două județe, Satu-A Mare și Sălaj. Trebue să mai adăugăm la aceasta și faptul că orașul Cărei CEREA ACEASTA școală fiindcă dispunea de un local propi’iu pentru ea, dn oficiul prefecturei, până când Satu-Mare în mod indirect ocupa localul f școlilor' primar'»', cari din acest motiv nu puteau să funcționeze în mod normal (precum vom vedea mai jos). Apare însă pe scenă omul, care cu câțiva prieteni politici profesorii la această Școală, cari din „micile economii“ și-au construit case la Satu- Mare, au deci interesul să se reîntoarcă, indiferent dacă aceste"’ interese sunt sau nu în concondanță cu cele obștești. — D. deputat Florea susținut de Prefectul Pușcașiu și senatorul Doroș denaturând adevărata stare a faptelor, a reușit să obțină readucerea is<*odlei Normale, fără să fie contre ]posibilitatea de plasare a ei. Astfel ne trezim într’o bună zi cu directorul Internatului de băieți suspendat, cu zvonul că voiesc să desființeze acest Intirnat, bacă vor muta Liceul de fete, intervinție și presiuni ca să mute l'^soala profesională de foto în Internatul amintit, ba să ia cele trei școli eli'mutan' și să mute l în una, Școala normală, în alta Liceul de fete, iar în a treia, f școala profisională, mânni'-poimâine ne vom trezi cu siguranță cu alte combinații cari, ac cei cari Ie privim prin prizma curată a românizmului, ne fac să roșim. LICEUL DE BAIEȚI LASAT FARA INTERNAT LIceului i-s’a desființat internatul, i,s’a suspendat directorul care îl condiiceui și l-a desvoltat de la preluare până în ziua de azi. Voiește ca băieții, copii de români din jur să nu mai poată respira aer curat ci să se iube scu lotizeze hipivnițele liceului!? Imt ce sunt bune muzeele și colecțiile adunate cu atâta trudă și îngrijite cu dragoste de profesore de specialitate, când Domnul deputat vrea ,să-și satisfacă prietenii devotați ? Cine se cugetă la situaiția părinților celor 100 de elevi adăpostiți până acum în internat, cari ar dori să știe daca-și vor mai putea ține băieții la școală in timpul acesta de criză? ÎNCHIDEREA LICEL SAU DE FETE AR FI O CRIMA Cât privește la iepul de fetas ar fi o crimă atât închiderea cât și ciuntirea lui, atunci când întreg județul nu mai are un alt liceu de fete și când din 210 eleve 100 sunt fetele românilor din orașul Satu-Mare, iar față de acest liceu de fete minoritarii posedă 7 SCOLI MEDII DE FETE. TRANSFERÂND OUITÂND ACEST LICEU, DESFIINAR ÎNSEMNA SA NE TRIMITEM FETELE LA LICEEI E MINORITARE. Această chestiune complexă a școlilor românești nu trebuie privită și soluționată numai prin prizma vederilor politice și a resentimentelor personale ei trebue soluționată excluziv călăuzindu-ne de intereseile naționale românești. Ritmul nou In judetul Ndidad — Ce e cu notarul Marica din comuna Nepos? — InSTRrp.V. 30. — In il nimlașa comună Xppos din judet.nl Năsăud function;» fie vremea liberalilor e.a notar co nuinal un anume Dionisie Marica, pe acea vreme mare liberal și om cu sufletul nu tocmai curat. De aceea cu venirea guvernului național-țilănesc ,Marica a fost dat în jndicată și suspendat, iată și fnipele lui arătate în raportul prefecturii jud. .ăs.ui:l <u nr. 1888 din 1981; 1. Kafs în a.(’te ])utlice prin falsificarea .semnăturei ni.riiuanului Dumitru laz pe rartific:»fel’ coTumnale nr. 32 și 361 din 1930. 2. , redact.»! un contract de vânzare și cumpărare, știind că» vânzătorul Mariona Botamiselies nu mai este în viață». Acest contract în prezenta notarului a fost semnat de o altă persoană. 3. In contractul de vânzare și cumifi'erar;' pentru Aurel Pop notarul a inclus date neadevărate, a cn'ahiat imobilul ,sub valoarea real:“», prigubi.u.d statul și pirlicularii. 1. .Mituire. 5. Percepere pe taxe ilegale. Pentru aceste fapte și pentru altele aiulte, Marim ;i fost deferit P»rceptul LU. Tribunalului X ăsăud spre a i se deschide acțiune publi’ă. lată însă că vine „ritmul nou” și știți ce s’a îîntâmplait. Individul .Marica a fost reintegrat spre binele și fericirea truiei române din comunia X'epos... Scrisori din Valea Jiului PETROȘENI, 30 iulie. Șantaj. În ziarul Universul s’a publicat o corespondență dîn Petroșani în care se spune:» că la împărțirea ajutoarelor șonTerelor s'ar fi petrecut unele nereguli pe timpul cât a fost primar d. lom. Nicki. Gele publicate nu s'pres und adevăratlui ci a»i fost un șantaj cu sinngurul scop de :i da ,afara din slujbă pe harnicul și priceputul funcționar 1. Recean»i, pe care primarul actual,Mihocu, îl dușmănei, de moarte punându i în spate acuizația că :»ar fi dat ajutoare și unor oameni 'Săraci nu numai șomerilor propriu ziși. Actele închieiate dovedesc — Cetățenii orașului Petroșeni fără apă. .ajungând în fruntea orașului primar»jliiberal mai sus arătat a amenințat pe toți cetățenii cari nu și-iau aichitat dările comunale că le va tăia conducta de ațnu. De câteva zile 'a,mei»ți»tarea e fapt împlinit! !•.». o sumă de cetățeni,ai orașului c.iri nu pot plăti d.V .ri le, li-i s'a oprit accesul la apă. Agentiul lui Sobipol cel <\iruiirail din [UNK]Tintă,rie acum câțiva ani de o anchetă făcută de însăși liberailii din fruntea județului, încetul cu încetul își trata colțișorii. — Din Lupeni. Din Lupeni se anunță că s'au produs noui concedieri de ifinicturi mari de.... direcția mineloir în afară de concedierile în massă din saptäaimnile trecute. , Coresp. Concursul International al Clubului Atletic (C oncursul internațional de tennis a Clubului Atletic din Clui, fixat pentru 28 iulie, din cauza timpului nefavorabil, a început abia ieri după masă. T’oți ,junătorii din țară și străinătate, cari și-au amintat participare i, iui sosit de la ieri dimineață la Cluj. Ieri după masă, s’au putut discuta câteva partide. Rezultatele tehnice a acestora le dăm la ultimele știri sportive din pagina patru a ziarului nostru. VIATA SPORTIVA Echipa juniorilor C. A. Cluj câștina cupa Clubului Julific Finala matchurilor de tennis, pentru câștigarea Cupei Clubului Atletic, dotată juniorilor, și a disputat ieri în D o, odițiele C. A. C. și S. S. Gheorgheni. Câteva, zile, probele,au fost întrerupte din cauza timpului nefavorabil. Până Toi, situația d'a 2:2. Tem însă sî.i'U uui.i)ul'ul; distmta și, i'es.lui partidelor, în cari viniorii duhului Atletic au triumfat. Proba de dublu domni au câștigat-o Pusztai—Logothetii (C. A. Ot), cari bat ]cl.azar—l>;isi.lile.s (Ob.) cu»—2,i—2. Proba de dublu doamne, a revenit însă provincialilor : astfel drele Barabás Zámg bat pe circle Boldi—Kenderesy (C. A. C.) cu (i—b. 1—5,»—4. După aceste partide situratia se prezentau la 3. Rămânea ca d»ilelul mixt să decidă soarta acestei Cupe. Era dealtfel de prevăzut victoria mixtului C. A. (). asupra celor din Obergheni. Dra Kenderesy—Pusztay (C. A. C.) bat mixtul, dra Barabás—Lazar (Ob.) cu 8—0, 12—10. Partida a fost câștigată după o luptă foarte ajungă. Ir al doilea set mixtul din G Gheorgheni conducea cu 5—3, cu o situație la puncte 45—15, două mingi de set, pe cari mi le-au putut utiliza. In cele din inață setul al doilea a revenit tot C. Atletic, cu 12—10, câștigând nentru anul acesta Cupa. I’ontr'u locul al doilea se vor întâlni echipele 4’. (Tubului și S. S. Gheorgheni Istria). Finala :2—6, 7—^'6 Dublu domni : D 'Afcier Del Castillo. 2) Rohrer—CottUeb. 3) Alarsalek- Malecek și Siitola—Karvachi. Finala: 3—6, 6—3, 6—2, 7—9, 6—3. Dublu mîxl : 1) Vilerio—Satori.2) —Mîler. 3) Zizovits—Del Castillo și vviener Boyd. Finala: 6—4, 6—3. ATT.ETISAI Nurmi bate un record mondial. La Helsingfors, excelentui atlet finlamdez, — Nurmi, — a bătut zilele trecute în cursa de 2 mile (3.20S m. 82), recordul lucludi;». pe această distanță, pamurgaiul distanța în 8 m. 59 sec. și 3/5. A fost urmat în această cursă de alți doi finlandezi : Lehtinen în 9 m. 6 sec. 3/5 și ' de Vitiainen în 9 m. 1 sc. și 2 5. • Campionatul național al Pentatlonului. Anuul acesta, campionatul național al Pentatlonului, se va disputa în Brașov la 30 August și va fi organizat de Liga Brașov, pentru Cupa „Ardealul“. Anul trecut,upa a fost câștigată de căt». Kurt Hiyden de la Olorian—Bistrița, care a reușit iă bate și recordul național al Fentathlonului. Concmsnricestii cuiiinde 5 tirobe, cari se vor dispută înînnătoarea ordine : 1) salt în lungime; 2) aruncarea suliței; 3) 200 metri ploți; 4) aruncarea discului și 5) 1500 m. La acest concurs va lua parte cei mai buni atleti din țară ca : KillT layden, Biro, Virgil Ion, Csegezi, Roșculet, Epmne și alții ECHIPA ITALIANA „PRO-VERCELLP I.A C IAI.I J pentru 15 August, comducătorii grupărilor locale România .și Hagghor, au înlocmit un program care cuprinde două matchuri cu caracter internațional. Echipa italiană Proercelli, una din cele mai tari în Italia, — a fost de S ori campioană a Italiei, — va susține la Cluj două matchuri, în prima zi cu flag'gibbor iar a doua zi cu România. Turneul International de la Semmering Ierian luat sfârșit matchurile de tennis ai turneului international din Semmering, unde se știe că și țara noastră a fost reiu czentată. Astfel am obținuit locul al 3-lea în proba de dublu mixt prin dravisovits, camilioană națională, având un partner pe Del Castillo, cunoscutul jucător Argentinian. Apoi, în proba de simplu doamne handicap, tot locul al 3-lea prin dna Caracostea. R Rezultatete : Simplu domni : jl) nez. 2) Siba (Cell.) dicka (Ceh.) Finala: Simplu doamne: 1) 2) Valeria (Itiliană), Kînvachi (japo- 3) Boyd și Vo»-- 3, 6-2. Rosl (Germană). 3) Baumgarten (Fng.) și Ivozeluh (Ob.) Fimibi: 6—4, 6—4) Simpla doamne handicap : 1) Baumgarten (Ung.) 2) Kozelub (Ceh.) 3) Dna Caracostea (Rom.) și Hoesch (An SAMBATA, 1 August, Anul XIII. No. 158 Din nevoie orașului Dej Programul de activitate al Primarului ~ Demonstrația pensionarilor Dk.1, 30 -- Stând do A'arbă 'on d. pirim.h Al. Coroi, dsa nu a desvatuit din nov.'iile iminente ale orașului. Programul de activitate pe anul 1931 numai în parte ,se poate satisface din cauza mzei economice, care dacă se spulie um.dcv.a.apoi ție A’area-Soiieșului, o găsești la tot pasul. Cu toată acuitaitea.cruzei economice, d. Primar crede că va putea pune în apli.Ci.are o p.airte din programul edilitar și anume: pavarra ist.răz.ni alin. Traian în întregime, făcând astfel mai ușoară legătura dintre centrul orașului și cartierul zorilor CFR. Apoi cumpararea unei munciinotopompe pentru incendiu și stropitul străzilor. Jipsa unei asemenea pompe,, orașul o simte de ani de zile. tși în fins construirea unei fabrici de ghiață. Toate aceste se par că se vor putea realiza, în Ciă în decursul acestui i an. Ar mai fi apoi zidirea unei noui școli primare, care deocamdată nu se va face, din cauza lipsei de credit pe termen lung. Administrația și gospodăria ce se face la oraș e cinstită, dovadă o că primăria, n’are nici o d.-'dorie, tot greul rezidă în inca sarea imp^zitelor, ra.r .se face anevoie ca oriunde. • Aplicarea, legiii limbrului asupra grâului respect.d'e asupra pâiului a înttâmp Lnat: nemulțumirea brutarilor și a întregei populațiuni. Deși timbrul asupra pâinei ar fi un i'mpozit asupra briilici lor, el se va reper carta mai curând ,sau ,mai târziu asupra consumatorilor, solmiiind aistfel viața. Brutarii de alttfel au hotărât să facă grevă. • i.nor; șiil Dej cifra n»lalităț'i ?'i ...millo'lui a atins numă rul de 341 c'ifra căsătoriilor e de 104, iar mortalitatea e de 287. După datele st atistic'O rezultate din prima jumătate a»a»ului 1931, se constata o majorare a actelor' de tarp civilă după cum urmează: v rtalitatea JS3 căsătoria. 55, numărul morților 151. Dl. Aurel Ghitiu MAMO 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. Sâmbătă, 1 August 1931 13. Muzică vocală (plâci de gramofon). 13.30: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunărei și semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18. Muzica regimentului 21 Infanterie sub conducerea dlui Sublocotenent Stamatiade St. Al. Marian: Fantezie militară; Halévy: Fantezie din opera „Ebreea“ ; Sublocotenent Stamatiade : Amintiri din Osoi — vals; Verdi Bani falși cavatină. 19. Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10. Muzica militară a regimentului 21 Infanterie : Subit. Stamatiade: Clava — tango : Supe: Urme de bandiți — uvertură; Schweinberg : Primăvara — fantezie: Vechiul Heidelberg potpuri studențesc. Universitatea radio de vară. 20.0. Radu Vulpe: Arheologia Basarabiei. Programul de seară 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21. Orchestra Radio: T. Dron: Regimentul 41 Călugăreni — marș; Paschill: Floricelele — potpuri; Lehar: Muzică din opereta :Eva“. 21.45. D. prof. I. Simionescu: Torontalul. 22: Orchestra Radio: Beethoven: Romanță în sol major pentru violină și acomp; orchestră (solist d. Koganof); Sarasate: Zigeunerweise ; Dinicu: Buciuul Carpaților; Kalman: Muzică din „Prințesa Circului“. 22.45: Informațiuni: Duminică, 2 August 1931 II.15. D. ing. Diacopol : Ora copiilor 11.30: Prea S. Vicarul TV Simedria: Lectură religioasă. 11.45 Corul bis. Olari sub conducerea d-lui J. Dumitrescu. Cântece religoase. 12. Orchestra Radio: Concert matinal. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informațiuni și semnal orar. 13.50: Muzică ușoară (plăci de gramofon). Program pentru săteni 17. D. Apostol Calea: Veștile săptămânii. 1715. Dai Bungeanu și Constantin: Muzică românească. 1730. D. Gayrand: Cronică Agricolă. 1745. D. Lascarov Moldovanx: De vorbă cu sătenii. 18. Orchestra Grigoraș Dinicu: Muzică ușoară și românească. 19. Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10. Orchestra Grigoraș Dinicu: continuarea concertului. Universitatea radio de vară. 20. D. Gr. Giosan: Apărarea viilor. 20. ^. Muzică simfonică (placi de gramofon). V.40.0. I. Țăranu; Teatrul vesel. 21. Seară de cabaret. D. I Pribeagu: Prolog-Vilegiatură, D. Finteșteanu: Chestii muzicale. Draculu Chiriac; Cuplete și roșmințe. Dialo: Doi evrei. D. Amigdalis: Bucăți originale. Epilog: „Sketch-uri muzicale. 2210. Transmisiune de la Basinal Lido ; muzică de dans. 2245. Informațiuni. OMICA PUBLICITATE e închiriat 3 camere potrivite pentru medic sau act* vocal. Str. Regina Maria 36. Student lipsit de mijloace materiale, dau meditații cu preț foarte modest. A se adresa la administrația ziarului. De închiriat imediat, cameră mobilată, lângă Căminul Bibeș, pentru trei studenți sau studente, convenabilă pentru farmaciști. Adresa: Str. Neagră 7. De închiriat 2 camere, baie și dependințe. Calea beleacului 38. 650 De închiriat cu 1 August a. c. 3 camere, bucătărie, odaie de baie, anticameră etc. cu 50.000 Lii anual în Calea Regele Ferdinand 97—99 etajul T. Informații . Cal. Reg. Ferdinand 26 la Banca „Economul“. 653