Patria, august 1931 (Anul 13, nr. 168-189)

1931-08-01 / nr. 168

Plecarea ad­obaselor „r g lOer di cele mai bune $i mai compacte Cini peste cam^gd.*nyr Plecarea (poșta Centrală) Pul-Tfl.-Mureș la ora 5 dim, sosirea Tg.-A Mureș^arg­^^ a.­­ftti| Plecarea (poșta Centrală) Clu­j-Tfl -Mureș la ora 2 p. m. sosirea Tg.-M­­­eș ^ Plecarea (Hotelul Transilvania) Tg.-Mureș-Cluj la ora 5 dim. sosirea Plecarea (Hotelul Transilvania) Tg.-Mureș-Cluj la ora 2 d. m. sosirea Cluj ora 6 p. Bilete se găsesc pe autobus. > IH atCDu­­nca cititorilor noștri! Ziarul „Patria“ se află zilnic spre vânzare în jude­țele de mai jos la următorii depozitari de ziare: Jud. Alba Librăria Dam­ian Foltean, Alba-Iulia. Librăria Bernad Weisz, Alba-Iu­la. Ana Gross, Sebeș, Iosif Vereș, Ocnele Mureșului. ^Românul* * s. a., Aiud. Fenichel Lazar, mare com. Aiud. Librăria Minerva, Aiud. Librăria Filip Banciu, Oonete Mureș. George Paul comerciant, Zlatna. Fund. Cult. Voevod Mihai, Teiușoara. Iosif Berko comerciant, Teiuș. Librăria Doina Teiuș. Chioșcul de ziare Sturza, Abrud. Iad. Bihor Hegedűs birou de ziare. Oradea. Fundația Culturală gara, Oradea. Librăria Doina, Beiuș, Iuliu Izsak, Beliu, Weisz Szidor, Tinea. jad. cmi Kalman Mózes dep. de ziare. Huedin Domokos Zoltán, Ciucea. Horvath Sándor, Sărm­așul-Mare. Jud. Caraș­u, Tismonariu, dep. de ziare, Ora­­vița. Tipografia Felix Weisz, Oravița. Fr. Deutsch dep. de ziare. Reșița. Jad. Clac Roden Rudolf, Oheorgheni. lad. Cemduti Fund. Cult. Voevod Mihai, Gara Cernăuți. Jad. Constanța Dep. Central de ziare, Țeposu et. Năpărța, Constanța. Jad. Patna Libr. Curentul, Mărășești. Jad. JAdaroș Tipografia Ioan Hațiegan, Făgăraș. Jad. Gorj Angel Ionescu, dep. de ziare, Tg.­­Jiu. Jad. nanedoara Librăria E. Pascha, Lupeni. Libr. Universală, Hațeg. Gheorghe Roth, Brad. Nagy Balint, Hațeg. Jiul Cultural, Petroșani. Fund. Cult. Voevodul Mihai, gara Petroșani. Libr. Ștefan Szabó, Petroșani. Adolf Hirsch, Deva. Libr. Românească, Deva. N. Țintea, Hunedoara. Librăria Szabó, Lupeni. Volsenik Berta, Vulcan. Fund. Cult. Voevodului Mihai Simer­ia. Tutungeria Budoi, Orăștie. H. Spitra, Orăștie. Iosif Raț, Lonea. Gyöngyösi Gyula, Cugir. Librăria Branga, Orăștie. Tutungeria Ecaterina Enciu, Pe­troșani, jud. Timiș I. Barbier librar, Jimbolia. Biroul de ziare A. B. C. Timi­șoara. Harasty Hermina, Buziaș, fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Timișoara. I. Friss dep. de ziare, Sânicolaul­­mare. Librăria „Glady^“, Lipova. jud. NAsAad Grem­berg I., Bistrița. Librăria Gustav Zickely, Bistrița. Albert Binder, Bistrița. Ernest Hagler, Bistrița. Dumitru N. Nistor, Năsăud. Iosif Sabo comerciant, Rodna. Istrate Ilie dep.de ziare lira­mică. Scridon Silviu, Sângeorz-Băi, Salo Apter, Colibița, lua. SAlal V?d. Taub Samuel, Careii-mare. Samuel Seres, Zălau­. Librăria „Globus“, Zălau. Biroul de ziare „Costa“, Șimleul Silvaniei. Goldstein Lipot, Valea lui Mihai, Tutungeria Antal, Tășna U, Mihai Székely, Ilbou, jad. Safanare Biroul de ziare „Szamos“ Satu- Mare. Gizella Hecht, Satu-Mare. Fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Satu-Mare. Librăria Mercur, Șomcuta-Mare. Sárközi Marlin, Baia-Mare. Văd. Heller Hugone, Halmen. Daesek Péter, Baia Sprie. Markovits Adolf Seini. lad. Sod­eș Halil Bilal, dep. de ziare. Gherla* Nagy Péter, Dej. Fund. Cult. Voevodul Mihai, gara Dej. Ioan Murányi dep. de ziare, Be­­clean. Gheorghe Filip tutung, Gherla. Lazar David, Reteag. Verbiczky Géza, Ileanda-marc. lad. Sthla Karl Engber dep. de ziare, Sibiu. Fund. Cult. Voevod Mihai ,gara Sibiul Centrala revistelor „Princess“ Sibiu. I­I. Hem­­eș, Ocna Sibiului, Iulius Könitr, Sibiu. Văd. P. Sâmtion, Băile Ocna-Si­­biului, Onisifor N. Răcuciu, Săliște. Dobra Coman Lungu, Rășinari. Tutungeria Grün Eugenia, Sibiu. Iad. Scferici Fund. Cult. V. Mihai, gara Caran­­sciuc ș* Tutungeria Văd. Haas, Caransebeș. Librăria Otto Steinbruck, Orșova. Librăria Diecezană, Lugoj. , Librăria Patria, Lugoj. Fund. Cult. Voevod Mihai, gara­­ Lugoj, T. Dumitrescu, Băile Herculane, Mangatici loan, Mehadia. H. Costovici, Băile Herculane, Librăria Cartea Banatului, Caran­sebeș. Jud. Turda Libr. Iosif Fu­ssy Turda. Librăria Arieșul, Turda. Văd. Weisz Mor Ludoș. Szob­or Mihai, gara Câmpia T­urzii. Libr. V. Mariș. Câmpeni. Fund. Cult. Voevod Mihai, gara Răsboieni. >­ rad. Treiscoape Margareta Androwscki, dep. de ziare. Băile Tușnad. Fundația Culturală Voevodul Mi­­hai, gara Sft. Gheorghe. iad. Tdi­nana-ailea Libr. Seminarială, Blaj. Dăniilă Boilă dep. de ziare Dicio­­sânmărtin. Libr. Cartea Rom.: Diciosânmartin: Libr Cartea Românească Dum­brăveni. .sirobiamul nu sunt jnvon­ii­uri,giiiule .ne c'­­vilizatiei no­astrii; nei ,,conc­isiimii', la praf­­l'ifă, IUI e nou. Acpilaș Horn­iii <'an­'f dpp’am­­­if haosul său sni'splisf. ..voinț-a luoa. In­pră 'iiij­’uita cu sine”. Inconsocopțila nervială a "âiKlirii a siiiniiirii sale, a scris cele mai Inim­ioase poezii N­iihihvil­iji senine, unde slă­­b­iise 'linișlpa interioară, pacea cu sine, mu­l­­țumirea cu­­ starea sa. Vorbește într'un:'. de arm­vonie .—^ pe care o pretuește atât, fiindcă i­lil­se­ște­­­ ca bolnavul de sănălialp. l)t. fa­.'l. rmilii critici l-au și considerat ca un tem­­­perament­­ cnin și iezucit, din­ cau­za acestor poezii surâzătoare și nu­nipice, in­nan­'iii .idea­lizate ale unioii stării suf­letești mult J:>ri!ă, i'ar trăilăi,­­și din aceea simțită l'oarte inte'ns, de marele poet. Tot acest sbucium sufletesc, auto­analiza an­troape b­olnăvicioasă, relevarea a­ tot ce te deo­s­ebe.ște de concetățenii sunt lucruri ne­­cu­inoscu­le' bioiu'i’.uili.ii vpch­iu din scuipu­l ropni­] icei. .­ces'<i .,vea ca „civil lială lib­ertatea de a-și atimia ind­ividualita lea pu'in i;ipte pe tăr­â­mul politico­­milit­ar; fie a,ceaa nu su­­ilia nevoia de a se adânci pentru a se disimn­fia prin ra'fi.'um­ent suflete­sc. Desigur, <uiltnira grecească impor­tată în Hom­a ])i­odatisp,se aici deciiareme di­ferențieri în poporul înainte omogen. Dar ab­ia mona­rhia, răpind supușilor posib­ilil­a­­tea de a se afirma prin ab­u­țiune, făcea pe h­oima (bineinteles­e vorbă de elită!) ,să-­și indraíiie toată atenția și ab­i,iv­itatea spre enl .propran. Pierzânid­u-se prin noia formă de guvernă­mănt legătura pururea vie a ci­­vului cu viata statului, colectivitatea apare individului conștient prrin cultur răi, ca m­a­ssă inertă, străină și chiar antipatică.. .n- o­divi­du­aii sinul roman se naște in pierd 'r.'.a libertății. ■ DR. CAMILLA KAUL jud. Toran Ta­d­ore Zaharia Stajer, Sighișoara. Fund. Cult. Voevodului Mihai,gara Sighișoara. Gh. Lloyd, dep. de ziare, Hașfalău. Fund. Cult. Voevodului Mihai, gara Copșa­ n­ică. Vaczy Maria, Mediaș. Jud. Vlașca Cartea Românească, Giurgiu. PATRIA Domoftic lorna, daca ești ban roman $1 pairlol na destiința țcollle rom­âne$0 din Sala-Plare Perspective frumoase pentru școlile minoritare­­— Vremuri negre pentru cultura nafionala - - O crimă care trebue împiedicată —­ ­ SATI-MAIUv 30. — D. A. lorga, ^ prim­­-m­inisti­u­ al­ Țării roimhien­ti, făr­­ă l­irar cip senină își diab­ib iirofesior în lua­rea lui fraijos­ le pentru slova româneas­că, a h­otărât să­­ lesfiin­ege i școlile româ­­­­neși, fiin­­dcă românul nu se h­răn­e­­ile ca t­ealtură cu mămăligă. Printre nu­me­­­­roasele i^coli i>e cari (înrem­uil ..ritmnlni j nov­.“ vrea să le­­ shilotine vie se găsesc In primul rănd iri.sfilii­iile de cultură o.se­­zide in centrele minoritare sau pe acelea din­ apropierea frontierelor, focare pnter­­nice de românizare a elementelor străi­ne. Or. apostolul românilor ..mămăli­gii ridi, aităml de aportul in­ens pe care aceste­­­ școli le-a adus pe altarii cuHuirii raționale, la în lemnul unor polUivănii inconștienți, a hotărât să le decapiteze la toamnă. Fr­ecund ,'școlilor rom­ânesti din Secia- Mare, amenințide eu desființarea, fiind­că o slugă a­­­ ritm­ului noi a­ trecut pâ­nă acum prin filiera tuturor pa­rtidel­or politice, are interesul­­ să lichida insti­­tutiile noastre de Cultură românească. Ziarul „Sala-.llare“ alarmat de crimina In in­ lentiune a ministului in­stiiction.. sub titlul :.Dansul .școlilo]­. a dat pu­bli­­cHăta­lin documentat articol. In care destăine toate intrigile ,și vie­schinăriile lansate în jurnl de­sființării unor impor­­tante scoale românești din Fata-Mare. O ȘCOALA NORMALA NE­STATORNICA Școala Normală din or­așu­l nostru, în timp­ul din urnă era adăppostită,­­în localni din :‘Strada in tot­ an ool­o Mari'. — Clini a luat ființă și prin oin(‘ a­­­‘oastă școala ‘n­u­ o discutăm, doar că împreună cu S­‘oala Normală din Za­lău a fost contopită și mutată la Ca­­rei-Mari. Dacă u­rivim pe hartă, vom putea ușor observa că nici nu se pu­tea găsi un loc iTuu pro­­r­iu. ])­‘ntru a juitea fi fre­|u­>nțată la fel de avanta­jos de către tinierii­­ celor două județe, Satu-A Mare și Sălaj. Trebue să mai a­­dăugăm la aceasta și fap­tul că ora­șul Cărei CEREA ACEASTA școa­lă fiindcă dispunea de un local pro­­pi’iu­ pentru ea, d­n oficiul prefecturei, până când Satu-Mare în mod indirect ocupa localul f școlilor' primar'»', cari din acest motiv nu puteau să func­ționeze în mod norm­­al (precum vom vedea mai jos). Apare însă pe scenă omul, care cu câțiva prieteni politici profesorii la această Școală, cari din „micile eco­nomii“ și-au construit case la Satu- Mare, au deci interesul să se reîn­toarcă, indiferent dacă aceste"’ inte­rese sunt sau nu în concondanță cu cele obștești. — D. deputat Florea susținut de Prefectul Pu­șcașiu și se­­nator­ul Doroș denaturând adevărata stare a faptelor, a reușit să obțină readuce­rea is<*odlei Normale, fără să fie cont­­re ]posibilitatea de plasare a ei. Astfel ne trezim într’o bună zi cu directorul Inter­natului de băieți sus­pendat, cu zvonul că voiesc să desfi­­­ințeze ace­st Inti­rnat, ba­că vor muta­­ Liceul de fete, intervi­nție și presiuni ca să mute l'^s­oala pr­ofesională de foto în Internatul amintit, ba să ia cele trei­­ școli eli'm­utan' și să mute l în una, Școala nor­mală, în alta Liceul de fete, iar în a tre­ia, f școala profi­­­sională, mânni'-poimâine ne vom trezi cu sigur­anță cu alte combinații cari, a­c cei cari Ie privim prin prizma cu­rată a românizmului, ne fac s­ă ro­șim. LICEUL DE BAIEȚI LASAT FARA INTERNAT LIceului i-s’a desființat internatul, i­,s’a­ suspendat directorul care îl con­­­­diiceui și l-a desvoltat de la­ preluare pâ­nă în ziua de­ azi. Voiește ca băieții, copii de români din jur să nu mai po­a­­tă respira aer curat ci să se iube s­cu lotizeze hi­pivnițele liceului!? Imt ce sunt bune muzeele și colecțiile adunate cu atâta trudă și îngrijite cu dragoste de profesore de specialitate, când Dom­nul deputat vrea ,să-și satisfacă prie­tenii devotați ? Cine se cugetă la situai­­ția părin­ților celor 100 de elevi a­dăpo­­­­stiți până­ acum în internat, cari ar dori să știe daca-și vor mai putea ține băieții la școală in timpul acesta de criză? ÎNCHIDEREA LICEL SAU DE FETE AR FI O CRIMA Cât privește la iepul de fetas ar fi o crimă atât închiderea cât și ciuntirea lui, atunci când întreg județul nu mai­­ are un alt liceu de fete și când din 210 eleve 100 sunt fetele românilor din orașul Satu-Mare, iar față de a­­cest liceu de fete minoritarii posedă 7 SCOLI MEDII DE FETE. TRANSFERÂND OUI­TÂND ACEST LICEU, DESFIIN­AR ÎN­SEMNA SA NE TRIMITEM FE­TELE LA LICEEI­ E MINORITA­RE. Această chestiune complexă a șco­lilor românești nu trebuie privită și soluționată numai pr­in prizma vede­rilor p­olitice și a resentimentelor personale ei trebue soluționată exclu­­ziv călău­zindu-ne de intereseile na­ționale românești. Ritmul nou In judetul Ndidad — Ce e cu notarul Marica din comuna Nepos? —­ InSTRrp.V. 30. — In il­ nimlașa comună Xp­­pos din judet.nl Năsăud function;» fie vremea lib­eralilor e.a notar co­ nuinal un anume Dio­­nisie Marica, pe acea vreme mare liberal și om cu sufletul nu tocmai curat. De aceea cu venirea guvernului național-țil­ănesc ,Mari­ca a fost dat în jn­di­­cată și suspendat, iată și fnipele lui a­r­ătate în raportul prefecturii jud. .­ăs.ui:l <­u nr. 1888 din 19­81; 1. Kafs în a.(’te ])ut­l­ice prin falsificarea .se­mnăturei ni.riiuanului Dumitru laz pe rar­­ti­fic:»fel­’ coTumn­ale nr. 3­2 și 361 din 1930. 2. ,­ redact.»! un contract de vânzare și cumpărare, știind că» vân­zătoru­l Mariona Bo­ta­mise­­lies nu mai este în viață». Acest con­tract în prezenta notarului a fo­st semnat de o altă persoană. 3. In contractul de vânzare și cum­ifi'erar;' pentru Aurel Po­p notarul a inclus date ne­­adevărate, a cn'ahiat imobilul ,sub valoarea real:“», prigubi.u.d statul și p­irlicularii. 1. .Mituire. 5. Percepere pe ta­xe ilegale. Pentru aceste fapte și pentru altele aiulte, Marim ;i fost deferit P­»rceptul LU. Tribunalu­lui X­ ă­săud spre a i se deschide acțiune pu­­b­li’ă. lată însă că vine „ritmul nou” și știți ce­­ s’a îîntâmplait. Individul .Marica a fost reintegrat spre binele și fericirea tr­u­iei române din­­ comunia X'epos... Scrisori din Valea­ Jiului PETROȘEN­I, 30 iulie.­­­ Șantaj. În ziarul Universul s’a publicat o corespondență dî­n Petroșani în­­ care se spu­ne:» că la împărțirea ajuto­arelor șonTerelor s'ar fi petrecut unele nereguli pe timpul cât­ a fost primar d. lom­. N­icki. Ge­le publicate nu s'pres­­ und adevăratlui ci a»i fost un șantaj cu sinngurul scop de :i da ,afara din slujbă pe h­arn­icul și priceputul funcționar 1. Re­­cean»i, pe care primarul actual,­­Mihocu, îl dușmăne­i, de moarte punându i în spate a­­cuizația că :»ar fi dat ajutoare și unor oameni 'Săraci nu­­ num­­ai șomerilor propriu ziși. Ac­tele închieiate dovedesc­ — Cetățenii orașului Petroșeni fără apă. .aju­ngâ­nd în fruntea orașului primar»jl­iibe­­ral mai sus ar­ătat a am­­enin­țat pe toți cetă­­țenii cari nu și-iau aic­hitat dările comunale că le va tăia conducta de ațnu. De câteva zi­le 'a,mei»ți»ta­rea e fapt împlinit! !•.». o sumă de cetățeni,ai orașului c.iri nu pot plăti d.V .ri­ le, li-i s'a oprit accesul la apă. Agentiul lui Sobipol ce­l <\iruiirail din­­ [UNK]Ti­ntă­­,rie acum câțiva­­ ani de o anch­etă făcută de însăși liberailii din fruntea județului, înce­­­tul cu încetul își­­ trata colțișorii. — Din Lupeni. Din Lupeni se anunță că s'au produs noui concedieri de ifinicturi mari de.... direcția mineloir în afară de concedieri­le în m­assă din saptäaimnile trecute. , Coresp. Concursul International al Clubului Atletic (C oncursul internațional de tennis a Clubului Atletic din Clu­­i, fixat pen­tru 28 iulie, din cauza timpu­lui nefa­­vor­abil, a început abia ieri după masă. T’oți ,jun­ător­ii din țară și străinătate, cari și-au amintat p­articipare­ i, iui so­sit de­ la ieri dimineață la Clu­j. Ieri după masă, s’au putut disc­ut­a câteva partide. Rezultatele tehnice a acestora le dăm la ultimele știri spor­­tive din pagina patru a ziarului no­stru. VIATA SPORTIVA Echipa juniorilor C. A. Cluj câștina cupa Clubului Ju­lific Finala m­atchurilor­ de tennis, pen­­tru­ câștigarea Cupei Clubului Atletic, dotată juniorilor, și a disputat ieri în­ D­ o, odiți­ele C. A. C. și S. S. Gh­eor­­g­h­eni. Câteva, zile, probele­­,au fost între­­rupte din cauza tim­p­ului nefavorabil. Până­­ Toi, situația d­'a 2:2. Tem­ însă sî.i'U uui.i­­)ul'ul; distmta și, i'es.lui parti­delor, în cari viniorii­­ duhului Atletic au triumfat. Proba de dublu domni au câștigat-o Pusztai—Log­othetii (C. A. Ot), cari bat ]­c­l.azar—l>;isi.lile.s (Ob.) cu­­»—2,­­i—2. Proba de dublu doamne, a revenit însă provincialilor : astfel drele Bara­bás Zámg bat pe circle Boldi—Kende­­resy (C. A. C.) cu (i—b. 1—­5,­­»—4. Dup­ă aceste partide situratia se pre­zenta­u la 3. Rămânea ca d»ilelul mixt să decidă soarta acestei Cupe. Era dealtfel de prevăzut victoria mixtului C. A. (). asupra celor din Obe­­rgheni. Dra Kenderesy—Pusztay (C. A. C.) bat mixtul, dra Barabás—Lazar (Ob.) cu 8—0, 12—10. Partida a f­o­st câștigată după o lup­tă foarte aju­ngă. I­r al doilea set mix­tul din G Gheorgh­eni conducea cu 5—3, cu o situație la puncte 45—15, două mingi de set, pe­ cari mi le-au putut utiliza. In cele din in­ață setul al doilea a reveni­t tot C. Atletic, cu 12—10, câști­gând n­entru anul acesta Cupa. I’ontr'u locul al doilea se vor întâlni echipele 4’. (Tubului și S. S. Gheor­­gheni­ I­stria). Finala :­­2—6, 7—^'6 Dublu domni : D 'Afcier Del C­as­­tillo. 2) Rohrer—CottUeb. 3) Alarsalek- Malecek și Siitola—Karvachi. Finala: 3—6, 6—3, 6—2, 7—9, 6—3. Dublu mî­xl : 1) Vilerio—Satori.­­2) —Mîl­er. 3) Zizovit­s—Del Castillo și vv­iener Boyd. Finala­: 6—4, 6—3. ATT.ETISAI Nurmi bate un record mondial. La­ Helsingfor­s, excelentui atlet finlamdez, — Nurmi, — a bătut zilele trecute în cursa de 2 mile (3.20S m­. 82), recordul lucludi;».­ pe a­cea­stă distanță, pamu­rgaiul distanța în­ 8 m. 59 sec. și 3/5. A fost urmat în această cursă de alți doi fin­landezi : Lehtinen în 9 m­. 6 sec. 3/5 și ' de Viti­ainen în 9 m. 1 sc. și 2­ 5. • Campionatul național al Pentat­lo­­nului. Anuul acesta, campionatul națio­nal al Pentat­lonului, se­ va disputa în Brașov la 30­ August și va fi orga­nizat de Liga Brașov, pentru Cupa „Ardealul“. Anul trecut­­,­upa a fost câștigată de căt». Kurt Hi­yden de la Olorian—Bistri­ța, care a r­eușit iă bate și recordul na­ționa­l al Fentathlonului. Concmsnr­i­­­cestii cui­i­inde 5 tirobe, cari se vor dis­pută în­­înnătoarea or­dine : 1) salt în lungime; 2) a­runcarea suliței; 3) 200 metri ploți; 4) aruncarea discului și 5) 1500 m. La acest concu­rs va lua parte cei mai buni atleti din țară ca : KillT l­ayden, Biro, Virgil Ion, Csegezi, Roș­culet, Epmne și alții­ ECHIPA ITALIANA „PRO-VERCELLP I.A C IAI.I J pentru­ 15 August, comducătorii grupărilor­ locale România .și Hag­g­­­­hor, au în­locm­it un program care cu­prinde două matchuri cu caracter in­ternațional. Echipa italiană Pro­­­er­­celli, una din cele mai tari­­ în Italia, — a fost de­­ S ori campioană a Italiei, — va susține la Cluj două matchuri, în prima zi cu flag'gibbor iar a doua zi cu România. Turneul International de la Semmering Ieri­an luat sfârșit matchurile de­­ tennis ai turneului international din Semmering, unde se­ știe că și țara noa­stră a fost reiu­ czentată. Astfel am ob­ținuit locul al 3-lea în pr­oba de dublu mixt prin dra­viso­­vits, camilioană n­ațională, având un­ partner pe Del Castillo, c­unoscutul ju­cător Argentinian. Apoi, în proba de simplu doamne handicap, tot locul al 3-lea prin dna Caracostea. R Rezultatete : Simplu domni : jl) nez. 2) Siba­ (Cell.) dicka (Ceh.) Finala: Sim­plu doamne: 1) 2) Valeria (It­ilian­ă), Kînvachi (japo- 3) Boyd și Vo­­­»-- 3, 6-2. Rosl (Germană). 3) Bau­mgarten (Fng.) și Ivozelu­h (Ob.) Fimibi: 6—4, 6—4) Simpla doamne handicap : 1) Baum­­­garten (Ung.) 2) Kozelub (Ceh.) 3) Dna Caracostea (Rom.) și Hoesch (An­ SAMBATA, 1 August, Anul XIII. No. 158 Din nevoie orașului Dej Programul de activitate al Primarului ~ Demon­strația pensionarilor Dk.1, 30 -- Stând do A'arbă 'on d. pirim.h­ Al. Coroi, dsa nu­ a desvatuit din nov.'iile imi­­nente ale orașului. Programul de activitate pe anul 1931 numai în parte ,se poate satisface din cauza mzei economice, care dacă se spu­lie um­.dcv.a.­­apoi ți­e A’area-Soi­­ieșului, o gă­sești la tot pasul. Cu toa­tă acuitaite­a.­cru­zei economice, d. Primar crede că va putea pu­ne în a­pli.Ci.are o p.airte din programul edilit­ar și anume: pa­varra ist.răz.ni­­­ alin. Traian în întregim­e, făcând astfel m­ai ușoară legătura dintre centrul or­așului­­ și cartierul zorilor CFR. Apoi cumpa­r­area­­ unei munci­inoto­­pom­pe pentru incendiu și stropitul străzilor. J­ipsa unei ase­­menea pompe,, or­a­șul o simte de ani de zile. tși în fins construirea unei fabrici de gh­ia­ță. Toate aceste se par că­­ se vor putea realiza, în­ Ciă în­ decursul acestui i an. Ar mai fi apoi zidirea unei noui școli primare, care deocamdată nu se va face, din cauza l­ipsei de credit pe termen lung. Adm­i­­nistrația și gospodăria ce se face la­ oraș e cinstită, dovadă o că primăria, n’are nici o d.-'dorie, t­ot greul rezidă în inca­ sarea imp­^­­z­itelor, ra.r­ .se face anevoie ca ori­unde. • Aplicarea, legiii limbru­lui asupra grâul­ui respect.d'­e asupra pâiulu­i a înttâmp­ Lnat: nemu­l­­țum­irea bru­tarilor și a întregei popula­țiu­ni. Deși timbrul asu­pra pâinei ar fi un i­'mp­ozit asupra briil­ici­ lor, el­­ se v­a reper carta mai cu­rând ,sau ,mai târziu asupra consum­atorilor, solm­iiind aistfel viața. Brutarii de alttfel au h­ot­ărât­­ să facă grevă. • i.n­or; șiil Dej cifra n»lalităț'i ?'i ...mil­lo'lui a atins numă­ ru­l de 341 c'ifra căsătoriilor e de 104, ia­r mortalitatea e de 287. După da­tele st­ atistic'O rezultate din prima jumă­tate a­­»a»ului 1931, se constata o majorare a ac­­telor' de­­ tarp civilă după cum urmează: v­ r­­talitatea JS3 căsăt­oria. 55, numărul morților 151. Dl­. Aurel Ghitiu MAMO 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. Sâmbătă, 1 August 1931 13. Muzică vocală (plâ­ci de gramofon). 13.30: In­formațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunărei și semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramo­fon). 18. Muzica regimentului 21 Infanterie sub conducerea dlui Sublocotenent Stamatiade St. Al. Marian: Fantezie militară; Halévy: Fante­zie din opera „Ebreea“ ; Sublocotenent Stama­tiade : Amintiri din Osoi — vals; Verdi Bani falși cavatină. 19. Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10. Muzica militară a regimentului 21 In­fanterie : Subit. Stamatiade: Clava — tango : Supe: Urme de bandiți — uvertură; Schwein­berg : Primăvara — fantezie: Vechiul Heidel­berg potpuri studențesc. Universitatea radio de vară. 20.­0. Radu Vulpe: Arheologia Basarabiei. Programul de seară 20.20: Muzică românească (plăci de gramo­fon). 21. Orchestra Radio: T. Dron: Regimentul 41 Călugăreni — marș; Paschill: Floricelele — potpuri; Lehar: Muzică din opereta :Eva“. 21.45. D. prof. I. Simionescu: Torontalul. 22: Orchestra Radio: Beethoven: Romanță în sol major pentru violină și acomp; orchestră (solist d. Koganof); Sarasate: Zigeunerweise ; Dinicu: Buciuul Carpaților; Kalman: Muzică din „Prințesa Circului“. 22.45: Informațiuni: Duminică, 2 August 1931 II.15. D. ing. Diacopol : Ora copiilor 11.30: Prea S. Vicarul TV Simedria: Lectură religioasă. 11.45 Corul bis. Olari sub conducerea d-lui J. Dumitrescu. Cântece religoase. 12. Orchestra Radio: Concert matinal. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informațiuni și semnal orar. 13.50: Muzică ușoară (plăci de gramofon). Program pentru săteni 17. D. Apostol Calea: Veștile săptămânii. 1715­. Dai­ Bungeanu și Constantin: Muzică românească. 17­30. D. Gayrand: Cronică Agricolă. 17­45. D. Lascarov Moldovanx: De vorbă cu sătenii. 18. Orchestra Grigoraș Dinicu: Muzică ușoară și românească. 19. Informațiuni, meteorițl și semnal orar. 19.10. Orchestra Grigoraș Dinicu: continua­rea concertului. Universitatea radio de vară. 20. D. Gr. Giosan: Apărarea viilor. 20. ^. Muzică simfonică (placi de gramofon). V.40.­0. I. Țăranu; Teatrul vesel. 21. Seară de cabaret. D. I Pribeagu: Prolog-Vilegiatură, D. Finteștea­nu: Chestii muzicale. Dra­culu Chiriac; Cuplete și roșmințe. Dialo: Doi evrei. D. Amigdalis: Bucăți originale. Epilog: „Ske­­tch-uri muzicale. 22­10. Transmisiune de la Basinal Lido ; mu­zică de dans. 2245. Informațiuni. OMICA PUBLICITATE e închiriat 3 camere potri­­vite pentru medic sau act* vocal. Str. Regina Maria 36. Student lipsit de mijloace materiale, dau meditații cu preț foarte modest. A se adresa la administrația ziarului. De închiriat imediat, cameră mobi­lată, lângă Căminul Bibeș, pentru trei studenți sau studente, convenabilă pentru farmaciști. Adresa: Str. Neagră 7. De închiriat 2 camere, baie și de­pendințe. Calea b­eleacului 38. 650 D­e închiriat cu 1 August a. c. 3 camere, bucătărie, odaie de baie, an­ticameră etc. cu 50.000 Lii anual în Ca­­lea Regele Ferdinand 97—99 etajul T. In­formații . Cal. Reg. Ferdinand 26 la Banca „Economul“. 653

Next