Patria, noiembrie 1931 (Anul 13, nr. 238-260)
1931-11-03 / nr. 238
Anal al Xlll-lea No. 238 L«i 9 redacția «i administrația ciu], Stiada Reffina Maxia '*i. 36. Direoțianea . . . U-M Vl AJmlu tl-)M T<LEroH:g“X‘ DIRECȚIA POLITICA: Comitetul de piesa al partidului Naționa Țărăneac, sectia Ardealului. ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere — — Lei 800 Functionari-----------— „ 700 Autorități si institutioni „ 1800 In străinătate dublu. ! 1 Marți 3 Noemvfie i93l 9 Am făcut o spovedanie, care s’ar putea rezuma în două cuvinte: trimiteți-ne Regățeni cari nu fac politică, caractere și oameni neprihăniți, trimiteți-ne funcționari, dar atâta vreme cât există ardeleni cu aceași pregătire și cu aceleași drepturi, să fie numiți ei în funcțiunile publice din provincia lor". (Din discursul dlui Vaida-Voevod la Alba-lulia.) Deschiderea adunării La ora 11 își face apariția d. ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD, înconjurat de fruntașii partidului, și este salutat cu o salvă de aplauze. In evnstență remarcăm pe domii: ȘTEFAN CICEO-POP MIHAIL POPOVICI, EMIL HATIEGANU, foști miniștri. Apoi, domnii Romul Boila, profesor imiv. Candid David, Albini, prof. laba, C. Bianu, Victor Aron, Virgil Onițiu, foști iasrlamentari, Aurel Buteanuu și Pavel Pavel, foști atașați de presă. adv. Băltăianu, Oniga, dr. Borza, dr. Mircea Pop, prof. Magda, G. Crișan, dir. de bancă, Sava, fost inimar al Alba-Iuliei, adv. I Pădureanu, preot Todorean, Hariton Moldovan, secretarul general al „Chemării’’, Sălăgeanu Techis, prot. Hațieganu Virgil, jireoi Boțan, adv. dr. Gligorie German, adv. Breazu, Bogdan, etc. etc., a căror nume, ne scapă. Uzmasa prezidială iau loc d. Vasile Urzică și adv. Todoran în calitate de secretor general. La ora 11..W . Vasile Urzică, senator de Alba, deschide congresul. (Urmare pe pagTs^a) TAXA POSTALA PLATITA IN NUMERAR No. 11176/1921 On B iTali ^teca. .Mures La Alba~Iulia. . . De câte ori ne râ»ună in vrechi numele acestui or«$. mereu aciual ^ totuisi atât de impregnutt în hrisoavele Istotdei noastre nationale, simt fism cum tie cuprinde o febră de agitafie , sufletul nostru așteaptă un revertiment. La zile mari, la răspăntia drumurilor, All KirJ'uUa 'intervine și întocmai la un reflector uriaș, fixat undeva într'un necunoscut pisc de munte, ne luminează întreg terenul, arătând cărările drepte și sigure... Nu este acum vorbă de vrewn meeting grandios, cu participarea stdelor de mii de țărani, nici de un marș din toate colțurile Ardealului, nici măcar de un congres general al partidului. Pentru ziua de 1 Noembrie, este fixat congres al obișuit, al organizației din județul Albi, cu delegata sătenilor vn membri comitetelor. Totuși se prevede, o afluență mai mare ca de obiceiu la alte congrese. fi am promis participarea lor și câțiva conducători din centru, în frunte cu d. dr. ALEXANDRU VAIDA VOEVOD. Sosim in preseara congresului la Alba lulia, si descindem la hotelul ..Europa“. I. Vaida este întâmpinat de membri comitetului județean, în frunte cu d. senator Vasile Urzică. Din Cluj a mai sosit și d. Emil Ilatieganu, fost ministru. Are loc o consfătuire restrânsă asupra ■ programului congresului. Fruntașii localnici îl informează pe d. Vaida asupra atmosferei care domnește pe sate. .Așteptăm azi cuvântul lor lămuritor și încurajator. LUCRĂRI DE CONGRES D. .secretar general citește raportul comitetului, care se aprobă cu unanimitate. Ayoi pț’eședintele pare axzează pe drscilații loan Vulcu ,șri loan Urzică, negustor din Zlatna, membrii vrednici ai comitetului județean. Adunarea își exprimă condeleanțele prin ridicare și pronsă tăcere. Numele lor va fi eterni I zisL prin încrestarea meritelor lor în procesul verbal al congresului. In locul vacant de vicepreședinte,se alege d. ȘTEFAN POP, advocat în Alba-Iulia, care a funcționat până, acum.a in calitate de secretar general. Iar ,ca secretar general este ales d. NICOLAE TODORAN, advocați în Alba-Iulia. Caser: d. Titu Mateiu, advocat. In comitet au fost aleși în locurile vacante din dr. AUREL SAVA, fost primar de Alba-lulia ,și d. Iacob Popa, râre și elan, până la diruința finală convins fiind că solidaritatea de atâtea ori și atât de categoric afirmată a întregului partid, nu va întârzia nici de data aceasta să încoroneze cu deplin succes acțiunea partidului. Dr. Candin David, are șiMlinte Dr. Nicolae Todoran, secr. gen. Cuvântarea dlui Candio oavd D. Candin David, fost senator, a luat cuvântul pentru a face o amplă descriere a situației precar economice și mai ales a stărilor nefaste din Munții Apuseni. Dsa a arătat foarte documentat, cu date ce IUM etc, în ce hal a ajuns industria mineritului. Cuvântarea dlui Davi a fost ascultată cu atențiune și viu aplaudată: avea scopul să înlesnească, pentrucă fraților nimeni nu poate pretinde să nu se plătească datoriile. (Voci: așa <»te! Nici noi nu vrem asta!)...să mlesnească replătirea datoriilor în timp de 10-15-20-80 de ani (Aplauze generale). Și să plătească nu carnete mari, ci 4-5-8 procente camătă. (Voci: așa-i. Aplauze). Și apoi fraților mai trebuie să vedem și să controlăm și felul cum au fost luate aceste carnete mari, că fost-au drepte și că nu trebuiesc scăzuți? (Aplauze mult prelungite. Strigăte de să trăiască! Așa este!) Scăzând deci din obligamentele de plată a țuranilor, aceste cheltuieli și reducându-le la 1/3 parte a veniturilor lor, amortizându-le în 15—20 de ani, el va putea să facă față greutăților ,și plătirilor,și nu va fi nevoie să vină comisiiloe de licitație, să vândă și cămușa difficală. (Aplauze). Banca Agriculturei avea menirea să vină în ajutorul plugaruilui român, să aducă o ușurare a situației de azi su* suportabile ,și să pună capăt desmățului financiar și economic de azi, să oprească măsurile unui guvern care stoarce și măduva din oase și vlaga ultimă din vinele noastre. (Furtunoase aplauze). * Guvernul Iorga (jos cu el!) n’a pus l în aplicare legea votată și Banca n’a luat ființă. A fost adus acest guvern, dar azi ne întrebăm la ce bun a folositi Poate ca lumea a așteptat mai mult dela noi, poate că a fost și nemulțumită de guvernarea noastră, dar atunci cu drept cuvânt a putut aștepta ca cei cari ne-au urmat să facă mai mult, să lucreze mai bine, să aducă ușurări mai mari în criza care ne apasă. In loc de asta, criza este și mai cumplită, greutățile sunt și mai mari, nemulțumiri și mai multe. (Voci ! așa este! Aplauze generale). Legea de azi a iminzitelor este nedreaptă. (Aplauze). Ea a fost aiutocmită atunci când veniturile erau mai mari. (Voci, așa este!) Azi nu mai este drept să se plătească la venituri scăzute aceleași impozite. (Aplauze). Partidul național-țărănesc se gândește să schimbe; legea impozitelor acomodându-se veniturilor țărănimei. Nu se poate cere să ia țăranului chiar mâncarea de la gura copiilor. (Voci, așa este!) ]pentru ca să le plătească statului drept impozite. Nu este drept ca tot ce vinde țăranul ,să vândă ieftin ,și tot ce cumpărăm să cumpere scump. (Aprobări generale). Prin urmare trebuie să revizuim și tariful vamal, făcând posibilă o reducere a prețurilor la mărfurile de care are nevoie țăranul. (Aprobări generale). Noi începusem să realizăm un vast program de refacere. A venit acest guvern și nu a numai că n’a continuat opera noastră, dar unde numai a putut, a pus piedeci în calea acestei realizări, cu nepricepere și reavoință, guvernuu de azi s’a aruncat de-a curmezișul din calea progresului. aplauze generale. Vii protestări (Mari la adresa guvernului). Ziua congresului .Noaptea pioase si ninsese. In zorii zilei un vânt răcoros de iarnă bate dinspre miază-noapte. Un ger puternic strânge pământul umed. Mai rău ca în plină hiornă. Totuși, rând pe rând, sosesc delegații, pedestru, cu steaguri, fanfare, purtând table cu inscripții obișnuite : trăiască titiu Maniu, trăiască Vaida-Voevod, Jos gu'vemnul tionelii, etc. Piața mare se populează de lume. Orășenii privesc, cu fetele înveselie la celeie de țarani, cari se îndreaptă spre sala mare din parcul orașului. Cu trenul, și cu movilii, sosescși intelectualii din orașele învecinate. Alții vin chiar fe jos în fruntea convoiului. Sala Caragiale e literalmente tipită de lume. Galeriile deasemenea. O mucțime I mare n’a încăput în sala ce staționează în țurc. Poporul Alba-Iulia a cerut imperios înlăturarea guvernului Congresul organizației de Alba, se transformă in întrunire — Ovațiuni entuziaste pentru unii Maniu ș i Vaida — Numele guvernului nu putea fi pomenit fără ca să nu stârnească furtunoase proteste— Discursurile chior Mihai Popovici, Ștefan C. Pop și Emil Hațieganu — Mițiunea Expozeul dlui dr Alexandru Vaida-Voevod Cuiântarea diii senator Unirea Prevederilor statutare ale partidului luiUonal-tarănesc ne îmbrituie și ne obligii să convocăm congresul anulal al organizației. L'am convocat pentru ziua de azi, la Alba-lulia. Dar acestui congres îi împrumută o importantă deosebită fapitul căc, iau parte la congres iubiții noștri fruntașii ALEXANDRU VAIDA VOEVOD (mari aplauze) ȘTElFAN CIGEO" HIP (ovațiuni) MIHAIU POVOVIGI (ovațiuni) EMIL HAȚIEGANU (ovațiuni). Atențiunea opiniei publice este îndreptată spre noi și pentru împrejurarea că. Țara trece printr’o criză economia cimplită (voci așa-i !) și poporul de la noi lămuriri și îndrumări ,așteaptă pentru lupta de mâine. Nu este aici cu trupul, dar ochii sufletești îi îndreaptă azi spre noi, acela care este nădejdea noastrei strigăte să trăiască Iuliu Maniu () și pe care îl dorim să revină în fruntea noastră . IUUA MANIU (puternice aplauze). Dar dacă durerea care ne încearcă este mare, avem o mâ’^ăcere înălțătoare I că îl putem saluta pe neînfrântul și viji tdcul, luptător național și apărător al drepturilor poporului românesc pe d. Vaida Voev'od (ovațiuni puternice). Pe aceia, care și-au expus viața în parlamentul Linguresc pentru limba noastră dulce româneană (aplauze prelungite, strigăte de să trăiască) pe acela care în 18 Octomvrie 1918 a avut curajul ,să decifice în plin parlament umulțesc, că trebuie să ne ruinem de Ungaria... (Maria piciuze, .strigăte furtunoase . .să trăiască Vaida !) Și îl avem aici pe omul. '.sare atunci când fratii, copiii ,și părinții noștri ,au fost târâți în tranșele, iar" .alții au fost întemnițați și internați, și-a ridicat cuvântul puternic întru apărarea lor în parlamentul unguresc. <1.Ștefan Ciceo Pop, (aplauze prelungite, strigăte de bravo, să trăiască). A venit și d. Mihaiu Popovici (ovațiuni entuziaste), care atâta cinste ne-a făcut în calitate de ministru de finanțe a Țării și care a adus servicii neprețuite într-un timp de grele prefaceri, (Aplauze prelungite). Platului Cult. Telegrame către Regele, $1 câtre din Maniu și Mihalache P. V. Urâcă a propus și congresul a admis cu mare însuflețire trimiterea următoarelor telegrame: M. SALE REGELUI CAROL II Domnului SINAIA Cabinetul Civil Mii de cetățeni și delegați întruniți azi în 1 Noemvrie la Alba-lulia la congresul partidului național-țărânesc din județul Alba își îndreaptă privirile lor pline de nădejde către Acela care întrunește toate virtuțile poporului român și personifică puterea nesecată de vitalitatea și demnitatea Națiunii Române implorând cenir să Vă dea M. Voastre viață lungă și domnie binecuvăntată. Dr. Candin David, președinte Dr. Nicolae Todoran, secr. gen. ♦ nILIU MANIU Me șef sintele partidului național-țăr. ȘIMLEUL SILVANIEI • Congresul organizației partidului național-țărănesc din județul Alba, întrunit azi la 1 Noemvrie la AlbaIulia, în aplauzele milor de participanți Vă trimite salutări entuziaste asigurându-Vă de încrederea desăvârită și divagostea nemărginită poporului românesc de pe aceste planoun i, reprezentat politicește prin acest congres. Alăturându-ne dorinței unanime a națiunii, facem apel stăruitor către Domniile Voastre să reveniți asupra hotarârii luate, reocupându-Vă locul păstrat din fruntea partidului. Dr. Candin David, președ linte Dr. Nicolae Todoran, secr. gen. Domnului ION MIHALACHE deputat, vice-președintele partidului naținal-țărănesc BUCUREȘTI Congresul organizației partidului naționl-țărănesc din județul Alba, întrunit azi la 1 Noemvrie la Alba-Iulia, ne autorizează să Vă asigurăm de toată încrederea și dragostea masselor populare reprezentate prin organizația partidului nostru. Congresul care să continuați lupta cu hotă Discursul dlui Mlihai Popovici D. Mihail Popovici, fost ministru de finanțe, primit cu mari aplauze, a rostit următorul discurs: „ Fraților, să-mi dați voe ca eu ,să mă ocup cu laturea economică a crizei. (Să auzim! Să auzim!). Ne apasă griji mari, pe noi toți, deopotrivă. Bate un vânt vijelios de criză pretutindenea. (Așa-i!) Griji și mizerii am simțit asupra capului nostru și când am venit la guvern în toamna anului 1928. Și vremuri grele au căzut sorții asupra noastră. (Aprobări). Datoria noastră era deci de la început să întărim Țara, pentru că presimțeam că o să se abată asupra capetelor nioastre vijelii și mai necruțătoare. Noi am primit o moștenire grea. (Așa-V). Sub guvernele, cari ne-au premers, s’au făcut enorme datorii, datoriile au crescut,dar deși atunci se încasau mai mulți bani și impozitele se plăteau regulat, datoriile totuși nu se achitau și se cheltuiau mai mulți bani, fără rânduială și fără acoperiri bugetare. (Proteste puternice). Datoria guvernelor, cari ne-au precedat ar fi fost, că atunci când aveau p posibilitatea, să se îngrijească de aranjarea finanțelor Țării. (Voci, așa-II Ablauze). Ei trebuiau să știe că, după zile de soare, vor veni zile întunecate, și după risipă va veni prăpădul. (Aprobări generale). Acele guverne în loc să-și facă datoria, și-au bătut joc de averea statului. (Aplauze furtunoase. Strigăte: așa s'a întîmplat. Iar liberalii!). Eram deci nevoiți să ne adresăm străinătății pentru împrumuturi. A trebuit să facem stabilizarea, pentru că banul nostru nu avea preț pe piața lumii și astăzi grație acestei stabilizări, numai două țări au monedă națională mai bine asigurată. Franța și statele din Nord-America (Aplauze). Am pornit la refacerea Țării. Am întrodus o politică de economie și de reclădire a Căilor Ferate. Am încetmt să reparăm drumurile. Și am venit în ajutorul agriculturei. Durere, la sfârșitul anului 1929 a izbucnit, pe neașteptate criza din America. Și această vijelie mare a cauzat scăderea bruscă și vertiginoasă a prețuilor cerealelor. Datoriile țăranilor creșteau, veniturile lor au scăzut, țăranii erau aduși în imposibilitate de-a mai plăti regulat dările, ca mai înainte. Și sărăcia se întindea tot mai mult. (Veci: așa-il). In folosul țărănimei, pentru a veni în ajutorul ei, guvernul nostru a preconizat încheierea celei de a doua tranșă a împrumutului din primăvara anului 1931. Acest împrumut era al țărănimei. Am votat legea pentru înființarea Băncii de Credit ipotecar. Această bancă avea să acorde credite ieftine agricultorilor, țăranilor și moșierilor, pentru a se prevedea ei cu animale și unelte agricole, spre a face rentabilă meseria lor. Am prevăzut acordarea unei sume de 1 miliard 200 milioane lei pentru această bancă. Dar banca n’a luat ființă actualul guvern a numit numai câțișiva funcționari gras plătiți, fără să continue opera noastră și fără să ioralizeze gândul nostru. (Aprobări entuziaste. Proteste puternice la adresa guvernului). Astfel Duda noastră n’a dat nici um rod și noi am fost împiedicați să venim în ajutorul țăranilor. (Strigăte furtunoase: .Jos guvernuul! Jos ticniții!). Am vroit să înființăm și să primm în funcționare și Biinea Agriculturei. Am zis: ee folos dacă țăranul muncește și are venit, dacă acest venit n’ajunge, nu ca să-și plătească capitalul, dar nici pentru carnetele uzurate. (Voci, așa este! Dar nici pentru camătă n’ajunge!). Banca Agriculturei avea să se ocupe cu asanarea acestor datorii. Statul trebuie să preia o parte a acestor datorii. Să se îngrijească de aranjarea lor. (Aplauze furtunoase). Omul nu primește azi nici un împrumut. Prea cerealelor și al vitelor scăzând mereu, țăranul in zadar vinde, că este în neputință să-și achite obligamentele către bănci și stat. (Așa-i!). Prin urmare statul trebuie să intervină pentrucă să nu se liciteze cu doba și cenușa din cuptor. Aplauze mari. Proteste la adresa guvernului!! Banca Agriculturei