Patria, septembrie 1932 (Anul 14, nr. 175-198)
1932-09-01 / nr. 175
1 LOTERIAM E NTAT literare PRIVILEGIATĂ PE CLASEi Loteria la Tragerea Clasei a 5-a Borderou general al numerelor eșitel ( ZIUA 8-a - 25 AUGUST 1932 Totalul câștigurilor 30.200, trase j până azi 13.000, rămase 17.200. Cifrele câștigurilor mari sunt definitive, cele ale câștigurilor de 5500 pot, eventual, suferi rectificări prin lista zilei următoare. Lista oficială generală pentru întreaga Clasa 5 a, apare la sfârșitul lunei Sept. 8 7 000 14077 7000 30108 7.000 43305 20000 57752 7000 69679 7.000 161 7.000 128 7.000 153 10.000 795 7 000 949 8.000 70890 10000 1698 7.000 215 7000 730 12.000 44310 7.000 58206 7000 71143 7000 798 7.000 15462 10000 31411 8000 472 7.000 502 7.000 184 7 000 855 7.000 491 7.000 879 7.000 586 7.000 59772 7.000 310 8.000 254 9 7.000 17256 8000 32273 8000 45022 7.000 955 7.000 741 15 000 663 7000 282 20 000 298 7000 408 7.000 60885 8000 . 743 7.000 984 7.000 703 7000 358 7.000 537 7.000 61758 7.000 805 7.000 3355 7 000 876 7 000 33777 8 000 650 7.000 62275 7.000 72027 10.000 4770 7 000 18267 7.000 34111 7.000 47103 7.000 427 7000 126 7000 5143 10 000 19578 7000 315 7000 48554 8 000 862 12 000 967 7.000 397 12 000 725 8000 372 40 000 703 7.000 883 8000 73283 12.000 6190 60 000 21280 7 000 609 7.000 857 7.000 63277 8.000 466 7000 754 7000 22021 7.000 570 8000 49704 7000 625 7.00 594 7000 40241 12.000 54385 15 000 66527 7.000 318 15 000 497 7.000 56702 7000 67257 7.600 79464 7.000 996 7000 28047 7000 800 15 000 967 7.000 68138 8000 479 12.000 11502 12 000 29277 15.000 41596 7 000 57019 7.000 625 7.000 632 12 000 12126 10.000 733 7.000 997 10 000 082 7000 69488 7.000 862 12.000 463 7.0CO 911 7.000 42077 7 000 214 7.000 ^ An Aak A Loz Nr. Lei Loz Nr. Lei Loz Nr. Lei Loz Nr. Lei Loz Nr. Lei Loz Nr. Lei 886 10.000 10162 7000 941 7000 309 8 000 873 7000 50067 7000 64190 7000 74048 7000 7158 8000 761 7 000 36395 10 000 659 7 000 568 7000 .75359 10.000 617 8.000 28466 7 000 37534 7000 51346 7.000 959 7 000 473 7000 8297•8000 550 12.000 38068 7.000 952 7 000 65175 7.000 870 12 000 474 7.000 25488 12 000 552 7.000 52707 12 000 238 7000 77749 7 000 832 8 000 26054 7.000 39069 8.000 732 10.000 292 8 000 78249 7.000 9929 7.000 306 7.000 AUTOBUSE CIDJ—nida ~JiMi—CcliHl sllfanlcL Pi«careu zilnic dela restaurantul „Pomii V«rolQ*‘ la ora 5 după masă, scosește la Cehul Silvaniei la ora 9 seara. de la Sehsil Silvaniini la ora 5 dimineața, sosește la Cluj la ora 9V> a. m. MireMasa, confortabilei camtobise ale soc. Auto-Transport s. a. Ciolorarul de vară al autobuselor TARIFE REDUSE SEZONIARE: Cluj—Gherla tour retour 90*— lei Cluj—Des tour retour 120‘"" lei Cluj—Bistrița tour retour 250*— tei Cluj—Tg.Murăș tour ret 300*— lei Cluj—Reghin tour retour 320‘— Ie! Legătură în Dej cu Baia-Mare, Sighet, Jibou și Târgul-Lăpușnîua Cluj —Moda Târgul-Mureș actiona cu ba uilef oltomcrfolor Ora Minute Ora Minute Cluj-Dej-Bistrița Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Pleacă 6— 12»»16—18»“i Cluj /<Sosește 10»“ gsfl 16»» 19« Sosește 7“ 13«« 17»» 10“»P Pleacă S»“ 780 15“» 1750 Pleacă 7« 13« 17« 20*“ misrnd Sosește 8« 7« 15— 1,7«» 1----------Sosește 8*» 1416 18»» 20*“ flat Pleacă 8« 71B14»“17»5 Pleacă 8*0— 18*“— Sosește 8— — 17— Sosește 916— 19»»■RA d,’ ** Beclean Pleacă 710— 6« Pleacă 9*0— 19»«~ Sosește 706— “ ■6 ®’ Sosește 10*“_ 10»»— Bistrița ^ Pleacă 6— — 1 Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora 1 Minute Pleacă 6-15... 16—18— 1 é Bujik Sosește 8»“ 10*» 980 19»“ Sosește 7*6 16« 17«19«Prod« Pleacă 6658» 17»» Pleacă 7»“ 16« 17*5 19» Sosește 6»“8»“ 760 17»“ Sosește8»“ 17»“ 18*“ 20»“ Sârmășd I Pleacă g.58“» 7*5 570,6 Pleacă 8»» 57*5 18»’^ 20»» Sosește 68— 730 17 Sosește 10*»19*5— — >^ Tg.-Murăș ^ Pleacă_ 6— 15-Legătura la Tg.-Murăș pentru Sighișoara și Odorheiu, La Apahîdic pentru Dej Iar la Cluj pentru Baia Mare și Sighet. i PATRIA CDlturale — Archstice imammm AmintirL Io preajma Congresorii Adiocafilor, ce na avea loc In Cloj, Sa lina de ?, 8 și 9 Septemfrie 1932 de: Dr. ION GIURGIU Nu e mult de atunci . . . Opt ani s‘au depănat pe sulul vremii, pe când am avut prilejul să văd pentru prima oară lașul, acest oraș frumos și vechiu. Un început sfios de toamnă. Ne întorceam de la congresul avocaților, care se ținuse la Chișinău. La învitațiia colegilor din Cetatea lui Vasile Lupu, au poposit cu toții petrecând o zi senină la Iași. Tradițiionala ospitalitate moldovenească, a prilejuit cu această ocazie clipe de petrecere, ce nu cunoaște toate dedesubturile vieții moderne,dar cari mi se mai pot șterge. Amabilitatea găzduitorilor de atunci a fost fără maigini și veselia ajuunsese la apogeu, mai ales datorit faptului, că iubitul nostru coleg Duminea improvizase un drăguț cor din sânul avocațiilor, cor, care descrețise prma și fruntea taciturnului președinte al Uniunii Avocaților, Dumitru DobreS'Cir, de pe acea vreme. Parcă va pe boemi Eugen Heroveanu, decan pe atunci al barouluii din Iași schimbându-și noblețeia pe străzile Iașului, orașul, în care a privit anii dearândul în og^rel apărării dreptății, cu blândeța sa caracteristică, cu acea stăpânire de sine, cu acel fond psihologic senin,alături de vasta ea, pregătire, cărturărească, calități, cu cari proferează azi dela înălțimea catedrei universiare din i București. In lumina acestor amintiri, nu e de mirare, dacă m'am bucurat anul trecut ca un copil,când am aflat că congresul nostru se ține la Iași, în zilele de 7, 8 și 9 Septemvrie 1931. Pe lângă aceste amintiri, seriozit PcH problemelor, ce cuprindeau ordinea de d a acestui congres, îl ridica de a Sta data la înăl■țimea unui congres istoric, deoarece cins binea misificărrii legislative se punea pe tapet pentru prima oară, chestiune pe care acest congres a și rezolvit-o spre mulțimir,i.i. , tuturor prin moțiunea propusă de d. ir. j Alexandru Dragomir, distins Surtean , al baroului din Cluj, cu adâncă înțelepciune și de comun acord cu toți membrii congressului din anul 1931. I Luni la ora 10 a avut loc la Mitropolia din Iași serviciul divin oficiat de către F. S. P. Pimen, Mitropolitul Moldovei, ajutat de un cor admirabil. La încheierea serviciului divin, vl. avocat ,Năumescu, actualul președinte al Uniunii avocaților, a spus între altele, că la mijloc a fost harul divin, care a adus împăciuire între frații ardeleni și regățeni. Vrednicul Naumescu lă rostirea acestor cuvinte avea înfățișairea palidă, transfigurată, a omul sfânt din icoanele bătrâne. La orele 1â a avut loc descbiderea solemnă a congresului în sala Teatrului Național, unde a luat cuvântul reprezentanți ai tuturor oficialităților, în frunte cu directorul Tfistrului Națonal, iar punctul culminant al deschiderei l-a constituit, proclamarea pe viață ca președinte de onoare a dlui dr. Aurel Isac, octogenarul, strălucit apărător în procesul Memorandului. Fericit m-am simțit mai ales eu, care fusesem pe vremuri stagiarul acestui celebru ■ jurist ardelean, deceda, de curând. •Seara la Teatrul Național s-a dat în onoarea congresiștilor o reprezentație de gală, unde am avut ocazia să admir ireproșabila ținută Scenică a actorilor din Iași, conduși cu pricepere de simplicul avocat și literat, actual director, un demn urmaș al vajnicului apărător Osvald Teodoreanu. A doua zi s-a ținut de către unii colegi mai multe conferințe interesante. Remarcabilă și mult gustată a fost conferința: „Viața de avocat“ a dlui Petre Pogonat, decanul Baroului din Iași, precum și conferința magistrală: ,,Dreptate și Justiție“ a dlui avocat Demostene Botez, distins colaborator la „Viața Românească“ din Iași. Apariție simpatică și delicată hara.apa congresului a fost mai ales a dlui Demostene Botez, tânărul și reputat avocat din Iași, care a spus că o suplă elocință, că între drept și dreptate totdeauna a existat un abiz. "Că un proces câștigat nici când nu exprimă dreptatea abescntă, ei numai pe aceea relativă și pentru aceasta în judecarea proceselor simțul de echitate și înțelepciune al magistraților joacă un rol precumpănitor 'Și salutar, S Obliniind iacainele .,i asprimile legilor. Vraja cuvântului acestui tânăr și literat avocat, mă acaparase cu totul... Lua’pajul limpede, cu accente moldovenești și .idâncimea argumentelor caracterizează pe acest luptător modest, ce merge cu pași resovăitori spre mărirea lui și a neamului nostru. Am remarcat i deasemeni în acest om,calități superioare de o explanziune ospitalieră și spirituală, care te cucerește 'și te face să te simți fericit, că poți câștiga prietenia 'acestui exponent șii prototip al unui neam de boeri, hotărâți, la tot, ce e mare și nobil . . . Cât de fericită a fost inspirația congresului din Iași,care a lansat ideia unei înveșmântări a întregei țări cu legi unitare noul, cari vor fi supuse rând pe rând Parlamentului, legi elaborate cu concursul "unei comisiuni de 10 avocați destoinici din cuprinsul întregii țări. Prin acest procedeu lent și înțelept se vor evita diferendele din cadrul legiferării noastre. De altfel cu prilejul desbaterilor acestui congres, avocații din întreaga țară au dat dovadă de o adâncă înțelegere a problemelor juridice, precum și a tuturor stărilor, în legătură cu aceste probleme. Cântătorii erau ireproșabili ca formă și ca fond. Alexandru Dragomir din Cluj, dr. Rădulescu profesor universitar din Cernăuți, Demonstene Botez Iași, Osvalt Teodoreanu București, dr. Munteanu Sibiu, dr. Valer Roman București, iar la urmă reprezentantul Ministerului de Justiție d. Mihail Alessianu. De aceea nu mi-am putut ascunde admirația față de acești oratori distinși cari stau perândut la rampa acestui congres. După vizitarea mai multor monumente de seamă, s-au făcut excursiuni 'în împrejurimile Iașului. Aceste plimbări temnatice au culminat sn ppincerea dela frumoasa vie a dlui prodecan al Iașului, Alfonz Ileroveanu, muie noi ardelenii ,am fost obiectul unei calde simpatii din partea fraților regățeni, iar dragostea ,arătată față de modeste mea perstavnă, nu am cuvinte s‘o jtot exprima. La banchetul din restaut,untul ,,Bragadini“ a fost multă lume și mai multă veselie. Stai rostit frumoase cuvântări. '01110 'nu a putut, sau nu a vrut ,să toasteze, s‘a 'inuiiuint <‘n vinul de Cotnari și a mocnit la epigrame. Un prietin «nleiean, mai inoftinos și mai delicat ,la gust, eminentul debater dr. Vrator Rovina mi-a ciculipat la repezeală din Olimpul măritei sale in,cispnnte o epigramă, făcând aluzie ,și Ionel Teodoreanu — directorul Teatrului Național ■—, care în cuvântarea sa, prin o reușită metaforă, glordică virtutea abnegației și conchidea cu lăpădarea individului și ,a neamului întreg de orii e ■vanități și podoabe exterioare și vremelnice, pe cari datorul în ședința solemnă dela deschidere, cu un gest vădit de dispreț. ..se arunca în mare“ . . . Epigrama ,suna: „Talentul tău și pentru glume. De astădată n-a fost tine ... Trebuia, ca Teodoreanu^ Să le arunci și tu în mare . . * Și luai lungul drum al Clujului. La plecare avocații din Iași așteptau în C'jipore pe peron. Strigăte de frățească dragoste răsunau de pe buzele tuturora. „La revedere la congresul viitor din Cluj“, strigam noi prin ferestrele vagoanelor, când loc motiva pomi, ca un bălaur din povești, gâfâind și scuipând scântei peste valul întunecat al nopții. In compartimentul de alături, un confrate ardelean cânta o doină . . . Era o doină de pe vremea marelui proces al ,Alemorandului“, proces desbătut în fața Curții cu Juri din sala ,,Redntului“ din Cluj. În sala aceasta istorică s-a proclamat in 1818 și Unirea Ardealului cu Ungaria. Cu acest prilej, Șubliu, renitentul Metro- ipolit al Blajului, a fost prins și aruncat de Unguri în stradă pe un geam al „Refut'-ii lî“, fiindcă era contra „Unirei“ de atuncia. Pe măsură, ce trenul se depărta, o melancolie ca o deasă ceață mi se așternea pe suflet și mă trezit fredonând doina, care era psalmul premergător al Implinirei idealului sfânt ... „De ar da Imnul Dumnzeu, Să are și plugul meu . . . Să trag brazda dracului Prin mijlocul Chifului De-a dreptul „ Peduzuhei, “ Cluj, luna August 1932. Ce dracB, din zece limbi, una ateii ințelecte? Ei bine, geniala comediană cosmopolită Kay Whitt, care sosește Vineri, 2 Septemvrie din Paris pentru un mare ciclu de reprezentații la Teatrul Maghiar, va cânta și juca in franțuzește, englezește, italiană, germană, rusă, polonă, ungară, daneză, norvegiană, suedeză. Va juca în skttșau cu un partner al c),va imita și parodia, în fine va amuza și zăpăci. Teatrul Maghiar oferă astfel un spectacol dublu și un film mare și parodiile strașnice ale marei vedete pariziene Kay Whitt, Vineri, 2 Servitori ora 7V2 seara primul spectacol de gală, la ora yV» al doilea spectacol. I MALADII SECRETE O prea judecată pe care nu avem destule cuvinte pentru a o combate este aceea de a considera ca „secrete“ maladiile organelor genitourinare, a vezicei și a anexelor sale. Consecințele funeste a acestei false pudori pentru individ cât și pentru rasă, sunt incalculabile. Cu toate acestea este nevoie de a acționa repede. PAQEOL cel mai puternic dintre antisepticele urinare, liniștește suferințele, oprește scurgerile, calmează prostata. , PAGiOL. , '' procură o ușurare imediată și constitue un tratament pe cât de energic pe atât de definitiv. Serbarea dela Ighin La orele 2 d. m. un grup frumos de mntalec muali din Alba-lulia in frunte cu președintele desp. județan d. dr. R. Boca, prof. Opriș,ir. Zah. Minitean, etc., sunt primiți în piața Ighin de inimosul notar Piorrrn Meteș și preot Aurel Ii.Ibaș între staletele muzieei militare a Reg. 91 Inf. 1. In fața unei mulțimi numeroase din loc și satele cele mai depărtate ca Bicerdea, Șard, Țelna, Ighiel, Cricău, Micești,Craiova, Bărăbanț cu preoții în frunte preș. de.p. Ighiu făcând o scurtă dare de seamă ,asupra modului cum a luat ființă acest despărțamânt sailată pe reprezentanții „Astrel "din județul Alba, apoi 'declară activi.r.r-tx gene rală a despigilui deschisă. 2. Din raportul secretarului reie'Să,'. În anul 1930—31 membrii comitetului au activat mai mult în cadrele cercului învățătoresc și preoțesc. Situația casier nefăcându-se plăți ,sau încasări a rămas neschimbaită. "Se remarcă însă penibila situație a fostului președinte Ioan Popa preot, care l 'a depărtarea dsale din coamna Bucerdia ,nu a predat casierului domnii încasați d-3 Musul. Astfel preotul Nic, Stroia din Șard, care a plătit 1000 Hei h,a putut fi înscris la centru ,ca membru fondator după ce nu s'au trimis banii la Sibiu conform regulamentului. 3. Luând apoi cuvântul d. dr. R. Boca spune, că în mijlocul frământărilor felurite de ,aici trebue cultivat tot ce ne unește și apropie ca ajutândume reciproc să scntem țara din impasul in care se află. . Salutând pe reprezentanții comitetului central d. dr. I. Preda vipreședintele „.A strei”și Horia Petrea-Petrescu gecretar general se mulțumește în cuvinte calde pentru Kinstein deoseibită făcută Ighiului, acustin cuib vestit de naționalism intransigeiu în timpurile cele mai grele, CoiMii improviaat de păr. Podoroan din J Bucerdea drintre intelectualii din Bucerdea i și Șard a cântat trei cântece poporale: ,,Nu fii bade supărat,“ ,,Dor de sat“ și „Trecui valea“, prin cari a stors admirația tuturor, înainte de plecarea, jblicului la Arena sportivă viceipreședintele d. dr. Preda ’cu verva-i oratorică cuuioscută scoate în relief calitățile frumoase iartelectuile, fizice și morale ,ale țăranului român, moșteniii de la Daci și Romani și arată, că țăranimic și când i-a mers rău și în bine nu și a pierdut nici când bruia cumpăneală și măsurarea lucrurilor după vrednicia și importanții lor. Ca unul care a asistat zilele trecute la manifestația grandioasă a bănățenilor în număr de peste 7000 oameni la Bocșa cu ocazia adimării generale, poate spuslie că însuflețirea celor de față e mai mare, căci au alergat din diferite părți nu la oltenia.r.ei. ;autorităților, ci împinși numai de dorul de ași înviora sufletul la auzul mitiziceii și al sfaturilor înțelepte ce le poate primi cu k a astfel de ocazii. Secretarul general d. Horia Petrescu observă că sufletul țăranului român e acelaș și dnima lui bate ,la feil pe oricari mceaguri își poartă trupul și-și întemeiează căsnicia. Astfel și bănățeanul -ca și basarabeanul -și ardeleanul în acelaș mod liniștit și am putea, zice poetic își trăește traiul de toate zilele și dacă imedu năcazuriile îl copleșesc, are tovarăș doina, horele și cihiiiturile, în care își varsă tot amarul ce s-a lăsat pe iuma-i mult suportabilă. Și ea să arete că domnii știu și de nu numai lua, cum ie-a ieșit vestea spune, că a adus 200 cărți pentru Ighiu. Când d. prof. L. Opriș seer. desp. județan într'un ton mai glumeț le desvăluie taina strângerii atâtor oameni întru aduruire impunătoare fețele tuturor se înveselesc și ea și cum i s-ar fi ridicat nourii ce le apăieau greu inima încep îiioicțiunea, își semnul a-și face loc tot miai mult în sufiletul frământat de atâtea clipe mărețe ce-i aduceau aminte de timpurile de iglorie și bucurie aproape cerească de alltădată. Partea distractivă începe cu echipa de călușeri din comuna Micești și se contimfă la Arena sportivă cu întreceri în fugă, salt în lungime și înălțime, aruncarea cu discul și football. Publicul așezat în jurul Arenei urmărește pe un soare cald și dogozitor desfășurarea tuturor jocurilor însoțite de miraria militară și abia noaptea târziu s-a pus capăt acestor întreceri și distractiveși folositoare atât pentru rolanți cât și pentru observatori. Pentru stimiularea tineretului intelectual și țărănesc ,s-au împărțit premii de câte 100 lei ,singuraticilor biruitori, iar e chipelor, cari s‘au distins si ',s‘au dat câte 300 lei pe ângă atențiunea încordată cu care au fost urmăriți timp de aproape 4 ore. Intre cei >ari au fost mai mult aplaudați în șirării pe tinerii Tripșa Teodor și Crișam, Antonie din Bărăbanț,Moldovan Gheorghe dij Micești, Domițian Dumitrean -dvi Șard, echipa de clușeri mititei din Ighiu, împreună cu organizatorii Aurel Pop secretar IgMu, Duiliu Pop student universitar din Șard și director Morușca din Ighiu fiind înșiși mari amatori de sporturi. Inupă o serbare atât de înălțătoare nu putea lipsi masa tradiițională și copioasă,U'iijată de cinele din Ighiu cari în criza aceasta au făcut totul ca mulțimea oaspeților sa se simtă atât de bine cum mumai ia Ighiu se știe omenii oaspeții. l'Tirăi le aduce laudă sau a le atinge modestia' ce se caracterizea'ză Qiu ]ntenii să nu amintim pe dna notar 1 Meteș, dna preot Circo, d.na pre nt .lubaș, I dna Dumitreanu fost primar ,al Ighiului, Icari vii și-au pregetat a face totul ca toată lumea să plece mulțumită. Dacă în decursul mâncărilor s-au rostit și mastiiri nu numai din obișnuință, ci și pen[ tnică toți oratorii în frunte cu vice-pr.-ș. d. ■ dr. Preda, sjrotopop Alex. Bato, d r. R. Boca, P. Circa și alții simțiau, că lucrurile spuse în cerc mai intim la ă amintiri 'mai 'duioase, Iean "Semn, că ■Serbarea dela 9 August a fost într.idevăr o manifastație culturală a Ighin- Ilui și comunelor din jur vrednică de toată ^ ],a.uda. — rap. --—©oft— I JOI, 1 Septembrie, Anul XIV. No. 175- gimnaziul de bacil ale iofilor din Baia de Arieș Pentru ridicarea Țării Moților și ai fiilor de țărani cu talent din Valea Mureșului, a luat ființă gimnaziul din Baia de-Arieș. De 10 ani, școala aceasta a dat o serie de absolvenți, cari au găsit aplicare la căile ferate, poștă, negoț și industrie, toți copii din pătura sănătoasă a Moților. Școala trecând prin multe greutăți și încercări, azi își deschide porțile din nou pentru Moții noștri, din jurul Abrudului, Câmpenilor și țara. Din mojiiaee proprii, comitetul școlar, a infimțat și un internat, unde se dă hrană și locuință elevilor pentru 500 lei plată lunară. Este cel mai ieftin internat din țară. In pragul anului școlar ce începe, școala iese deplin consolidată, pmvindu-se profesori titulari la toate catedrele. Taxa de înscriere este de 200 lei la an, în două fate, anume potrivită pentru copiii săraci ai Moților. Baia-de-Arieș este și o localitate climaterică, și potrivită pentru copiii mai debili din alte regiuni, ori chiar de la orașe. Gimnaziul acesta, sub acest raport, correspunde principiilor pedagogiei moderne, de a duce școala în mediul sănătos al naturii și in atmosfera cea mai românească pe care o au Moții, înscrierile se fac la cancelaria școalei, începând cu 20 August, până la 15 Sept., când încep cursurile. Locuri libere se află în toate clasele. Orice alte informațiuni servește direcțiunea. Ministerul Instrucțiunii a făcut un mare serviciu culturei fților susținând și desvoltând acest gimnaziu pentru cea mmi oropsită populație a țării noastre. osse- MICA ImiDITATI inchiriat 1 cameră și bucătărie In strada Neagră 19 cu preț foarte redus. 46 P linistă perfectă, vorbește românește, nemțește și ungurește caută post. Oferte la ziar sub „merg mai bucuros în provincie lângă copii“. Qf* f%omnișoară tinără, prezentabilă, i# știu tot menajul, pricep și la cusut, conduc singură menajul unei persoane. De vânzare o motocicletă Ariel 500 cmc. supersport. Molnár, Calea Moților 137. 599 Farmacist caută domn sau doamnă pentru conversație română, zilnic jumătate oră. In schimb dau zilnic jumătate oră conversație germană. Adresați:Rudolf Mosse sub „Farmacist". mexem de urgență casă din motive familiare vindem casă în colțul Str. Elisabeta, cu grădină și cu un apartament separat de 3 camere și local de prăvălie, pe preț foarte redus. Vă puteți interesa în fiecare zi în Calea Victoriei Nr. 2 în prăvălia de cuțite._______________ ^^omnifosta înșiruită, sănătoasă se caută lângă copil mic, it casă bună, considerată ca membru de familie. Adresa la ziar. 606 Dormilor modern din lemn american de vânzare la tâmplăria artistică Berkovits, Str. Dorobanților 14. 608 BLANURI repară, transformă promt cu prețurile cele mai ieftine VERESS SUCCES, SZÁNTA Cluj, Strada Nicolae Iorga Nr 2 Croitoria modernă pentru domnii PEPif», decorat cu diplome și medalii de aur din Paris și Londra S’A DESCHIS In Str. Nicolae lorga Nr. S Unde se confecționează lucrul de primul rang cu prețuri convenabile. 45f