Patria, aprilie 1933 (Anul 15, nr. 72-93)

1933-04-01 / nr. 72

Galileo Galilei şi inchiziţia ron­ana — Conferinţa pâr. E. Leményi — Distinsul profesor de teologie, păr. E. Leményi şi-a des­voltat aseară con­­f­b­erinţa anunţată şi de noi, tratând subiectul: „Gtalileo­ Galilei şi inchizi­ţia romană“. A fost a cincea confe­rinţă din seria cellor organizate de Reuniunea „Sf. Maria“ a femeilor române unite în sala festivă a prefec­turii, înainte de toate conferenţiarul a arătat, că de la condamnarea lui­ Ga­lilei s-au împlinit tocmai 300 ani. A­­ceastă condamnare e calul de bătaie al adversarilor catolicismului, cu toa­­te­ că î­n realitate nu e vorba de un conflict între religie şi ştiinţă, ci nu­mai de un conflict între oameni. Af­firma­ţia, cum că mintea omenească ar fi fost împiedicată în cercetările sale de autorităţile superitalaice bisericeşti e o afirmaţie gratuită. Actele faimosului proces al lui Ga­lilei au fost publicate în anul 1907 şi­ astfel, suntem acum în măsură să cu­noaştem întreg adevărul în legătură­ cu acest proces. Apare evident din­ aceste acte, că în chestia Galilei au greşit pe de-o parte teologii, iar p­e de altă parte el însuşi a trecut peste frontierele ştiinţei. El dealtfel a fost o jertfă a adversarilor săi perstoaili, cari nu s-au sinchisit­­să publice şi a­­devărate manifeste contra mişcării pământului, întemeindu-se pe Biblie. O chestiune ştiinţifică a fost arunca­tă aşadar pe câmp strein. Ins­uşi Ga­lilei vorbind despre lupta lui Isus Navi, tocmai cu prorocaire la Sf. Scriptură o explică în conformitate cu sistemul său. O făcuse aceasta în­­tr-un timp, când încă nimic nu era dovedit, dând prilej unor interpretări ciudate a doctrinei creştine. Conferenţiarul ne-a descris apoi prima fază a procesului, arătând, că în Condamnarea cea dintâi nici nu s‘a pronunţat numele lui Galilei. El de­altfel nici nu a fost condamnat în ade­văratul în­ţeles al cuvântului, ci i­ s‘a impus numai, ca sistemul lui Koper­­nic să-l prezinte ca ipoteză, nu ca teză. Al doilea proces s‘a pornit în 1633, după apariţia la El p fonţ,a a cărţii privitoare la flux şi reflux. A fost acuzat cu neîmplinirea promisiunei şi că în noua lui carte propune teoria lui Kopernic absolut, uni ipostatic. In cursul procesului el ai declarat, că până la 1616 era indiferent în ce pri­veşte teoriile lui Ptolemeu şi Koper­­nic, admiţând posibilitatea ori­căreia. După trimire­a­ deciziei superiorilor n'a afirmat, că teoria privitoare la mişcarea pământului reprezintă ade­vărul absolut. E expus opinia, fără să fie adeveni­tul ei necondiţi­onlat. Galilei n‘a fost supus torturei, ci numai condam­malie în absența Papei, la închisoare de 3 ani, pedeapsă schimbata mai apoi de Urban al VI­I lea. De altfel el a mu­rit în vârsta de 68 ani primind bine­­cuvâinltarea, papală. Im 1657 decretul, care oprea răspândirea cărţilor a fost abrogat, iar mai târziu, Papa Pius Vil­lea ,a anulat toate sentinţele pro­nunţate în procesul lui. Se spune, că papii contimporani ar fi iscălit decretele de condamnare. Ei însă nu le-au iscălit în calitate de capi ai bisericei, ci numai cai prefecţii ai acelor tribunale, aproibâindu-le în formă comună, nu dogmatică­. Carac­terul sentinţei nu e doctrinar. In pro­cesul lui Galilei poate fi vorba cel mult de un abuz de putere, nu de vre-o defi­niţie dogmatică. Teologii au putut să greşească, nu însă biserica. Dacă Ga­lil­ei n‘ar fi amestecat el însuşi Biblia în expunerile sale, procesul probabil mii şi mu s‘ar fi produs. Intre ştiinţă­­şî credinţă nu poate să fie decât armo­nii cea mai perfectă, pentm-că a­­mândouă i servesc adevărul. Afirma­ţia, că în momentul condamnării Ga­lilei ar fi murmurat „Eppur si muo­­re“ e o legendă. Pentru frumoasa şi interesanta dea­le expunere conferenţiarul a fost viu şi călduros aplaudat de către întreg publicul prezent. —oxo— Conferinţa dlui Gr. Filipescu la Cluj 1). Grigore Filipescu soseşte Dumi­nică, 2 Aprilie la Cluj, unde ia după masa acelei zile la orele 5 luni, va ţi­ne în sala festivă a Palatului (nou) al Camerei de Comerţ o conferinţă culturală cu subiectul: încotro merge lumea, încotro merge România? Intrarea liberă. — S-au prelungit autorizaţiile de import. Ministerul de Finanţe a pre­lungit autorizaţiile de import valabi­le pe luna curentă, până la 30 Apri­lie 1933. Titularii acestor autorizaţii se vor putea servi de ele până la ace­astă dată la toate autorităţile vamale din­ România. NU E RECLAMA CI REALITATE! DELA 5 LEI Polen cumpăra cadre (rome) splendide pentru tablouri şi foto­grafii. Spre a vă convinge, cercetat! expoziţia noastră din Str. I. Maniu­s (în curte), unde avem o mare can­titate de marfă rămasă din vechiul nostru magazin din Calea Victoriei 4. Se vând cu orice preţ acceptabil. NU E RECLAMĂ CI REALITATE! Comunicat oficia­i al Comisiei de Arbitrii din Cluj Următorii arbitri sunt delegaţi pen- I tru ziua de 2 Aprilie a. c. Arena Mică: Ora 10: România junior—C. S. M. C. junior. Arbitru conducător: Russu Victor. Arbitrii de tuşă: Pora Iuliu şi Pop O­ctavian. Arena Mare: Ora 9: România rez.—Universitatea rez. Arbitru c..'aducător: Staneiu Au­relia. Arbitru de tuşă: Gogan Emil şi Vanicia Gaius. Ora 11: C. A. C. 1.—Cetățuia 1. Championat. Arbitru conducător: Salo­van Virgil. Arbitrii de tuşă: Guga Ti­­­beriu şi Catona Virgil Ora 14: Haggibber 1.--C.­ F. R. 1. Championat. Arbi­tru conducător: Mi­­livoi Alexandru. Arbitrii de tuşă: Raab Nicolae şi Pigli Toitus. Ora 16: A. M. E. F. A.—Universi­tatea pentru divizie. Arbitrii de tuşă: Seliceanu Grigore şi dr. Ciurel N­. p. Preşedinte: Secretar: Huniade Emeri. A. Milvoi, din ziarul „Patria” Bucovina, natural, nu putea fi vorbă. In timp ce regele Greciei era ţinut la respect de flota engleza, Venizelos ofe­rea să ajute pe Sârbi, dacă aliaţii vor muanta neutralitatea Bulgarilor. Iată dar pe scurt situaţia politică in­ternaţională în această parte a Europei în toamna anului 1914. Frazele căzuse­ră de mult, răsboiul însă nu s-a termi­nat. Acolo unde se bateau, operaţiu­nile militare au intrat într'o nouă fază, în faza răsbouilui interminabil de po­ziţii, chinuitor şi costisitor. Fronturile se sudau din ce în ce mai mult, pentru ca şansele unei decisive să devină tot mai reduse. Situaţie nouă, în lumina căreia o intervenţie a ţărilor balcanice a devenit de importanţă mereu cres­cânde de data aceasta pentru aliaţi­ Balcanii, în jocul diplomatic al aliaţi­lor constituia elementul de manevră pentru zăpăcirea puterilor centrale, prin diversiunea fronturilor noi, — în­­tr-o regiune fără fortificaţii — create în coasta duşmanului, constrâns să-şi degajeze trupe însemnate tocmai de pe teritoriul operaţiunilor considerate principale, unde trebuia să se producă lupta decisivă. Insă lipsa de unitate în acţiune, ne­­sinceritatea, amenajări de interese egoi­ste, cu un cuvânt neînţelegerile dintre­­ aliaţi, au contribuit să se piardă acest „atent“ important care, dacă s-ar fi produs la timp, ar fi putut fi decisiv, cu un ceas mai de­vreme, pentru soar­­ ■ tea întregului răsboi. Problema unei intervenţii româno-­­ bulgare alături de aliaţi s‘a­ pus deja ■ în Noemvrie 1914. Cercurile militare­­ franceze erau însă ostile acestui plan­ In Ianuarie 1915, Lloyd Georghe vrea să atace în Dalmaţia şi Macedonia. Si­­ acest plan cade. Intervenţia aliaţilor în Orient s‘a produs când Turcia a des­­lănţuit un atac în Caucazi, trebuia permisă Rusiei să­-şi păstreze trupele în întregime pe frontul polonez. Astfel s'a născut aventura fără sens a Darda­­netelor, cu corolarul firesc al trecerii Bulgarilor de partea Puterilor Centra­le şi ofensiva gemano-bulgară pentru degajarea liniei ferate Belgrad—Niş, deci drumul deschis prin Constantino­­pol—Dardanele până în Asia­ Mică. O ofensivă aliată, preventivă contra Bul­gariei a fost împiedecată de Anglia, care refuza până în capăt să creadă în defecţiunea acestei ţări. Şi, pupăză pe colac, trupele anglo-franceze dela Salo­nic au rămas neutilizate pentru moti­vul că aliaţii nu s-au putut pune de acord asupra . . . modului de interven­ţie. In noua constelaţie balcanică apoi, monarh­iştii greci devin tot mai agre­sivi, ameninţând serios armata lui Sar­­rail de la Salonic-Bilanţul neînţelegerilor aliate va în­registra deci, la pierderi, distrugerea Serbiei în anul 1915. Situaţie rea, nu mult îmbunătăţită nici chiar prin inter­venţia Italiei, care, pe frontul deosebit de dificil al Alpilor, imobiliza o armată austro-germană disproporţional prea mică în comparaţie cu armata ei de peste 1 milion de oameni. Pe deasupra, Italia urmărea, în mod independent, scopuri proprii în Balcani, în detrimen­tul Sârbilor — politica ei proprie faţă de Albania. Mai era România. De intervenţia ei se legau mari speranţe. Joffre o consi­dera chiar decisivă, cu condiţia că a­­linta să debarce un jumătate milion de soldaţi. Lungile tergiversări însă au permis duşmanului să aştepte evenimentele pregătit. Ba, armata germano-bulgară, pentru a paraliza acţiunea şi aşa prea greoaie a aliaţilor la Salonic, întră în ? Grecia — cu consimţământul lui Con­stantin — desarmează armata greacă de la frontieră şi ocupă fortul impor­tant de la Rupel. Când România va întră în acţiune, armata ei va ataca, din motive politice şi prestigiu naţional, Ardealul, pentru­­ca să se pomenească deodată în Faţa unui imens front, pe care nu-l poate susţine cu singurele-i mijloace, căci Bulgarii năvălesc şi ei în ţară. Se pare, că România a greşit neurmând tactica propusă de aliaţi, cari ar fi voit un atac concentric contra Bulgarilor, şi cari trebuiau să fie siliţi să depună ar­mele atrăgând după ei şi capitularea Turciei- Cucerirea Ardealului ar fi ur­mat după aceia. In acest caz Ardealul, dacă i-ar fi căzut imediat în mâinile Ruşilor, s‘ar fi transformat mai târziu într‘un teatru sângeros de răsboi. Fapt el că­olocaustul României a produs o enormă decepţie la aliaţi, iar prestigiul Puterilor Centrale au crescut. Zeiţa răs­­boiului continua să surâdă tot armate­lor austro-germane. Iată-ne dar în treilea an de răsboi. In Grecia, aliaţii sunt în conflict perma­nent cu guvernul monarhic. Totuşi Con­stantin e menajat, iar Venizelos, care, în desperare de cauză, a instituit, un guvern naţional independent, favorabil aliaţilor, e privit cu neîncredere. An­glia, la rândul ei, începe să se plicti­sească de acest răsboi din Balcani. Vrea serios să-şi retragă trupele pentru Pa­lestina şi Irak, având acolo interese imediate d© apărat. Franţa face însă imposibilul ca să determine continuarea luptei. Astfel se ajunge —după o ofen­sivă nereuşită, care a pus soartea fron­tului de la Salonic din nou în discuţie — la detronarea lui Constantin, şi la cre­area unui consiliu superior de răsboi interaliat iar, după defecţiunea Rusiei, la o radicală reorganizare a frontului din Balcani, ce este la originea capi­tulării Bulgariei şi a celorlalte capitu­lări cari au urmat în anul al patrulea de răsboi, aducând victoria finală şi pacea mult dorită. Să mai amintim că chiar şi amănun­tele operaţiunilor militare, precum şi oportunitatea lor, era obiect de contro­verse între aliaţi? Dar acum aliaţii a­­veau în faţă voinţa de fier a bătrânului Clemenceau. Iar operaţiunile militare erau în mâni bune, în cele ale lui Foch şi colaboratorii săi- Strălucita învingere a lui Franchet d'Esperay în Balcani i-a deschis larg drumul peste Serbia, Ro­mânia şi Ungaria spre Viena şi Berlin. Planul însă nu se mai execută. Nemţii au înţeles că totul este pierdut. Dar a trebuit ca pierderile să fie mari şi multe, loviturile duşmane să succedeze tot mai hotărât şi decisiv, pentru ca aliaţii, treziţi la realitate, să realizeze în ceasul din urmă unitatea de acţiune şi comandamentul unic. Unitatea aceasta însă nu a mai rezista­t la masa verde. Vechile divergenţe s-au deşteptat din nou, animozităţi abia a­­tenuate prin amintirea vechei tovărăşii de arme. Poate vor înţelege popoarele odată că trebuia menţinută cu orice preţ această coaliţie strânsă, transformată într’un front unic al păcii. Să nu fie atunci prea târziu! Ernest Armeanca WâradQ Aladár fi Fleici Nelly vestiţii comici de salon, debutează înn fie­care seară după ora 10 la restaurantul„GAMBRINUS­­& co!pr@arom román fl genisti, mirarea Kláera, preţu­l obişnuite. 214 PATRIA Generaţia nona in alte fan* — Conferinţa dlui prof. dr Iuliu Haţieganu — In cadrele Asociaţiei „Şoimii Carpa­­ţilor“ d. prof. dr. Iuliu Haţieganu şi-a desvoltat Marţi seara a doua conferinţă din ciclul asupra „problemei generaţiei tinere“­Dşa a trecut în revistă frământările generaţiei tinere în diferite ţări. Se constată că pretutindeni­ generaţia nouă, acea cuprinsă între vârsta de 15—45 ani, este într-o febrilă activitate. Ea este pătrunsă de mesianism. Gene­raţia nouă vrea să facă o revoluţie so­cială. O mişcare unitară însă nu se desem­nează. Generaţia tânără este în peri­oada discuţiilor şi nu în epoca eroică de înfăptuiri. Tineretul este divizat. So­ciologii explică acest lucru prin lipsa unui ideal. Generaţia nouă nu este pre­ocupată atât de probleme sufleteşti, ci de ordin mai mult „gastric“, deoarece cei mai mulţi sunt candidaţi de şomeri. Generaţia, nouă este în căutarea unei formule noui. Marele bărbat de stat al Cehoslovaciei spune despre această ge­neraţie că este inira-radicală, pasională, sentimentală, în unele ţări cu tendinţe antisemite, lipsită însă de ideal şi cre­dinţă .Gustav de Bon vede generaţia tânără dominată de sentiment, având ideia solidarităţii litre popoare, cu ten­dinţe spre internaţionalism, dar şi dic­tatură. Generaţia tânără între 15—25 ani este şi ea divizată. O parte se dedică exclusiv cărţii, este tineretul „studios“, nu lipseşte însă nici cel religios, tradi­ţionalist, sportiv şi­ chiar voluptos-Tineretul politic înclină spre mate­rialism, acţiunea sa este impetuoasă, re­voluţionară, începe însă să se încadreze într-un ideal comun. Alţii sunt pasio­naţi de problemele economice. Se observă mai ales tendinţa de a creia noui formule, fie sociale, econo­mice etc. Conferenţiarul a analizat apoi cu multe amănunte caracteristicele miş­cărilor generţiei tinere din Franţa, An­glia, Italia, Cehoslovacia, Turcia, Un­garia, Rusia Şi Germania. In concluzie se desprinde tendinţa generaţiei noui spre formula şi concepţia colectivismului şi al etatis­mului. “Ea doreşte selecţionarea valori­lor. In Occident generaţia merge, pe drum drept, în direcţia, naţionalismului luminat, corectat prin dreptate socială. Un public numeros şi select a aplau­dat interesanta conferinţă a dlui dr. Iuliu Haţieganu. Inaugurarea solemnă a Institutului de înaltă Cul­tură Italiană la Bucureşti Ni se anunţă telegrafic difi Bucu­reşti, că Duminecă 2 Aprilie va avea loc inaugurarea solemnă a Institutului de înaltă Cultură Italiană, în Palatul sau din Calea Victoriei No. 196, prin conferinţa dlui prof. Et­tore Romagnoli, membru al Academiei­­Regale Italiene. Noua instituţie, asemenea altora, cre­ate de curând de către Italia Nouă în alte centre europene, ca: Barcelona, Braga, Lubiana, Sofia, Athena, are mi­siunea de a conduce mişcarea raportu­rilor culturale dintre Italia şi Româ­nia, şi de a furniza studioşilor şi publi­cului românesc mijloace cât mai expe­ditive pentru o cunoaştere adecvată a civilizaţiei italiene antice şi modern d­in acest scop lucrează mai bine de un deceniu , pentru a vorbi numai de in­stituţii şi fără a aminti operele unor, oameni de ştiinţă mai mari sau mai mici — cele două catedre universitare din Bucureşti şi Cluj, ocupate de doi eminenţi oameni de ştiinţă : Ramiro Ortiz şi Giandomenico Serra, cari în oraşele lor respective au înfiinţat două, nuclee de biblioteci şi două şcoli. Se­ adaugă la aceste instituţii lucrării?’, dlui Alexandru Mar­cu şi puţinele lec­torate. In ultimul timp misiunea a opt profesori secundari s-a alăturat la acest entuziasm mereu crescând pentru stu­diile asupra naţiunii italiene. Programul Institutului de înaltă Cultură cuprinde un ciclu de lecţii uni­versitare, care vor fi făcute de perso­nalităţi ştiinţifice italiene, un ciclu de conferinţe făcute de personalităţi ro­mâne competente, conferinţe cu proiec­­ţiuni de ale profesorilor misiunii amin­tite, expoziţii de artă, proiecţiuni cine­­matografoe etc- Biblioteca va fi com-’ plectată cu o „bibliografie italo-româ­­nă“. Numele dlui profesor Ettore Rom­ag­­noli, care a sosit din peninsulă pentru a iniţia viaţa Institutului în capitala României, este un nume de un presti­giu consolidat în literatura contimpo­rană pentru studiile şi traducerile sale din clasicii greci, studii şi traduceri pă­trunse de un nou spirit estetic şi de un nou şi puternic­­simţ omenesc pentru artă. Câteva din tragediile traduse de dsa au fost reprezentate în Teatrul li­ber antic din Siracusa cu mare suc­ces. Solemnitatea din 2 Aprilie reprezintă deci un eveniment de primul ordin pen­tru raporturile spirituale dintre Italia şi Romania, pentru cari raporturi Aca­demia Română din Roma, lucrează din răsputeri şi cu străduinţa evidentă de a le face cea mai puternice. —oxo— ATENŢIUNE ! Cel mai bun vipt pregătit ca acasă se găseşte la Restaurantul Russu STR. CH. BARIŢIU No. 16 încercaţi şi Vă veţi convinge. Abonament lunar 800 Lei 3 feluri Menu 3 feluri 16 Lei, cină 12 Lei Vit­URI EXCELENTE. ­ ONOR. DOAMNELOR! x , ,. ; [ Faceţi economie de timp şi bani daca vă i, › ► vopsiţi părul cu noua vopseală de păr în ‹ ‡ ♦ 15 nuanţe, garantată şi inofensivă. Ondo- › j J J laţie permanentă garantată cu practică x * de 7 ani la firma ›► 59 MUSSA PIAŢA UNIRII No. 17. DIN TARA — S-a interzis exportul prin com­pensaţie. Banca Naţională a­ Româ­niei­ a dat urm­­ori din în sensul căruia exportul prin­­compensaţie a fost in­terzis atât pentru plata datoriilor din streinătate­­cât­­ pentru importul de mărfuri. Măsura Bănicii Naţionale este luată în urma fătului că prin exportul de compensaţie se susitră­­geau devizele ce trebuiau să între la Banca Naţională. Devizele intrate la Banca Naţională, în urmai acestei ho­tărâri,­­vor fi puse la dispoziţia Insti­tutului nostru de Emisiune, care le va repartiza în mod echitabil atât pentru­­trebuinţele statului cât şi pen­tru trebuinţele comerţului şi a indu­striei. C­omisiunea Supe­rioară a con­­tingentării a luat în discuţie noua­­mă­sură a Băncii Naţionale încă în de­cursul zilei de ieri, hotărându-se stu­dierea cât mai grabnică a­ problemei. SAMBATA, 1 Aprilie, Amil 3CV. No. Ti­­m Furnizorul Curm Regale GUSIOfl Sl Dvoastră Fondai in anul »32 noi de la de lO0ani bem numai licHeruri, romuri şi vinuri Eleonora Szilágyi s. A. pentru ca iapa cam se ştie sant cele urii bune si cele mal efiiae. Le găsiţi In toate magazinele. DEPOZITE PRINCIPALA: Strada Memorandului No. 4. Piaţa Unirii No. 28. Piaţa Mihai Viteazul No. 20. Calea Regele Ferdinand No. 37. Piaţa Mihaai Viteazul No 31. Piaţa Mihai Viteazul No. 39. FABRICA: Calea­ Moţilor 22 TELEFON: 7- IM­FORMAŢIUNI Un canonic...­­ Deunăzi am stat de vorbă cu câteva femei muncitoare din cel mai îndepăr­tat cartier al oraşului. Intre altele îmi spuneau, că în toată seara după închi­derea fabricei ele se duc la bisericuţa lor. Au un popă, care le face seară de seară slujbe frumoase şi le spune învă­ţături din Sfânta Scriptură. Cu sluj­bele şi cu învăţăturile acestea muncito­rii români ai fabricei îşi stâmpără su­fletul după oboselile zilei.­. — Nici nu e popă, —a exclamat de­odată una dintre ele, cea mai bătrână. E canonic, doamnă, e canonic... Dar ştii, noi suntem iac'aşa, nişte femei muncitoare Şi nu ne pricepem la rangu­rile popilor... — Aşa-i! — aprobară celelalte, în cor. Eu însă le-am combătut, spunându-le, că popa lor nu e canonic, ci un popă ca toţi popii. Cunosc doar prea bine pe canonici, de la cel dintâi, până la cel din urmă..­— Nu se poate doamnă, — protesta bătrâna întrerupându-mă. — Să vezi, ce slujbe frumoase ne face! S'auzi, ce învățături frumoase ne spune! E cano­nic, doamnă, e canonic... E omul lui Dumnezeu... Nu mă lăsai bătută, bine­înțeles. Le­­am convins, că popa lor e popă, iar ca să le îndulcesc sufletul am mai adău­­gat, că e un popă harnic şi am recu­noscut, că e omul lui Dumnezeu... După despărţirea de ele am simţit, to­tuşi, multe mustrări de conştiinţă­­.— Cine ştie, — îmi ziceam, — sărma­nele femei au avut, poate dreptate... Aseară apoi am, făcut ce am făcut, m- am urcat pe-un autobuz şi m-am dus la bisericuţa din chestie. Era arhiplină de lume muncitorească şi de odrasle muncitoreşti. Am stat la slujbă dela început până la sfârşit, dar cu impresia, că mă găsesc într‘o catedrală superbă, nu într’o modestă capelă muncitorească. Din uşa altarului răsunau cuvintele iu­birii părinteşti, iar peste capetele oame­nilor părea că s’au coborît limbi de foc... Cine Ştie, poate chiar şi peste „căpşo­­rul“ meu... Dragi femei, iertaţi-mă, vă rog ! Cu toată învăţătura mea, voi sunteţi mai învăţate decât mine­ La toată întâm­plarea mă întreceţi în ce priveşte cu­noaşterea oamenilor*. Mândriţi-vă cu popa vostru cât vreţi şi înaintea oricui. El e într'adevăr un... canonic... ADELINA IST­RATE. — EXERCIŢII SPIRITUALE PENTRU TINERIMEA ŞCOLARA DIN CLUJ. Azi, Vineri în 31 Martie la orele 5 după masă se inaugurează exerciţiile spirituale pentru tinerimea de la şcoalele secundare din Cluj în cele două biserici ortodoxe­ române, în catedrala „Schimbarea de faţă“ şi în biserica Bob. Exerciţiile se vor termina Duminecă în 2 Aprilie prin împărtăşirea tinerimei. — EXPOZIŢIA DE PICTURA a ar­tiştilor bucureşteni la cererea publicu­lui românesc va rămâne deschisă încă două zile. Ultima zi a fost fixată Du­minecă 2 Aprilie, când vernisajul va fi irevocabil închis. Expoziţia este în str. Memorandului 25 fiind deschisă toată ziua. — închiderea exerciţiului bugetar. Exerciţiul bugetar pe primele trei luni ale anului 1933 fiind pe sfârşite, Ministerul de Finanţe a întocmit un decret regal prin care se repartizea­ză ultimele chelltueli pe luna Martie. Astfel la parmtd­ele „diverse de per­­­sonal“, „materiale“ şi „diverse“ se ab­ngajiează du­b­ buge­tul ordinar o su­mă de 14 milioane 352.133, iar pentru compensarea datoriilor diferitelor in­­stituţiuni către stat 2.533.716, pentru­­operaţii de ordine peste 110.000.000 lei. Din bugetul extraordinar se reparti­zează o sumă de aproape 8.000.000, Ministerului Apărării Naţionale. Va­­labilita­tea acreditivelor emise nu p­o­a­­te depăşi ziua de 31 Martie a. c. CJMJMiCut, IM­MmaiJBiiH­r4&u.K0PRfll­Ai 5. 40 " i» 1 Publicație. In conformitate cu ord. Nr. 288216—932 al Ministerului de Finanţe şi Ord. Nr. 34387 din 11 Octombrie 1932, al Inspectoratului General al Jandarmeriei.­­Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua­ de 29 Aprilie 1933 ora 11 înainte de masă, în cazarma Inspectoratului Regional Jandarmi Cluj din calea Moţilor Nr. 74, se vinde prin bună învoială un a­u­­tomobil marca „Chevrolet“ Nr. 2069886, care se află uzat. Informa­ţi­uni se pot lua în fiecare zi şi la ori­ce iob­ă din zi la adresa­ Inpectoratului Regional Jandarmi Cluj, calea Moţi­lor Nr. 74. La licitaţie pot cont­ola şi ofiţerii. Comandantul Legii unei Jand. Cluj. Căpitan Marconescu, p. şeful Biur. II. Adm. Căpitan Iordache.­­ O VESTE BUNA PENTRU DAME. Azi s-a deschis în Strada Re­gina Maria Nr. 32 salonul de croito­rie pentru dame al diui IOSIF IANA. Serviciu prompt şi iefren, modă en­gleză şi franceză. Acest nou salon de croitorie pentru dame îl recomandăm cu toată căldura tuturor cititoarelor noastre.

Next