Patria, aprilie 1933 (Anul 15, nr. 72-93)
1933-04-01 / nr. 72
Galileo Galilei şi inchiziţia ronana — Conferinţa pâr. E. Leményi — Distinsul profesor de teologie, păr. E. Leményi şi-a desvoltat aseară confberinţa anunţată şi de noi, tratând subiectul: „Gtalileo Galilei şi inchiziţia romană“. A fost a cincea conferinţă din seria cellor organizate de Reuniunea „Sf. Maria“ a femeilor române unite în sala festivă a prefecturii, înainte de toate conferenţiarul a arătat, că de la condamnarea lui Galilei s-au împlinit tocmai 300 ani. Această condamnare e calul de bătaie al adversarilor catolicismului, cu toate că în realitate nu e vorba de un conflict între religie şi ştiinţă, ci numai de un conflict între oameni. Affirmaţia, cum că mintea omenească ar fi fost împiedicată în cercetările sale de autorităţile superitalaice bisericeşti e o afirmaţie gratuită. Actele faimosului proces al lui Galilei au fost publicate în anul 1907 şi astfel, suntem acum în măsură să cunoaştem întreg adevărul în legătură cu acest proces. Apare evident din aceste acte, că în chestia Galilei au greşit pe de-o parte teologii, iar pe de altă parte el însuşi a trecut peste frontierele ştiinţei. El dealtfel a fost o jertfă a adversarilor săi perstoaili, cari nu s-au sinchisitsă publice şi adevărate manifeste contra mişcării pământului, întemeindu-se pe Biblie. O chestiune ştiinţifică a fost aruncată aşadar pe câmp strein. Insuşi Galilei vorbind despre lupta lui Isus Navi, tocmai cu prorocaire la Sf. Scriptură o explică în conformitate cu sistemul său. O făcuse aceasta într-un timp, când încă nimic nu era dovedit, dând prilej unor interpretări ciudate a doctrinei creştine. Conferenţiarul ne-a descris apoi prima fază a procesului, arătând, că în Condamnarea cea dintâi nici nu s‘a pronunţat numele lui Galilei. El dealtfel nici nu a fost condamnat în adevăratul înţeles al cuvântului, ci i s‘a impus numai, ca sistemul lui Kopernic să-l prezinte ca ipoteză, nu ca teză. Al doilea proces s‘a pornit în 1633, după apariţia la El p fonţ,a a cărţii privitoare la flux şi reflux. A fost acuzat cu neîmplinirea promisiunei şi că în noua lui carte propune teoria lui Kopernic absolut, uni ipostatic. In cursul procesului el ai declarat, că până la 1616 era indiferent în ce priveşte teoriile lui Ptolemeu şi Kopernic, admiţând posibilitatea oricăreia. După trimirea deciziei superiorilor n'a afirmat, că teoria privitoare la mişcarea pământului reprezintă adevărul absolut. E expus opinia, fără să fie adevenitul ei necondiţionlat. Galilei n‘a fost supus torturei, ci numai condammalie în absența Papei, la închisoare de 3 ani, pedeapsă schimbata mai apoi de Urban al VII lea. De altfel el a murit în vârsta de 68 ani primind binecuvâinltarea, papală. Im 1657 decretul, care oprea răspândirea cărţilor a fost abrogat, iar mai târziu, Papa Pius Villea ,a anulat toate sentinţele pronunţate în procesul lui. Se spune, că papii contimporani ar fi iscălit decretele de condamnare. Ei însă nu le-au iscălit în calitate de capi ai bisericei, ci numai cai prefecţii ai acelor tribunale, aproibâindu-le în formă comună, nu dogmatică. Caracterul sentinţei nu e doctrinar. In procesul lui Galilei poate fi vorba cel mult de un abuz de putere, nu de vre-o definiţie dogmatică. Teologii au putut să greşească, nu însă biserica. Dacă Galilei n‘ar fi amestecat el însuşi Biblia în expunerile sale, procesul probabil mii şi mu s‘ar fi produs. Intre ştiinţăşî credinţă nu poate să fie decât armonii cea mai perfectă, pentm-că amândouă i servesc adevărul. Afirmaţia, că în momentul condamnării Galilei ar fi murmurat „Eppur si muore“ e o legendă. Pentru frumoasa şi interesanta deale expunere conferenţiarul a fost viu şi călduros aplaudat de către întreg publicul prezent. —oxo— Conferinţa dlui Gr. Filipescu la Cluj 1). Grigore Filipescu soseşte Duminică, 2 Aprilie la Cluj, unde ia după masa acelei zile la orele 5 luni, va ţine în sala festivă a Palatului (nou) al Camerei de Comerţ o conferinţă culturală cu subiectul: încotro merge lumea, încotro merge România? Intrarea liberă. — S-au prelungit autorizaţiile de import. Ministerul de Finanţe a prelungit autorizaţiile de import valabile pe luna curentă, până la 30 Aprilie 1933. Titularii acestor autorizaţii se vor putea servi de ele până la această dată la toate autorităţile vamale din România. NU E RECLAMA CI REALITATE! DELA 5 LEI Polen cumpăra cadre (rome) splendide pentru tablouri şi fotografii. Spre a vă convinge, cercetat! expoziţia noastră din Str. I. Manius (în curte), unde avem o mare cantitate de marfă rămasă din vechiul nostru magazin din Calea Victoriei 4. Se vând cu orice preţ acceptabil. NU E RECLAMĂ CI REALITATE! Comunicat oficiai al Comisiei de Arbitrii din Cluj Următorii arbitri sunt delegaţi pen- I tru ziua de 2 Aprilie a. c. Arena Mică: Ora 10: România junior—C. S. M. C. junior. Arbitru conducător: Russu Victor. Arbitrii de tuşă: Pora Iuliu şi Pop Octavian. Arena Mare: Ora 9: România rez.—Universitatea rez. Arbitru c..'aducător: Staneiu Aurelia. Arbitru de tuşă: Gogan Emil şi Vanicia Gaius. Ora 11: C. A. C. 1.—Cetățuia 1. Championat. Arbitru conducător: Salovan Virgil. Arbitrii de tuşă: Guga Tiberiu şi Catona Virgil Ora 14: Haggibber 1.--C. F. R. 1. Championat. Arbitru conducător: Milivoi Alexandru. Arbitrii de tuşă: Raab Nicolae şi Pigli Toitus. Ora 16: A. M. E. F. A.—Universitatea pentru divizie. Arbitrii de tuşă: Seliceanu Grigore şi dr. Ciurel N. p. Preşedinte: Secretar: Huniade Emeri. A. Milvoi, din ziarul „Patria” Bucovina, natural, nu putea fi vorbă. In timp ce regele Greciei era ţinut la respect de flota engleza, Venizelos oferea să ajute pe Sârbi, dacă aliaţii vor muanta neutralitatea Bulgarilor. Iată dar pe scurt situaţia politică internaţională în această parte a Europei în toamna anului 1914. Frazele căzuseră de mult, răsboiul însă nu s-a terminat. Acolo unde se bateau, operaţiunile militare au intrat într'o nouă fază, în faza răsbouilui interminabil de poziţii, chinuitor şi costisitor. Fronturile se sudau din ce în ce mai mult, pentru ca şansele unei decisive să devină tot mai reduse. Situaţie nouă, în lumina căreia o intervenţie a ţărilor balcanice a devenit de importanţă mereu crescânde de data aceasta pentru aliaţi Balcanii, în jocul diplomatic al aliaţilor constituia elementul de manevră pentru zăpăcirea puterilor centrale, prin diversiunea fronturilor noi, — într-o regiune fără fortificaţii — create în coasta duşmanului, constrâns să-şi degajeze trupe însemnate tocmai de pe teritoriul operaţiunilor considerate principale, unde trebuia să se producă lupta decisivă. Insă lipsa de unitate în acţiune, nesinceritatea, amenajări de interese egoiste, cu un cuvânt neînţelegerile dintre aliaţi, au contribuit să se piardă acest „atent“ important care, dacă s-ar fi produs la timp, ar fi putut fi decisiv, cu un ceas mai devreme, pentru soar ■ tea întregului răsboi. Problema unei intervenţii româno- bulgare alături de aliaţi s‘a pus deja ■ în Noemvrie 1914. Cercurile militare franceze erau însă ostile acestui plan In Ianuarie 1915, Lloyd Georghe vrea să atace în Dalmaţia şi Macedonia. Si acest plan cade. Intervenţia aliaţilor în Orient s‘a produs când Turcia a deslănţuit un atac în Caucazi, trebuia permisă Rusiei să-şi păstreze trupele în întregime pe frontul polonez. Astfel s'a născut aventura fără sens a Dardanetelor, cu corolarul firesc al trecerii Bulgarilor de partea Puterilor Centrale şi ofensiva gemano-bulgară pentru degajarea liniei ferate Belgrad—Niş, deci drumul deschis prin Constantinopol—Dardanele până în Asia Mică. O ofensivă aliată, preventivă contra Bulgariei a fost împiedecată de Anglia, care refuza până în capăt să creadă în defecţiunea acestei ţări. Şi, pupăză pe colac, trupele anglo-franceze dela Salonic au rămas neutilizate pentru motivul că aliaţii nu s-au putut pune de acord asupra . . . modului de intervenţie. In noua constelaţie balcanică apoi, monarhiştii greci devin tot mai agresivi, ameninţând serios armata lui Sarrail de la Salonic-Bilanţul neînţelegerilor aliate va înregistra deci, la pierderi, distrugerea Serbiei în anul 1915. Situaţie rea, nu mult îmbunătăţită nici chiar prin intervenţia Italiei, care, pe frontul deosebit de dificil al Alpilor, imobiliza o armată austro-germană disproporţional prea mică în comparaţie cu armata ei de peste 1 milion de oameni. Pe deasupra, Italia urmărea, în mod independent, scopuri proprii în Balcani, în detrimentul Sârbilor — politica ei proprie faţă de Albania. Mai era România. De intervenţia ei se legau mari speranţe. Joffre o considera chiar decisivă, cu condiţia că alinta să debarce un jumătate milion de soldaţi. Lungile tergiversări însă au permis duşmanului să aştepte evenimentele pregătit. Ba, armata germano-bulgară, pentru a paraliza acţiunea şi aşa prea greoaie a aliaţilor la Salonic, întră în ? Grecia — cu consimţământul lui Constantin — desarmează armata greacă de la frontieră şi ocupă fortul important de la Rupel. Când România va întră în acţiune, armata ei va ataca, din motive politice şi prestigiu naţional, Ardealul, pentruca să se pomenească deodată în Faţa unui imens front, pe care nu-l poate susţine cu singurele-i mijloace, căci Bulgarii năvălesc şi ei în ţară. Se pare, că România a greşit neurmând tactica propusă de aliaţi, cari ar fi voit un atac concentric contra Bulgarilor, şi cari trebuiau să fie siliţi să depună armele atrăgând după ei şi capitularea Turciei- Cucerirea Ardealului ar fi urmat după aceia. In acest caz Ardealul, dacă i-ar fi căzut imediat în mâinile Ruşilor, s‘ar fi transformat mai târziu într‘un teatru sângeros de răsboi. Fapt el căolocaustul României a produs o enormă decepţie la aliaţi, iar prestigiul Puterilor Centrale au crescut. Zeiţa răsboiului continua să surâdă tot armatelor austro-germane. Iată-ne dar în treilea an de răsboi. In Grecia, aliaţii sunt în conflict permanent cu guvernul monarhic. Totuşi Constantin e menajat, iar Venizelos, care, în desperare de cauză, a instituit, un guvern naţional independent, favorabil aliaţilor, e privit cu neîncredere. Anglia, la rândul ei, începe să se plictisească de acest răsboi din Balcani. Vrea serios să-şi retragă trupele pentru Palestina şi Irak, având acolo interese imediate d© apărat. Franţa face însă imposibilul ca să determine continuarea luptei. Astfel se ajunge —după o ofensivă nereuşită, care a pus soartea frontului de la Salonic din nou în discuţie — la detronarea lui Constantin, şi la crearea unui consiliu superior de răsboi interaliat iar, după defecţiunea Rusiei, la o radicală reorganizare a frontului din Balcani, ce este la originea capitulării Bulgariei şi a celorlalte capitulări cari au urmat în anul al patrulea de răsboi, aducând victoria finală şi pacea mult dorită. Să mai amintim că chiar şi amănuntele operaţiunilor militare, precum şi oportunitatea lor, era obiect de controverse între aliaţi? Dar acum aliaţii aveau în faţă voinţa de fier a bătrânului Clemenceau. Iar operaţiunile militare erau în mâni bune, în cele ale lui Foch şi colaboratorii săi- Strălucita învingere a lui Franchet d'Esperay în Balcani i-a deschis larg drumul peste Serbia, România şi Ungaria spre Viena şi Berlin. Planul însă nu se mai execută. Nemţii au înţeles că totul este pierdut. Dar a trebuit ca pierderile să fie mari şi multe, loviturile duşmane să succedeze tot mai hotărât şi decisiv, pentru ca aliaţii, treziţi la realitate, să realizeze în ceasul din urmă unitatea de acţiune şi comandamentul unic. Unitatea aceasta însă nu a mai rezistat la masa verde. Vechile divergenţe s-au deşteptat din nou, animozităţi abia atenuate prin amintirea vechei tovărăşii de arme. Poate vor înţelege popoarele odată că trebuia menţinută cu orice preţ această coaliţie strânsă, transformată într’un front unic al păcii. Să nu fie atunci prea târziu! Ernest Armeanca WâradQ Aladár fi Fleici Nelly vestiţii comici de salon, debutează înn fiecare seară după ora 10 la restaurantul„GAMBRINUS& co!pr@arom román fl genisti, mirarea Kláera, preţul obişnuite. 214 PATRIA Generaţia nona in alte fan* — Conferinţa dlui prof. dr Iuliu Haţieganu — In cadrele Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor“ d. prof. dr. Iuliu Haţieganu şi-a desvoltat Marţi seara a doua conferinţă din ciclul asupra „problemei generaţiei tinere“Dşa a trecut în revistă frământările generaţiei tinere în diferite ţări. Se constată că pretutindeni generaţia nouă, acea cuprinsă între vârsta de 15—45 ani, este într-o febrilă activitate. Ea este pătrunsă de mesianism. Generaţia nouă vrea să facă o revoluţie socială. O mişcare unitară însă nu se desemnează. Generaţia tânără este în perioada discuţiilor şi nu în epoca eroică de înfăptuiri. Tineretul este divizat. Sociologii explică acest lucru prin lipsa unui ideal. Generaţia nouă nu este preocupată atât de probleme sufleteşti, ci de ordin mai mult „gastric“, deoarece cei mai mulţi sunt candidaţi de şomeri. Generaţia, nouă este în căutarea unei formule noui. Marele bărbat de stat al Cehoslovaciei spune despre această generaţie că este inira-radicală, pasională, sentimentală, în unele ţări cu tendinţe antisemite, lipsită însă de ideal şi credinţă .Gustav de Bon vede generaţia tânără dominată de sentiment, având ideia solidarităţii litre popoare, cu tendinţe spre internaţionalism, dar şi dictatură. Generaţia tânără între 15—25 ani este şi ea divizată. O parte se dedică exclusiv cărţii, este tineretul „studios“, nu lipseşte însă nici cel religios, tradiţionalist, sportiv şi chiar voluptos-Tineretul politic înclină spre materialism, acţiunea sa este impetuoasă, revoluţionară, începe însă să se încadreze într-un ideal comun. Alţii sunt pasionaţi de problemele economice. Se observă mai ales tendinţa de a creia noui formule, fie sociale, economice etc. Conferenţiarul a analizat apoi cu multe amănunte caracteristicele mişcărilor generţiei tinere din Franţa, Anglia, Italia, Cehoslovacia, Turcia, Ungaria, Rusia Şi Germania. In concluzie se desprinde tendinţa generaţiei noui spre formula şi concepţia colectivismului şi al etatismului. “Ea doreşte selecţionarea valorilor. In Occident generaţia merge, pe drum drept, în direcţia, naţionalismului luminat, corectat prin dreptate socială. Un public numeros şi select a aplaudat interesanta conferinţă a dlui dr. Iuliu Haţieganu. Inaugurarea solemnă a Institutului de înaltă Cultură Italiană la Bucureşti Ni se anunţă telegrafic difi Bucureşti, că Duminecă 2 Aprilie va avea loc inaugurarea solemnă a Institutului de înaltă Cultură Italiană, în Palatul sau din Calea Victoriei No. 196, prin conferinţa dlui prof. Ettore Romagnoli, membru al AcademieiRegale Italiene. Noua instituţie, asemenea altora, create de curând de către Italia Nouă în alte centre europene, ca: Barcelona, Braga, Lubiana, Sofia, Athena, are misiunea de a conduce mişcarea raporturilor culturale dintre Italia şi România, şi de a furniza studioşilor şi publicului românesc mijloace cât mai expeditive pentru o cunoaştere adecvată a civilizaţiei italiene antice şi modern din acest scop lucrează mai bine de un deceniu , pentru a vorbi numai de instituţii şi fără a aminti operele unor, oameni de ştiinţă mai mari sau mai mici — cele două catedre universitare din Bucureşti şi Cluj, ocupate de doi eminenţi oameni de ştiinţă : Ramiro Ortiz şi Giandomenico Serra, cari în oraşele lor respective au înfiinţat două, nuclee de biblioteci şi două şcoli. Se adaugă la aceste instituţii lucrării?’, dlui Alexandru Marcu şi puţinele lectorate. In ultimul timp misiunea a opt profesori secundari s-a alăturat la acest entuziasm mereu crescând pentru studiile asupra naţiunii italiene. Programul Institutului de înaltă Cultură cuprinde un ciclu de lecţii universitare, care vor fi făcute de personalităţi ştiinţifice italiene, un ciclu de conferinţe făcute de personalităţi române competente, conferinţe cu proiecţiuni de ale profesorilor misiunii amintite, expoziţii de artă, proiecţiuni cinematografoe etc- Biblioteca va fi com-’ plectată cu o „bibliografie italo-română“. Numele dlui profesor Ettore Romagnoli, care a sosit din peninsulă pentru a iniţia viaţa Institutului în capitala României, este un nume de un prestigiu consolidat în literatura contimporană pentru studiile şi traducerile sale din clasicii greci, studii şi traduceri pătrunse de un nou spirit estetic şi de un nou şi puternicsimţ omenesc pentru artă. Câteva din tragediile traduse de dsa au fost reprezentate în Teatrul liber antic din Siracusa cu mare succes. Solemnitatea din 2 Aprilie reprezintă deci un eveniment de primul ordin pentru raporturile spirituale dintre Italia şi Romania, pentru cari raporturi Academia Română din Roma, lucrează din răsputeri şi cu străduinţa evidentă de a le face cea mai puternice. —oxo— ATENŢIUNE ! Cel mai bun vipt pregătit ca acasă se găseşte la Restaurantul Russu STR. CH. BARIŢIU No. 16 încercaţi şi Vă veţi convinge. Abonament lunar 800 Lei 3 feluri Menu 3 feluri 16 Lei, cină 12 Lei VitURI EXCELENTE. ONOR. DOAMNELOR! x , ,. ; [ Faceţi economie de timp şi bani daca vă i, › ► vopsiţi părul cu noua vopseală de păr în ‹ ‡ ♦ 15 nuanţe, garantată şi inofensivă. Ondo- › j J J laţie permanentă garantată cu practică x * de 7 ani la firma ›► 59 MUSSA PIAŢA UNIRII No. 17. DIN TARA — S-a interzis exportul prin compensaţie. Banca Naţională a României a dat urmori din în sensul căruia exportul princompensaţie a fost interzis atât pentru plata datoriilor din streinătatecât pentru importul de mărfuri. Măsura Bănicii Naţionale este luată în urma fătului că prin exportul de compensaţie se susitrăgeau devizele ce trebuiau să între la Banca Naţională. Devizele intrate la Banca Naţională, în urmai acestei hotărâri,vor fi puse la dispoziţia Institutului nostru de Emisiune, care le va repartiza în mod echitabil atât pentrutrebuinţele statului cât şi pentru trebuinţele comerţului şi a industriei. Comisiunea Superioară a contingentării a luat în discuţie nouamăsură a Băncii Naţionale încă în decursul zilei de ieri, hotărându-se studierea cât mai grabnică a problemei. SAMBATA, 1 Aprilie, Amil 3CV. No. Tim Furnizorul Curm Regale GUSIOfl Sl Dvoastră Fondai in anul »32 noi de la de lO0ani bem numai licHeruri, romuri şi vinuri Eleonora Szilágyi s. A. pentru ca iapa cam se ştie sant cele urii bune si cele mal efiiae. Le găsiţi In toate magazinele. DEPOZITE PRINCIPALA: Strada Memorandului No. 4. Piaţa Unirii No. 28. Piaţa Mihai Viteazul No. 20. Calea Regele Ferdinand No. 37. Piaţa Mihaai Viteazul No 31. Piaţa Mihai Viteazul No. 39. FABRICA: Calea Moţilor 22 TELEFON: 7- IMFORMAŢIUNI Un canonic... Deunăzi am stat de vorbă cu câteva femei muncitoare din cel mai îndepărtat cartier al oraşului. Intre altele îmi spuneau, că în toată seara după închiderea fabricei ele se duc la bisericuţa lor. Au un popă, care le face seară de seară slujbe frumoase şi le spune învăţături din Sfânta Scriptură. Cu slujbele şi cu învăţăturile acestea muncitorii români ai fabricei îşi stâmpără sufletul după oboselile zilei.. — Nici nu e popă, —a exclamat deodată una dintre ele, cea mai bătrână. E canonic, doamnă, e canonic... Dar ştii, noi suntem iac'aşa, nişte femei muncitoare Şi nu ne pricepem la rangurile popilor... — Aşa-i! — aprobară celelalte, în cor. Eu însă le-am combătut, spunându-le, că popa lor nu e canonic, ci un popă ca toţi popii. Cunosc doar prea bine pe canonici, de la cel dintâi, până la cel din urmă..— Nu se poate doamnă, — protesta bătrâna întrerupându-mă. — Să vezi, ce slujbe frumoase ne face! S'auzi, ce învățături frumoase ne spune! E canonic, doamnă, e canonic... E omul lui Dumnezeu... Nu mă lăsai bătută, bineînțeles. Leam convins, că popa lor e popă, iar ca să le îndulcesc sufletul am mai adăugat, că e un popă harnic şi am recunoscut, că e omul lui Dumnezeu... După despărţirea de ele am simţit, totuşi, multe mustrări de conştiinţă.— Cine ştie, — îmi ziceam, — sărmanele femei au avut, poate dreptate... Aseară apoi am, făcut ce am făcut, m- am urcat pe-un autobuz şi m-am dus la bisericuţa din chestie. Era arhiplină de lume muncitorească şi de odrasle muncitoreşti. Am stat la slujbă dela început până la sfârşit, dar cu impresia, că mă găsesc într‘o catedrală superbă, nu într’o modestă capelă muncitorească. Din uşa altarului răsunau cuvintele iubirii părinteşti, iar peste capetele oamenilor părea că s’au coborît limbi de foc... Cine Ştie, poate chiar şi peste „căpşorul“ meu... Dragi femei, iertaţi-mă, vă rog ! Cu toată învăţătura mea, voi sunteţi mai învăţate decât mine La toată întâmplarea mă întreceţi în ce priveşte cunoaşterea oamenilor*. Mândriţi-vă cu popa vostru cât vreţi şi înaintea oricui. El e într'adevăr un... canonic... ADELINA ISTRATE. — EXERCIŢII SPIRITUALE PENTRU TINERIMEA ŞCOLARA DIN CLUJ. Azi, Vineri în 31 Martie la orele 5 după masă se inaugurează exerciţiile spirituale pentru tinerimea de la şcoalele secundare din Cluj în cele două biserici ortodoxe române, în catedrala „Schimbarea de faţă“ şi în biserica Bob. Exerciţiile se vor termina Duminecă în 2 Aprilie prin împărtăşirea tinerimei. — EXPOZIŢIA DE PICTURA a artiştilor bucureşteni la cererea publicului românesc va rămâne deschisă încă două zile. Ultima zi a fost fixată Duminecă 2 Aprilie, când vernisajul va fi irevocabil închis. Expoziţia este în str. Memorandului 25 fiind deschisă toată ziua. — închiderea exerciţiului bugetar. Exerciţiul bugetar pe primele trei luni ale anului 1933 fiind pe sfârşite, Ministerul de Finanţe a întocmit un decret regal prin care se repartizează ultimele chelltueli pe luna Martie. Astfel la parmtdele „diverse de personal“, „materiale“ şi „diverse“ se abngajiează dub bugetul ordinar o sumă de 14 milioane 352.133, iar pentru compensarea datoriilor diferitelor instituţiuni către stat 2.533.716, pentruoperaţii de ordine peste 110.000.000 lei. Din bugetul extraordinar se repartizează o sumă de aproape 8.000.000, Ministerului Apărării Naţionale. Valabilitatea acreditivelor emise nu poate depăşi ziua de 31 Martie a. c. CJMJMiCut, IMMmaiJBiiHr4&u.K0PRfllAi 5. 40 " i» 1 Publicație. In conformitate cu ord. Nr. 288216—932 al Ministerului de Finanţe şi Ord. Nr. 34387 din 11 Octombrie 1932, al Inspectoratului General al Jandarmeriei.Se aduce la cunoştinţa publică că în ziua de 29 Aprilie 1933 ora 11 înainte de masă, în cazarma Inspectoratului Regional Jandarmi Cluj din calea Moţilor Nr. 74, se vinde prin bună învoială un automobil marca „Chevrolet“ Nr. 2069886, care se află uzat. Informaţiuni se pot lua în fiecare zi şi la orice iobă din zi la adresa Inpectoratului Regional Jandarmi Cluj, calea Moţilor Nr. 74. La licitaţie pot contola şi ofiţerii. Comandantul Legii unei Jand. Cluj. Căpitan Marconescu, p. şeful Biur. II. Adm. Căpitan Iordache. O VESTE BUNA PENTRU DAME. Azi s-a deschis în Strada Regina Maria Nr. 32 salonul de croitorie pentru dame al diui IOSIF IANA. Serviciu prompt şi iefren, modă engleză şi franceză. Acest nou salon de croitorie pentru dame îl recomandăm cu toată căldura tuturor cititoarelor noastre.