Patria, septembrie 1933 (Anul 15, nr. 189-213)
1933-09-15 / nr. 200
Anul al XV-lea N®. 200 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA I.uj, Strada Regina Maria Nr. 36. Redacţia şi Adm. 13-31 Direcţiunea 13-34 TELEFON Director: DR. AUREL BUTEANU ABONAMENT ANUAL. Profesiuni libere------Lei 800 Funcţionari--------------„ 700 Autorităţi şi instituţiuni „ 1600 In străinătate dublu. Lei 3 TAXA POȘTALA PLĂTITĂ Of NUMERAR No. 11178/»». Ctv\^ta Organ al Partidului National țărănesc S. A-d" popot Tineri. ÎS Septemvrie 1933 ~ .....ni nr—innnnr-T-1-i i— orga constată că toată 9 obosită. 8 _ucumva o fi sfârșitul ii? In trei acte si șase tablouri ? . Pe dramul realizărilor Frământările opoziţiei, ■—mai mult tremurare de emoţie^ pentru o eventualitate de mult râvnită decât hotărîre de luptă bărbătească — umplu din nou cuprinsurile presei din Capitală. Exploatând unele episoade inerente pentru o guvernare chemată să rezolve problemele unei vremi atât de vitrege ca cea de-acum, opoziţia fierbe în pregătiri şi in discuţii pentru un bloc care să acţioneze unitar împotriva guvernului pe care nu l-a putut clinti de pe poziţie suliţa de carton vopsit a nici unei „campanii de răsturnare“. Ciobanii fără turmă ai vieţii politice, şi-au început şi ei transhumanţa, — ca bunăoară d. Sadoveanu dela Iaşi, — dintr’un partid într’altul. Guvernul îşi continuă însă netulburat activitatea, cu calmul pe care i-l dă încrederea deplină a factorilor constituţionali — Coroana şi Naţiunea — şi conştiinţa împăcată a datoriei împlinite. In timp ce opoziţia — atâta câtă e — se frământă zadarnic să născocească şi să popularizeze ştirile cele mai alarmante şi mai tendenţioase, d. prim-ministru Al. Vaida-Voevod, a convocat pentru azi la Călimăneşti un consiliu de miniştri, de lucru, care să discute şi să întocmească programul pe care-l va prezenta guvernul în faţa Corpurilor Legiuitoare. După votarea conversiunii, a legilor financiare şi economice prezentate de d. ministru Maăgearu în sesiunea trecută, după reducerea impozitelor şi atâtea alte legi de uşurare a situaţiei generale, în sesiunea care urmează să se deschidă la timp a Parlamentului, va fi discutată şi votată marea reformă a unificării codurilor de drept. Alături de continuarea operei de ordin economic şi financiar pentru adaptarea organismului de stat şi a economiei naţionale la împrejurările şi realităţile mereu schimbate, alături de reforma importantă a şcoalei statului românesc, de activitatea viitoarei sesiuni parlamentare se va lega astfel şi opera de unificare legislativă, pregătită cu o deosebită grije şi dorită de multă vreme, având semnificaţia unui pas uriaş pentru pecetluirea şi desăvârşirea unirii naţionale şi a înfrăţirii definitive. Ferm pe poziţia sa, aducând soluţiuni potrivite tuturor problemelor complexe pe care i le pune greutatea vremilor, guvernul îşi continuă neclintit drumul său de realizări pentru buna cârmuire a ţării şi pentru consolidarea ei. Fanglicelor de naţionalism fals pe care le arborează opoziţia la vârful unor inofensive suliţe de atac, guvernul le răspunde cu patriotismul înălţător şi fierbinte al faptelor. .........li* ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦!♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Pulsul furii S‘a făcut în zilele trecute o verificare interesantă şi instructivă a stării de spirit care domneşte în ţară. S‘au ţi ‘ nut mai multe întruniri publice, la cari a participat mulţime de popor, masse compacte ale ţărănimii care vrea linişte şi muncă netulburată. S‘a ţinut deasemenea la Bucureşti şi o conferinţă a prefecţilor, pentru a se cerceta profilul complect al situaţiei politice în întreagă ţara. Amândouă aceste evenimente, a căror concluzii nu mai pot fi puse la îndoială de nimenea, au desvelit opiniei publice o stare de linişte, care domneşte pretutindeni acolo unde se găsesc oameni cari au o treabă şi un îndemn de muncă serioasă. Nicăiri nici o tulburare, nici o descomplectare în cadrele organizate ale partidului. Pretutindeni încredere desăvârşită în munca şi în capacitatea guvernului de a putea face faţă vremurilor grele prin cari trece economia naţională. Nu este de mirare dacă adversarii regimului, cari au toate motivele de a vedea slăbind guvernul, în lipsă de altceva mai bun inventează crize şi situaţii dificile cari nu pot avea alt rezultat decât chemarea lor la cârma stattului. Şi trebuie să recunoaştem cu această ocazie că din partea opoziţiei s‘a făcut tot ce omeneşte este posibil, pentru a îngreuna normala guvernare a actualului cabinet. Nu şi-a ajuns însă nici pe departe scopul această opoziţie cârcotase. S‘a încercat răspândirea de calomnii meschine cari să pună partidul naţional-ţărănesc într-o situaţie de disoluţiune. S-au încercat momeli printre aderenţii guvernului, răspândirea de ştiri alarmante asupra unei apropiate crize de guvern şi tot ceea ce se poate inventa cu o minte slabă şi chinuită de frigurile aşteptării. Ce s‘a ales din toate aceste manevre de opoziţie? Guvernul este stăpân al situaţiei şi al evenimentelor politice. Deţine atât încrederea Coroanei cât şi pe aceea a ţării. A reuşitsă înfrâneze toate minciunile adversarilor lui, cari nu s‘au sfiit de nici un mijloc, pentru ajungerea unui scop, care nici el nu se poate încadra în catalogul faptelor corecte. Intr'o atmosferă de încredere şi de calm, de linişte şi de bunăcuviinţă cetăţenească pe care nu o aflăm de ex. la partidul liberal, cabinetul dlui Vaida, a reuşit sa se impună şi în afară de graniţele ţării, servind astfel tuturor duşmanilor lui cea mai caldă şi usturătoare replică, pe care o putea da în aceste vremuri de intrigă mărimtă. La bursa din Paris rentele româneşti sunt în urcare. Creditorii streini se arată tot mai concilianţi faţă de recunoaşterea situaţiei reale, care a determinat guvernul de a opri plata transferului. In cel mai scurt timp se va ajunge la o înţelegere cu ei care să mulţumească pe deplin atât posibilităţile noastre de plată cât şi interesele lor cari au fost totdeauna just apreciate de către statul român. In asemenea împrejurări este deadreptul ridicol cântecul unor ziare de opoziţie, cari văd guvernul în pragul unei demisii şi prevestesc în fiecare zi evenimente politice cari întârzie să se împlinească. „Scoală-te tu ca să șed eu“ a încetat de a mai fi în politica românească o metodă de succesiune ca cârma statului. Analizată sub toate raporturile activitatea actualului guvern este deadreptul revelatoare pentru forţele de redresare din orice impas al ţării noastre. Ordinea naturală a lucrurilor nu mai poate fi înfrântă nici măcar în viaţa politică în care activează domnii Duca şi Gogla. Virulenţa lor a scăzut considerabil şi ceja mai înţeleaptă politică pe care ar pute o face ar fi aceea de a se supune împrejurărilor reale ale vieţii.Căci „nemo naturae nisi parendo imerat“. Nimenea nu poate stăpâni şi nu se poate încadra în ordinea naturală a lucrurilor, decât supunându-li-se lor. Parodia desarmării In Capitala Franţei vom avea, zilele acestea, o nouă conferinţă a marilor puteri care are de scop convingerea şantierelor şi furnalelor din Franţa, Anglia, Italia, Statele Unite şi Japonia , să furnizeze mai puţine arme de lup- tă, de distrugere reciprocă. Această conferinţă rezumă o situaţie tragică, inexprimabilă. Duşmanii de mâine se întâlnesc în jurul unei mese verzi oarecare, discută cu politeţea şi diplomaţia dictată de protocolul unor asemenea împrejurări, în fond nici unul nefiind convins de pacifismul, ce de ochii opinii publice mondiale, trebue să-l susţină acolo. Aceasta pentrucă marile puteri sunt departe de a fi convinse că pe cale paşnică diferendele dintre naţiuni ar putea fi soluţionate. Conferinţa nouă a dezarmărilor nu se ţine din necesitatea sincer simţită de cineva, ci din simplul motiv că data ei a fost mai dinainte fixată. Până atunci, şi mai cu seamă de atunci înainte, marile furnale de pretutindenea pregătesc intens, şi desigur cu mai multă tenacitate, marele praznic al măcelului de mâine. In Statele Unite s’au prevăzut înarmări navale de 40 milioane lei „pentru a da de lucru şomerilor“; in Japonia s’a răspuns cu măsuri similare spre „a nu se rupe echilibrul de forţe în Pacific“; în Germania spre „a scoate poporul din umilinţa nedreaptă şi în vederea realizării statului naţiunii germane“; în Anglia spre „a nu se pierde supremaţia mărilor“ care asigură existenţa insularilor; în Franţa spre „a nu fi nepregătiţi în faţa atacului german care e inevitabil“ iar în Italia spre a realiza ambiţiile imperialiste ale fascismului care pretinde pentru această ţară „rangul de mare putere continentală şi colonială“. Acestea sunt în linii generale punctele de vedere pe cari le vor expune delegaţii marilor puteri la Paris. In asemenea împrejurări a milita pentru pace, prin desarmare, înseamnă a demonstra tuturor nesinceritatea relaţiilor dintre popoare şi eşecul inevitabil al conferinţelor internaţionale. VAI ŞI-AMAR Se apropie vremea culesului. Se îngălbeneşte şi frunza de porumb aşa încât nu e lucru de mirare dacă în viaţa politică se observă o oarecare efervescenţă. •Ţara Noastră“, ziarul dlul Goga, în lipsă de alte şanse, încearcă o tatonare timidă printre rândurile tineretului. Cică acest tineret nu a fost până acum deloc valorificat în politică. Nu este inutilă această constatare atuncea când toată lumea ştie că d. Goga a valorificat doar „must“. Interesantă este însă observaţia ziarului în chestiune, care consideră tineretului drept un megafon de propagandă al unui partid politic. Un element de nevinovăţie purificatoare. Păi dacă e vorba de nevinovăţie atuncea da. Să-şi adune d. Goga câţi mai mulţi tineri. Ca să putem scrie ceva cu titlul, Irod se pregăteşte să taie capetele pruncilor. Vai şi-amar. — In zilnica dsale cartă poştală din fruntea „Neamului“, d. N. Iorga constată cu amărăciune că întreagă ţara e obosită. Obosit e guvernul, obosită opoziţia, obosită naţiunea, obosit Regele. Singurul neobosit este dsa. Şi cum nu sunt semne să aibă prilejul de-a se mai obosi vreodată în treburile preşidenţiel de consiliu, teatrele româneşti tremură de de pe-acuma în faţa pericolului pe care l-ar prezenta o exploatare a odihnei dsale, în domeniul dramei sau al comediei. De unde, un nou val de vai şi amar. înălţarea sfintei cruci . — 14 SEPTEMVRIE 629 — DE SEPTIMIU POPA După obiceiul acelor vremuri, Crucea pe care fusese răstignit Isus Hristos a fost îngropată în pământ, la locul răs- t ttignirii, pe vârful muntelui Golgotha Tot astfel crucile celor doi tâlhari răstigniţi împreună cu El. Vreme de trei secole cele trei cruci au stat îngropate în pământul stropit cu sângele lui Isus Hristos, până în zilele marelui împărat Constantin. Acesta, împreună cu maică-sa Elena, în anul 330 a călătorit la Ierusalim, dorind să vadă locul, unde Fiul lui Dumnezeu a pătimit pentru mântuirea neamului omenesc. Văzând muntele Goli gotha în ziua de 13 Septemvrie a pus să sape în vârful lui, în nădejdea că se , va găsi lemnul crucii Domnului. S’au făcut săpături şi s’au găsit trei cruci de lemn. Cum se ştie, lemnul de cedru, dacă e îngropat în pământ fără uime- I zeală, nu putrezeşte, iar cele trei cruci au fost cioplite dintr’un astfel de lemn. I Săpătorii nu ştiau, care este crucea lui Isus Hristos. Au adus prin urmare un om greu bolnav şi l-au atins pe rând de cele trei cruci- Când bolnavul s’a atins de crucea Domnului s’a vindecat • îndată. Atunci împăratul, luând crucea pe umeri, însoţit de mulţime mare de popor a plecat către biserica sfântului mormânt, cea clădită de împărăteasa Elena, cântând cântece de laudă în cinstea Dumnezeului celui prea înalt. La biserică era întrunit popor mult, care aştepta în genunchi sosirea lemnului vieţii. Intrând cu crucea în sfântul lăcaş, Constantin a aşezat-o în faţa sfântului altar, iar poporul întreg a cântat: Cruce tale ne închinăm Hristoase Şi sfântă învierea. Ta o lăudăm şio mărim. împăratul a mulţumit cu prea ferbinţi rugăciuni lui Dumnezeu, că l-a învrednicit să poarte şi de umeri crucea, pe care şi Fiul lui Dumnezeu a purtat-o. Nu peste multă vreme apoi a primit botezul, spre marea bucurie a tuturor creştinilor dreptcredincioşi. Vreme de trei secole crucea a rămas înălţată în biserica Sfântului Mormânt, iar sărbătoarea înălţării se celebra an de an în ziua de 13 Septemvrie. Din toate părţile imperiului roman, ba chiar îşi din ţinuturile „Vasvare“ creştinii alergau necontenit în sfânta cetate, ca în faţa sfântului lenin să se închine Aceluia, care păcatele omenirii pe cruce le-a pironit* După tei sute de ani tronul împărăţiei romane răsăritene La ocupat Heraclius I (610—641). In timpul domniei acestuia la graniţele imperiului s’au ivitpopoarele barbare. El era însă un excelent general şi astfel, a stăvilit năvălirile acestora, asigurând pacea şi liliniştea împărăţiei. Domnia lui Heraclius de altfel a fost o domnie de necontenite răsboaie, iar el era în permanenţă încununat cu laurii biruinţei. A respins atacurile Avarilor, iar înfrângere a suferit numai odată, din partea Perşilor, în anul 615. Slip Strat al Persiei era [Pre atunci Hrosceis, un general tot atât de renumit. Luptei© s’au dat pe pământul Palestinei, tocmai în apropierea Ierusalimului. Biruind în răsboiu şi intrând triumfător în sfânta cetate, Hrosces a luat drept pradă de răsboiu şi Crucea Domnului, dând ordin să fie dusă în Persia. Ar trebui să ne transportăm în zilele acelea, ca să înţelegem durerea neamului creştinesc la auzul acestei veşti triste. Scriitorii contimporani ne spun, că „s’a făcut o mare jelanie în toată creştinătatea“. Pereţii bisericei celei mari din Constantinopol au fost acoperiţi cu covoare roşii, culoarea de doliu a celor vremuri, iar sfintele slujbe, chiar şi la cele mai luminate praznice se asemănau prohoadelor. In jale s’au îmbrăcat marile biserici din Roma, Alexandria şi Antiochia, iar creştinii făceau necontenite rugăciuni pentru reîntoarcerea, la Ierusalim a Crucii Domnului. Ziua de 13 Septemvrie se prăznuia cu deosebit de jalnică solemnitate, ca un protest viu , împotriva nelegiuirei lui Hrospes. Numărul creştinilor din toată lumea, cari călătoreau la Ierusalim în „anii de robie ai Crucii făcătoare din viaţă“ s’a întreit. Ei intrau plângând în biserica Sfântului Mormânt, îşi făceau mătăniile, se uitau cu jale la locul împodobit vreme de trei secole cu podoaba cea sfântă a lemnului vieţii, iar din biserică ieşeau tot plângând. Delegaţii numeroase erau trimise la Heraclius, căruia i se cerea să pună capăt jelaniei creştinilor, iar durerea lor să o prefacă întru bucurie. Răspunzând acestor, rugăminţi, Herradius îndemna poporul să fie cu răbdare şi să-şi aducă aminte de patimile celui răstignit pe cruce. Să-şi dea seama, că jelania sufletelor credincioase în timpul înfricoşatelor patimi erau mult mai mare decât durerea lor. Atunci, — spunea împăratul, — a lăcrimat cerul şi pământul, dar durerea s’a prefăcut intr’o bucurie prin strălucita înviere. Să fie pe deplin încredinţaţi, că tot întru bucurie se va preface şi durerea pentru răpirea Grucii Domnului. Vreme de 13 ani Heraclius s’a pregătit într’adevăr pentru a da Perşilor o lovitură decisivă. In anul 628, în fruntea unei armate puternice şi cerând ajutorul lui Dumnezeu, el a pornit spre hotarele Persiei. Din rândurile luptătorilor făceau parte numeroşi voluntari din ţinuturile barbare ale Europei apusene, creştini însufleţiţi de marele deal al acestor vremuri, doritori să vadă, cât mai repede Sfânta Grace aşezată la locul de cinste, în biserica Sfântului Mormânt. Soldaţii au luptat atât cu armele de răsboi ale timpului, cu lănci şi săgeţi, cât şi cu nevăzutele arme ale credinţei. Marşul lor de răsboiu era: Crucii Tale ne închinăm Hristoase şi sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim! Luptând cu însufleţire ei îşi îndreptau privirile spre cetatea persană, între zidurile căreia Ştiau, că e ascunsă nepreţuita lor comoară După lupte grele, Heraclius a învins pe Perşi, iar la sfârşitul anului 628 s’au început tratativele de pace, cu urmaşul lui Hrososes, care între timp încetase din viaţă. Perşii au recunoscut vechile graniţe ale ti Guvernul este hotărât să pună în aplicare acordul financiar cu Geneva în pragul une vaste reconstrucţii economice prin punerea în valoare a bogăţiilor ţării Ajutcarea acordului este independentă de chestiunea transferului “ Un plan maghiar pentru refacerea statelor dunărene Acţiunea guvernului pentru ieftinirea vieţii BUCUREŞTI, 14. — Din sursă bine informată aflăm, că guvernul a hotărât aplicarea acordului financiar încheiat cu Societatea Naţiunilor. In acest scop, delegaţii Genevei urmează ca să sosească în ţară în prima jumătate a lunei Octombrie. Până atunci guvernul urmează a cădea de acord cu Consiliul Societăţii Naţiunilor asupra persoanelor care vor compune delegaţia, precum şi asupra persoanei primului delegat. APUCAREA ACORDULUI NU SCHIMBĂ CU NIMIC HOTĂRÂREA GUVERNULUI IN CHESTIUNEA TRANSFERULUI După cum am anunţat la timpul său, guvernul român prin delegaţii săi încheiat cu comitetul financiar al Soc. Naţiunilor un acord în vederea unei vaste reconstrucţii economice, prin punerea în valoare a bogăţiilor ţării noastre şi prin sprijinul cercurilor ecortomice internaţionale precum şi printr-o reorganizare a finanţelor, care apoi să ducă la echilibrare budgetului statului. In baza acestor hotărâri, guvernul român va proceda în cursul lunei octombrie la punerea în aplicare a acordului încheiat la Geneva. «Sîficarea acordului însă nuva schimba întru nimic hotărârea luată în chestiunea suspendării transferului, guvernul aşteptând şi pe mai departe răspunsul creditorilor asupra termenului când voesc să înceapă tratativele cu reprezentanţii săi. O PROPUNERE MAGHIARA PENTRU REFACEREA STATELOR DUNĂRENE LONDRA, 14. — Cercurile economice discută propunerile pe care le face d. Debutay, preşedintele Ligii dunărene, în cadrele unui articol pe care l-a publicat în numărul de ieri al ziarului .,limes“. D. Debutay expune, în pomenitul articol, situaţia dezastruoasă a statelor dunărene. Privitor la plata datoriilor externe, d. Debutat arată că anuităţile datorate de aceste state d in Bucureşti 14. — Cercurile economice din Capitală iau act cu satisfacţie de febrila activitate pe care o depune ministerul de industrie şi comerţ în interesul regenerării şi intensificării vieţii noastre economice. Se lucrează la revizuirea preţurilor tuturor articolelor de primă necesitate pentru a le pune în armate cu actuala inlusiv Grecia şi Bulgaria, se urcă la , formidabila sumă de 40 milioane lire sterline. Balanţa comercială a acestor state la un loc, nu numai că nu produce nimic, dar ea este deficitară cu aproape 10 milioane lire sterline. Pentru îndreptarea acestei situaţii, autorul propune ca sumele blocate să fie date statelor cu valută aur şi finanţe înfloritoare sub formă de împrumut pentru a cumpăra produsele speciale ale ţărilor, cari au suspendat plata transferului. DECLARAŢIILE DLUI MADGEARU INPRESA ENGLEZA Londra 14. — Ziarele londoneze reproduc pe larg declaraţiile făcute de dl. ministru Madgearu la Budeşti cu privire la datoriile externe ale României, stare economică. Se duc apoi tratative cu mai multe state vecine printre cari este şi Cehoslovacia, cari vor asigura plasarea unei însemnate părţi a produselor noastre peste graniţă. In cursul lunei octombrie vor începe din nou tratativele cu Italia, în scopul de a adânci şi mai mult legăturile economice dintre cele două state. Acţiunea guvernului pentru ieftinirea vieţii Se pregăteşte o nouă conferinţă a dezarmării Schimb de vederi intre guvernele marilor puteri PARIS 24.— Conferinţa dezarmării, care urmează să se ţină în curând la Paris, e pregătită cu mare asiduitate de către reprezentanţii marilor puteri. Paralel cu aceasta la Geneva, în sânul Ligii Naţiunilor, se discută nu numai problemele ce se vor ridica în viitoarea sesiune ci şi ceea ce se va supune spre discuţie în conferinţa desarmării de la Paris. CINE VA REPREZENTA GUVERNUL ENGLEZ LA CONFERINŢA DESARMĂRII LONDRA 14. — Guvernul britanic va fi reprezentat la conferinţa dezarmării de la Paris, probabil prin d. Henderson şi prin secretarul de stat de la departamentul externelor, d. Eden, care va avea între timp o lungă consfătuire asupra acestei probleme cu d. Mussolini la Roma. in vederea coordonării materialului, între delegaţii francezi, englezi şi italieni sunt în curs importante schimbări de idei care, în ceea ce priveşte Italia, sunt inspirate direct de către d. Mussolini. ŞI AMERICA PARTICIPĂ LA CONFERINŢĂ NEW-YORK 14. — La conferinţa dezarmării ce se va ţine în a doua Foiletonul de mâine: decadă a lunii acesteia la Paris, Statele Unite vor fi reprezentate prin d. Norman Davis, care actualmente se află la Londra. Delegatul american va face unele propuneri în ceea ce priveşte dezarmarea, în strânsă legătură cu planul de refacere economică mondială a dlui Roosevelt, preşedintele Statelor Unite. Pposod de: ION AGÂRBICEANU, ADUNAREA