Patria, noiembrie 1933 (Anul 15, nr. 238-263)
1933-11-01 / nr. 238
* MICA PUBLICITATE **Cat***urci de șoareci, molii sau ruperea hainelor ie coasa artistic dispărând orice unna Croitoria de domni Hirsch Strada Regina Maria 11 in fund In curte.__________ »or 80.000. Casă și teren de vânzare imediat. Str. Lucaciu 7. Inf. la ziar. D® închiriat in cartierul vilelor 2 camere, bucătarii bate în vilă singură cu terasa spresoare, str. Bolintineanu 16. ZjoO. y±4. Angajăm imediat dşoara romană ca vânzătoare intr’un nepozit de vinuri, a se adresa Calea Moţilor 3u._______ 10 Absolventa a Facultăţii de Litere meditează in condiţii favorabile._____________9/11 —o Vilă nouă cu 3 camere şi douâ camere confortabile, moderne oprite de autobus de vânzare avantajos. Case raport cu 10% venit net încredinţat cu vânzarea, Ludovic Vermes Str. Neculcea 2, după masa dela 4b. 033 /1—4 Plan cu mechanica excelenţă de vândut, Cluj, Str. biserica Ort. 1. Poarta doua, etaj. Cumpăr livret Banca Marmorosch păna Lei cuO.Olu'— si in libele mici. Plătesc 25 la sută numerar. Szűcs Elemér, Cluj, Piaţa Unirii li etaj 1. Pian Bechstein de vânzare, architect Áppon Str. Biserica Ortodoxă No. 4. De închiriat imediat 2 confortabile camere, antreu, baie,bucătărie etc. Calea Traian % Cumpăr și vând tot felul de mobile și sezlonuri, primesc efiii imnagazinare, lichida 5o— 60o/9 In bani gata. Rosenberg. Cal. Victoriei 25 magazin de mobile. In 8 Noemvrie a. c. preiau prăvălia Goldfried Rudolf din Cluj, Str. Regina Maria 32. Cine are vre-o pretensiune faţă de urma sus numită, să binevoiască a mă înştiinţa pană în 81. c. fiindcă dela aceasta data nu mai iau in considerare nici o pretenţiune. Margareta Jakobovits. Cetatea de Baltă. _____________• Regia Autonomă CFR. No. 115270/1933. Publicaţîune Se aduce la cunoştinţă generală că în ziua de Miercuri 15 Noemvrie 1933 orele l1 a. m. se va ţine la Inspecţia de Mişcare Oradea Bulevardul Regele Ferdinand No. 79, o nouă licitaţie publică pentru exploatarea concesiunea depozitului de bagaje de mână din staţia Oradea. Exploatarea acelui depozit se dă pe termen de 3 ani în condiţiunile contractului tip ce se poateconsulta la sediile Inspecţiilor de Mişcare din ţară şi la Direcţiunea Mişcării Serv. M. I. Bucureşti. Preţul concesiunei va fi la libera ofertă. Ofertele închise şi sigilate vor fi însoţite de:1. Certificatul de cetăţenie română. 2. Un certificat eliberat de medicul de circumscripţie Cfr. că ofertantul nu sufere de nici oboală contagioasă în special de tuberculosa sau sifilis. 3. Un certificat eliberat de Tribunal că nu a fost falit sau condamnat pentru alte fapte penale. 4. Recipisa de depunerea garanţiei provizorii de Cel puţin 500 din valoarea ofertei. 5. Una declaraţie scrisă că eventualele reparaţiuni şi amenjări necesare localului unde funcţionează concesiunea, se vor face de concesionar, pe spese proprii. z—QJLO— ' ■ TzC... r 2 un sgomot, nici o împuşcătură nu se aude. Totul e liniştit şi mut. Numai sufletul ni-e rănit şi sângele ii© sváén© şi e în tâmple. De ce atâta suferinţă işi atâtea jertfe? Ne aşezăm tăcuţi la masă. Amintirile şi durerea ne sfâşie sufletul. Suntem cu gândul acasă... Fericirea cămânului ipărintesc... zilele iferibâtei copilării iptline de bucurii mărunte... Regimentul format în rânduri pline de vigoare... cântând... acoperit cu flori şi zâmbet de fecioare... Iar acum, sfârşit ca după un uragan groaznic... Soldaţii plini cu noroi, înebuniţi de groază şi fără mici o speranţă... In spate cu mii de suferinţe... căni inuni (dieţşertate, sntropite... mame... soţii... copii... flămânzi... mirese rămase ifărtă nuntă1... In faţă linii cu sârmă ghimpată, şi dincolo de ele o altă viaţă, necunoscută nouă şi care ne umple de groază. •l-n■ faţanoastră, la vre o câţiva paşi alţi oameni trudiţi şi cu inima însângerată, ascunşi prin văgăuni îşi şanţuri. Nu-i vedem, parcă ar fi înrădăcinaţi în pământul umed, dar îi simţim că sunt apripăpe. Nu o cunoaştem, dar simţim,că şa’sufletul lor e îndurerat şi tremură. Ce aproape sunt! O făr*anguara da pământ ne desparte şi totuşi c© depărtare uriaşă! Braţul întins al inimei calde ar întâlni alt braţ cialid, întins prin adâncul pământului şi prin sârmele ghimpate... Şi, totuşi, nu se întinde braţul deasupra sârmelor ghimbate. Dumica, suferinţa încă nu a fost destulă, sârma ghimpată încă nu a pătruns destul de adânc în trupul obosit şi biciuit ca să răsară iertarea,înţelegerea şi iubirea între oameni. Sufletul lor este şi el amorţit de frigul desnădejdii şi de suflul rece al bestialităţii omeneşti. Două linii de fier atârnă liber, înfipte fin traverse deasupra şanţului nostru. Privesc ceasuri întregi linia ferată care să prinde în dosul gării Molid şi, în spate către Vama. Două linii de fier, cari ne leagă în depărtarea cu viaţa, cu familiile noastre... ' ICând vor durui ţ pe aici iarăşi roţile de fier? Când se vor prăbuşi sârmei© ghimpate, cari ne împiedecă vederea? Gările Molid şi Frasini sunt staţiuni vecine,şi acum, totuşi, ce depărtare uriaşă le desparte! Legăturile sunt rupte. Cultura soldatară -sol,robită în călcâi©. Sixt,totul obosit confundă bubuitul surd cu zuruitul trenului şi aşteaptă zadarnic sosirea trenului păcii şi al iubirei de oameni... PATRIA Independenţa Cehosovaciei ' , sărbătorită la Cluj Festivitatea dela primărie. Recepţia dela Consulat CLUJ, 30. — In sala de recepţii a primăriei a avutloc Sâmbăta la ora 11 săbătorirea a 15 ani dela înfiinţarea republicei cehoslovace, printr-o adunarea populară în frunte cu capii tuturor autorităţilor. Adunarea a fost prezidată de d. dr. Emil Haţiegian, ministrul Ardealului, înconjurat ide dnii dr. Liviu Dan, prefectul judeţului, dr. Victor Dejeu primarul municipiului şi preşedintele voluntariilor ardeleni, general Huidu, inginer Mănăstireanu, etc., de faţă fiind şi membrii consulatului cehoslovac în frunte cu d. , inginer Ladislav Cocoloşek, consulul Cehoslovaciei la Qinj. Deschizând festivitatea, d. ministru Haţiegianul într'o en tu şi astă cuvântai© a relevat importanţa sărbătoriri a 15 ,ani de la punerea temeliei republicii cehoslovace, cu care am fraternizat atât în suferinţele trecutului, cât şi azi când popoarele noastre amice sunt strânse printr'o frăţie îndestructubilă. Au vorbit apoi dnii Deileu,Mănăstireanu, general Hildru, dna dr. Bohei, studentul Buia, dir. A. Şimon, P. Meteş şi d. consul Kokolosek. Recepţia de la Consulat. La orale 12 a avut loc la consulatul celloslovac o recepţie Aici au vorbit Episcopul luliu, păr. Curea în numele Episcopui Ivan şi ing. Mânăstireanu. A răspuns în limba franceză d. consuli Kochulousek: „Excelenţă, die Ministru, Domnilor! Permiteţi-mi să vă adresez cu ocazia acestei a 15c©a aniversări a întemeierii startului cehoslovac, cele mai sincere sentimente de mulţumire pentru afecţiunea atât de bine exprimată, cu care poporul românesc împărtăşeşte toate bucuriile neamului al cărui interpret sunt azi în faţa Dvoastră. Prezenţa Domniilor Voastre la această serbare dovedeşte deplina împărătăşire a sentimentelor de sinceră amiciţie care leagă poporul cehoslovac de poporul românesc. Ridic acest panaj pentru viitorul Cehoslovaciei1 şi României. •’V ""V,.* După terminarea discursurilor de consul s‘a întreţinult cu toţi cei prezenţi. S‘a servit o gustare şi s‘a băut şampanie. Serbarea Coloniei Cehoslovace din Cluj. Sâmbătă seară, s’au întrunit In localul cercului cehoslovac diin restaurantul Dacii, toţi membrii coloniei cehoslovace. Au fost invitaţi la dineu şi românii cari au soţii cehoslovace. Tntr’o atmosferă frăţească, — cel dintâi toast, l’a ridificalt d. prof. Richard Tuiffli, fost ataşat comercial la Braga, — care l’a sărbătorit pe înţeleptul preşiediinite al repidilicei cehoslovace,, Thomas Masaryk, relevând măriile lui calităţi de bărbat de strait şi lupta vajnică purtată de Il-sa pentruînfiriparea statului inid epenidiemul cehoslovac. A luat aipoi cuvântul, ,d. Consul Oioehoilouisek, care după ,ce a salutat pre oaspeţii români în mijlociul chlomnejii kiehoslovace, mulţumimdu■ie că prăznnuesc împreună, sărbătoarea naţională cehoslovacă, — a făcut apoi o luminoasă şi concisă expunere a sibituraţiei republicii cehoslovace, care Ştie să biruiască criza economică, printr’o politică iriţională, die economie, de sforţări co imune îşi die solidarititate naţională. Asistenţa a aclamat vorbirea străhăltuită idi, un cald optimism al consululuui cehoslovac. Afacerile în America întâiul imucalit: In America în ultima vreme foarte mulţi oameni au drvenit peste noapte milionari. Al doilea mucalit: Şi ce emit ei înainte? întâiul mucalit: Miliardari! Camera de muncă Cluj. Comunicat Judecătoria de muncă s’au instituit pe lângă Camerele de muncă, ppetru soluţionarea pe cale de concilere sau judecată a conflictelor de muncă liănite între patroni şi salariaţi. Tot judecătoriile de muncă mai judecă abaterile la dispoziţiunile legale în vigoare relative la reglementarea, organizarea şi ocrotirea muncii, meseriilor şi sănătăţii muncitorilor. Aceste judecătorii deliberează şi judecă un complect compus dintr’un magistrat şi 2 asesori, aleşi de părţile în litigiu, dintre persoanele din lista asesorilor. Asesorii odată aleşi rămân pentru toată durata procesului şi nu pot lipsi decât numai cu autorizarea preşedintelui judecătoriei şi în caz când sunt reţinuţi de o cauză bine justificată. In astfel de cazuri asesorul interesat este obligat să anunţe pe preşedinte cu cel puţin 24 ore înainte de şedinţă. Preşedintele tribunalului poate să amendeze disciplinar cu 500 până la 2000 lei pe asesorul care lipseşte dela şedinţă sau vine târziu, sau se sustrage dela îndeplinirea însărcinării sale, după raportul motivat al judecătoriei de muncă. Având în vedere aceste dispoziţiuni ale legii juridicţiei muncii şi fiind informaţii că mai mulţi asesori de pe lângă Judecătoria de muncă din Cluj sunt împiedecaţi în exercitarea atribuţiuni ce o au de către patronii în serviciul cărora se află, aducem la cunoştinţă celor vizaţi dispoziţiunile art. 25 din Legea jurisdicţiei muncii, (1933) care prevede următoarele : „Este interzis patronilor şi reprezentanţilor lor să împiedece pe un lucrător sau funcţionar particulari de a primi sau a exercita sarcina de asesori ori de a-i persecuta această.Judecătorul-şef al Judecătoriei de muncă va pedepsi pe contravenienţi cu o amendă de la 5000 la 10 000 Lei“. Pentru plantarea de toamna 875 si Stop mare de pomi fructiferi prima calitate, pomi de aloe şi alte produse de pepinieră oferă cu preţ eftin Pepinirea de pomii altoiţi a Instituţie Agricole Mediaş, Transilvania. Telefon: 29. Sădirea începe în Oct. Preţ curent gratuit. Preşedinte, Secretar, Jumanca Oniga Programul sfinţirii Catedralei din Cluj Cluj, 31. „ Duaă,cum am relatat în reportaţiile noastre anterioare, la 5 Noemvrie vor avea loc în oraşul nostru grandioasele serbări ale tărnoşirii monumentalei catedrale ortodoxe române, şi cari vor participa M. S. Regele. Sanctitatea Sa Patriarhul Miron, guvernul şi reprezentanţii celorlalte metropola şi episcopii din ţară. Frumoasa şi impozanta catedrală este terminată. Se fac doar ultimele pregătiri în vederea sărbătoarei de Duminică. De asemenea piaţa din jur, prin sârgul actualilor edili, a fost complect transformată, într’un parc de toată frumuseţea. Preasfinţitul Episcop Nicolae Ivan supraveghiam personal pregătirile iar în ochii senini ai păstorului citeşti bucuria mare pe care o simte azi când îşi vede visul împlinit. Mândra catedrală străjueşte în oraşul durerilor din trecut şi a bucuriilor prezentului, ca o mărturie veşnică a puterii credinţei neamului nostru. Sărbătoarea tărnosirii ei, este bucuria neamului întreg, care alături de Arhiereic Nicolae Ivan, aşteaptă cu sufletul deschis ziua mare de 5 Noemvrie. Programul sfinţirii IConsiliuil Eparhial a întocmit în y©d tereia serbărilor de Duminică, următorul program: Sâmbătă, în. 1 Noemvrie: 1. La orele 5 ,d. a.: Şedinţa Adunării eparhiale extraordinare, in biserica parohiala idim Calea Regeie Ferdinand. 12. La orele 6 id. a.: V©cerni© ş. | Priveghereîn amândouă bisericile parohiale. Duminecă, în: 5 Noemvrie: 1. La orele 9 î. a.: Procesiune dela reşedinţa episcopală din Str. Iuliu Maniu Nir. 36la biserica catedrală şi începerea serviciului sfinţirei apei celei mici. 2. La orele 10î. a.: Conducerea în procesune a I. P.S. Patriarh Miron, a I. P. S. Mitropolit Nicolae şi a PP. S.S. Episcopi asistenţi, la biserica catedrală. 3. La ora fixată: Primirea Maiestăţii Sale Regelui Carol II la Catedrală, săvârşirea actului sfinţirii şi în continuare. 4. Liturghia arhierească, cu predica P. Sf. Episcop Nicolae al Clujului. 5. La orele 12 jum.: Recepţia Regală în sala festivă a Prefecturii judeţului. 6. La ora 1 jum. d. a.: Banchet oficial La Cercul fitilitar şi altul la Regimentul 83 Infanterie din Calea Dorobanţilor. 7. La orele 5 d. a.: Vecernie în biserica catedrală. 8. La orelle 6 seara, Concertul religios al Corului Episcopiei la Teatrul Naţional. La actul sfinţirii, în catedrală, se poate întra numai cu bilet de intrare nominal. Biletele de intrare, precum şi cele pentru banchet şi concert, i se distribuie ,la Consiliul eparhial. De iiincartiruire se va îngriji fiecare personal. Programul de mai sus a fost trimis spre aprobare Mareşalatului Curţii Regale. El urmează a fi apoi complectat cu serbările inaugurării expoziţiei agricole, a concursului hipic de după masă şi a vizitei M. S. Regelui la expoziţia cercetăşească. Programuldetaliat al întregei zile va fi întocmit definitiv mâine, câind va avea loc ,la primărie, o consfătuire a tuturor autoritățilordin loc, convocată pentru aceasta. —oxo— Cluj, 31. „ Ieri la orele îl a. m. a avut loc, în Aula Universităţii, în cadrul unei impunătoare sărbători, deschiderea noului an universitar. Pe lângă autorităţile judeţene, comunale, civile şti militare, au participat studenţii de latoate facultăţi,le, sala dovedindun se mult prea neîncăipătoare pentru cei veniţi să prindă cuvânt deîndemn la muncă nouă,de ridicare morală şi spirituală prinactivitatea desfăşurată zi de zi între zidurile acestei Universităţi, menită a fi candelă a conştiinţii româneşti în Ardealul de srobit. Au fost prezenţi deasemenea toţi profesorii în frunte cu d.ştefănescu Goangă, Rectorul Universităţii şidnii prof. Romulus Botilă, Nicolae Drăgan, Siianciu Victor şi Grigoriu decaniicelor patru facultăţi. Se găsea printre profesorii clujeni şi savantul neurolog, profesorul Marinescu, de la Facultatea de medicină din Bucureşti, care pentru meritele sale excepţionale, de om de ştiinţă şi de purtător al renumelui românesc în streinătate, a fost proclamat „doctor honoris cauza“. După solemnitatea deschiderii cursurilor, d. Ştefănescu Goangă, rectorul Universităţii citeşte actul prin care d. prof. Gheorghe Marinescu este declarat I de „doctor honor« Rector, dlor colegi, iubiţi studenţi, Veţi înţelege emoţia de care sunt stăpânit în momentul în care în cadrul linei asemenea sărbătoriri, mi se decerne titlul de „doctor honoris causa“, care recunosc, întrece puterile şi meritele mele modeste. De Facultatea de medicină din Cluj mă leagă sentimente de deosebită stimă. Prin profesorii ei Universitatea din Cluj, ridică prestigiul învăţământului superior din ţara noastră. In continuare sărbătoritul vorbeşte despre legăturile sale de muncă ştiinţifică comună cu profesorii Facultăţii din Cluj, cari aproape toţi i au fost în acelaşi timp şi elevi. Dsa vorbeşte apoi despre funcţiunea elitei intelectuale în mijlocul organismului social. Dsa relevă splendoarea în care au ajuns civilizaţiile antice şi în special Ekida care în cursul alor două veacuri a dat naştere la 180 de genii. Trece apoi în revistă intri o admirabilă frescă de împrospătare, întreagă istoria civilizaţiei noastre arătând efectele pe care le-au produs pretutindeni elitele intelectuale, cari, nu au fost totdeauna preţuite în timpul existenţei lor. Pornind de la teza lui Auguste Comte, sociolog şi cahiar părinte al Sociologiei ca ştiinţă, care susţine că asemenea corpului omenesc societatea este un organism şi ea, evident un organism social, dsa arată că chiar dacă am admite această teorie, există o mulţime de inadvertenţe între un corp uman şi corpul social. Funcţiunile corpului uman sunt mai ris causa“ al Universităţii din Cluj. In calitatea de raportor al Facultăţii de medicină, id. prof. Minea citeşte propunereaîntregului corp profesoral, de a se excertta dllui prof. Marinescu, fitilul d „doctor honoris causa“. Disa relevă meritele ştiinţi,fiice ale istribâitoriiuiului şi interpreteazăacest act ca un simbol de recunoştinţă al întregului neam, pentru savantul cu renume mondial care a împlinit 70 de ani. D. prof. Grigoriu aduce cuvântul de omagiu ali Facultăţii, de medicină. După terminarea acestor discursuri directorul Universităţii într’o atmosferăsolemnă spune următoarele: In urma propunerii facultăţii de medicină şi în urma primirea acestei propuneri dinpartea întregului corp profesoral, declar pe d. prof. universitar dr. Gheorghe Marinescu, de „doctor honoris causa“ al Universităţii din Cluj. Aplauze interminnabile de sinceră admiraţie punctează această formulă isoilemnă rostită de rectorull Universităţii. Sărbătoritul este vădit emoţionat când ia cuvântul pentru a rosti discursul său. In perfecte decât funcţiunile corpului social. Ştiinţa, care este cea mai înaltă personoficare a patriei, are tocmai acest scop de a perfecţiona funcţiunile corpului social luând de bază, corpul uman. In corpul uman legea muncii se valorifică mai bine decât în corpul social. Diviziunea muncii este deadreptul perfectă. 4 In corpul social unii muncesc iar alţii trag foloasele acestei munci. In corpul uman se valorifică la perfecţie principiul armoniei. In corpul social este atât de multă desarmonie. In organism legea solidarităţii este deasemtenea perfectă. Corpul luptă cu toate celulele lui impolit ca unei boale. In corpul social sunt atât de multe defecţiuni. In corpul omenesc legea economiei de timp, spaţiu şi materie este totdemna la maximum valabilă. In societate cazul este invers. Legea justiţiei în inegalitate nu se cunoaşte decât numai în funcţiunile corpului uman. Iată de ce dacă considerăm societatea ca un organism, trebuie să facem toate sforţările pentru ca organismul social să-şi însuşească toate perfecţiunile organismului animal. Incheind discursul său, care a fostascultat cu uninteres deosebit decătre întreaga asistenţă, d. ,prof. Marinescu a spuscăa ţinut, să spună aceste lucruri, pentrucă trecem azi prin o teribilă criză a intelectualităţii, care trebuie săse regăsească pe sine însuşi După masă hi, orele C, în faţa unei săli arhipline de profesor G.Marinescu a ţinut la „Teatrul Naţional“ o conferinţă strălucită despre „femeie“, asupracăreia vom reveni. Funcţiunea intelectualilor în organismul social O confesiune de credinţă a noului „doctor honoris causa“ Cetatea universitară Savantul neurolog Marinescu promovat doctor honoris causa, al Universităţii din Cluj — Solemnitatea inaugurării noului an şcolar — Miercuri, 1 Nov. An. XV. No. 238. Dej, 30. — Zilele acestea a avut loc la Dej o consfătuirea învăţătorilor fără posturi din judeţulSomeş. Consfătuirea a fost prezidată de dl Nicolae Gherlan, şeful cancelariei Revizoratului. In urma discuţiilor avute s’a ales un comitetad hoc compus din dl IuliuGosmia, Gavril Goja şi Alexandru Vidican, comitetul sarcinat cu convocarea şi cu întocmirea programului congresului care va avea loc în 2 Noemvrie a. c. S’au luat și cateva hotărâri preliminare în vederea *a cestui congres. IV Moda în ultimii 100 ani Chipul înfățișează evoluția modei în ultimii 100 luni,după ultimul jurnal de - modă din Londra.