Patria, septembrie 1934 (Anul 16, nr. 199-224)
1934-09-15 / nr. 211
Anul al XVI-la No. 211 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. _1 TELEFON: 13—31. Lei a sambata În Sept. 1034 ( .. J ); ABONAMENT: 1 (Dela 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 700.-« Fractiuni de an, lunar — — — Lei 60.-« Pentru funcţionari, anual — — — Lei 600.« Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 60.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 45.— Ft. autorităţi, instituţii, bănci, etc., an. L. 1000.— In străinătate dublu. TAXA POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 in Gratuit Muzeul Asociatiunii 31 BI U. Organ, al Partidului Nationale Țărănesci htotârîrile comitetului teatral executiv al f. Jr. ţ După ce comunicatul Partidului i Naţional-Ţărânesc a fost trunchitat de cenzură, s-au dat dispoziliuni ca el să poată fi publicat în întregime Eí Rcőele Allons al Spaniei mediază la Bucureşti şi la Delgrad restaurarea natsbirglior Naţional-socialiştii din Austria nu amânat proxima revoluţie până după efectuarea plebiscitului din Surre In numărul nostru de ieri am publicat pe pagina întâia Comunicatul finat cu care s au încheiat lucrările Comitetului Central Executiv al Partidului Naţional Ţărănesc. Cenzura din Capitală, trunchiase insă acest comunicat în aşa mod, încât părţile cele mai importante ale lui urmau să rămână necunoscute marelui public. Constatându-se însă nepriceperea şi hiperzelul păgubitor al mânuitorilor creionului roşu, autorităţile superioare serviciului de cenzură au dat dispoziţii ca acest comunicat să poată fi ulterior publicat in întregime. lată de ce ţinem să-l aducem în întregime la cunoştinţa cetitorilor noştri, părţile cenzurate fiind tipărite în cele ce urmează cu negru: Comitetul central executiv al partidului naţional-ţărănesc întrunit în zilele de 9, 10, 11, 12 Septemvrie la Bucureşti, în urma discuţiunilor urmate hotăreşte următoarele: 1. Ia act de stadiul lucrărilor pregătitoare ale cercului de studii şi conferinţii raportorilor, reunită cu delegaţia permanentă a partidului în vederea alcătuirei noului program şi le aduce călduroase mulţumiri pentru munca desfăşurată. In vederea terminărei şi desăvârşirei acestor lucrări pregătitoare, congresul general va avea loc la începutul lunei Noemvrie. In viitoarea şedinţă a comitetului executiv central se va examina proectul de program care va fi supus spre aprobare congresului general. ş . METODA DE GUVERNARE 2. In ce priveşte metoda de guvernare, partidul naţional-ţărănesc, consecvent cu declaraţiile programatice şi tactice făcute de preşedintele său şi aprobate de comitetul central executiv: a) Este şil rămâne credincios regimului monarhic constituţional, respectuos faţa de prerogativele regale ca şi faţă de drepturile Naţiunei şi înţelege să înconjoare Coroana cu devotamentul şii loialitate desăvârşită; b) este adânc convins că o colaborare normală între Coroană şi forţele politice reale, isvorîte din sânul Naţivneii, se poate asigura numai prin contactul direct şi nemijlocit intre aceşti doi factori fără interpunerea oricăror alte elemente lipsite de răspundere, care ar putea tulbura funcţionarea normală a mecanismului constituţional; • .4..^ c) înţelege să ferească complect Coroana de răspunderea actelor de guvernământ, stabilind precis responsabilităţile guvernului şi asigurând executarea lor; Partidul naţional-ţărănesc înţelege să-şi asume răspunderea guvernării numai în atari condiţuini. Aprobă tactica urmată de preşedintele partidului până în prezent şi exprimă încrederea desăvârşită şi pentru viitor. IM UNITATEA DE ACŢIUNE 3) In ceea ce priveşte unitatea de acţiune şi execuţie a partidului: a) Ratifică actele şi hotărîrile delegaţiunii permanente până la data actualei şedinţe a comitetului central executiv; , b) decide ca problemele de ideologie, program şi tactică generală să rămână in sarcina congresului general, comitetului central executiv şi delegaţiii permanente. Organizaţiile regionale se vor ocupa de problemele speciale ale diferitelor regiuni şi de chestiunile de organizare şi disciplină locală; c) nici o formaţiune cu caracter politic şi în afară de prevederile statutare nu este admisă înăuntrul partidului. Membrii partidului nu pot face parte din asemenea formaţiuni1. Organizaţiunile noastre judeţene vor proceda la dizolvarea unor atari formaţiuni prii unde ele ar exista. MODIFICAREA STATUTELOR 4. Cu privire la modificarea statutelor: Aprobă modificarea articolelor privitoare la compunerea comitetului executiv central, comitetului provincial şi delegaţiunii permanente propuse de preşedinte. Celelalte propuneri de modificare vor fi examinate de comisia de statute şi vor fi supuse aprobării comitetului central executiv în şedinţa viitoare. In acest scop organizaţiile judeţene care au de propus modificări, sunt invitate să le trimită la secretariatul general, cel mai târziu până la 15 octomvrie. ABUZURILE GUVERNULUI 5. Constată că situaţia economică şi financiară a ţării se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult, fără ca guvernul să fie în măsură, prin politica sa, de a da vre-o soluţie eficace, fiind lipsit de directive clare şi acţiuni hotărâte. In acelaş timp necontenita călcare a legilor contribue să sporească starea de nemulţumire şi îngrijorare a cetăţenilor. In loc de normalizare a verţii de Stat, guvernul prin revizuirea abuzivă şi arbitrară a funcţionarilor publicii, prin înlocuirea în masă a slujbaşilor din administraţiile publice în noile ţinuturi, trezeşte neliniştea şi sporeşte pe zi ce trece îngrijorarea, contribuind astfel la anarhizarea serviciilor publice- I ■ II ■ Iâu criotei&IIi Alegerile comunale şi judeţene, în care partidul naţional-ţărănesc a obţinut majorităţi impresionante dovedesc cu prisosinţă încrederea crescândă a maselor populare în partidul nostru. Cu toate acestea guvernul liberal refuză să instaleze consiliile în care naţional-ţărăniştii sunt în majoritate. Ridicăm protestul cel mai categoric împotriva acestui abuz nemaipomenit. Pentru a fi la adăpost şi a împiedeca orice criptă îndreptăţită a actelor sale guvernul liberal continuă a se rezema pe cenzură şi stare de asediu socotite fară raţiune în momentul de faţă nu numai de partidele de opoziţie, ci chiar de şeful partidului liberal. Partidul naţional-ţărănesc protestează împotriva menţinerii măsurilor excepţionale, cerând imediata lor înlăturare şi intrarea în normal. Organizaţiile partidului naţional-ţărănesc sunt invitate a începe de urgenţă organizarea campaniei de luminare a opiniei publice asupra pericolului continuării acestei guvernări. 6. Comitetul central executiv înfierează campania de denigrare dusă contra dlui Iuliu Maniiu, promotorul unirei Ardealului, fost prim-ministru al ţării în repetate rânduri, care s’a îngrijit de înzestrarea ţării cu armament, omul a cărei viaţă e o înaltă pildă de patriotism şi moralitate, protestează cu indignare contra plăsmuire de acte facse şi a încercării de acoperire a falsificatorilor, cere comisei de anchetă parlamentară să instruiască ea însăşii chestiunea falsului comis. •-1 ! I u.iAkiAUi Aşteptând rezultatul anchetei pe care o cere strict obiectivă în deosebire de atitudinile pătimaşe de până astăzi, partidul naţional-ţărănesc înţelege să sancţioneze orice vină s’ar dovedi în sarcina vreunuia dintre membrii săi. Comitetul central executiv se declară solidar cu toate actele de guvernare ale guvernelor prezidate de dnii Iulius Maniu, Al. Vaida-Voevod şi G. G. Milt Ionescu. 7. Comitetul central executiv a declarat, cu unanimitate, membru de onoare pe d. Traian Bratu rectorul Universităţii din Iaşi, fost preşedinte al Senatului. VIENA, 14 (Telor). — Ziarele vieneze apărute în cursul zilei de azi sunt informata de la Paris că acţiunea de restaurare a Habsburgilor p© tronul din Viena, şi-a câştigat un aliat preţios în persoana ex-regelui Alfons al Spaniei, care va încerca în cursul acestor luni, ca să înduplece cercurile din Bucureştii şi Belgrad la o atitudine binevoitoare pentru realizarea acestui plan. Dealtfel curentul popular pentru restauraţiune, după cum afirmă cercurile legitimiste a crescut in ultimul timp foarte mult. Şefii legiitimiştilor austriaci tratează acum cu conducătorii partidului naţional-socialist pe care vreau să-i înduplece pentru cauza lui Otto de Habsburg. NOUA REVOLUŢIE NAŢIONAI.SOCIALISTA DIN AUSTRIA VA AVEA LOC LA PRIMAVARA In ceea ce priveşte activitatea partidului naţional-socialist din Austria, presa parisiană este informată că noua revoluţie nu sei va produce mai devreme de primăvara anului 1935. Dela Berlin s’au dat în ultimul timp sugestiunii precise ca toate mişcările de mase în acest sens să înceteze până după efectuarea plebiscitului, din regiunea Sarre. Instrucţiunile acestea au fost date avându-se în vedere creşterea continuă a aderenţilor partidului naţiional-socialist, care numără acum, după statisticele de la Berlin 3 milioane, de membrii. I EX-REGELE ALFONS Cenzura şi starea de asediu au fost prelungite — Luni se decide soarta funcţionarilor — BUCUREŞTI, 14. (SIR). In consiliul de miniştri care a avut loc ieri înainte de masă ,s’a luat hotărârea prelungirii stării de asediu şi a cenzurii, după care s’a discutat chestiunea revizuirii aparatului de stat. Consiliul a hotărât ca până luni seara să se alcătuiască la fiecare minister tablouri definitive, care să cuprindă numărul de funcţionari de care departamentul ar putea renunţa. Aceste tablouri vor fi supuse viitorului consiliu, care urmează ca să armonizeze reducerile eventuale, coordonând toate posibilitățile pentru o rezolvare cât mai sănătoasă. In baza hotărârilor luate se va întocmi apoi decretul în legătură cu simplificarea aparatului de stat. Un monument in memoria luptătorului Ştefan C.Pop In şedinţa de Miiercuri a comitetului executiv al partidului naţional-ţărănesc, d. dr V. V. Tilea, a propus ridicarea unui, monument la Arad în memoria marelui patriot, care a fost Ştefan Cicio Pop. Propunerea dlui V. V. Tilea a fost însuşită cu mare însuflețire de înaltul for politic. \ s.; t \S\ iKj A .1 MIJI 1A1TD0U la Roma va avea loc la 16 octomvrie Roma 14 (Telor). — Amănuntele diplomatice în legătură cu vizita dlui Barthou la Roma au fost definitiv fixate, stabilindu-se ca ea să aibă loc la 18 Octomvrie. Termenul acesta nu va mai suferi nici o modificare, deoarece înaintea lui d. Barthou va trebui să fie în permanență la Paris, pentru a aranja programul vizitei pe care o vor face în Capitala Franței M. Lor Regele Carol II al României și Alexandru al Iugoslaviei. r?3.* Ivan Mihailoff şeful teroriştilor macedoneni a reuşit să fugă In Turcia SOFIA, 14 (Teror), —■ In cursul nopţii de nerni, cu toate că era urmărit de mai multe detaşamente de jandarmi şi grăniceri, şeful revoluţonarilor macedonenii d. Ivan Miihailoff, a reuşit să treacă graniţa Turciei însoţit de către femeea revoluţionară Menţia. Se crede că el va rămâne mai multă vreme în Turcia, de unde va dirija activitatea revoluţionarilor macedoneni. -St* • „Fiica“ Țarului Rusiei a sosit la Belgrad Ea este în permanentă supravegheată de poliție. Se crede că această femeie maniacă va fi expunsată în Iugoslavia BELGRAD, U. (Telor). In zilele trecute a apărut la Belgrad venind din America, pretinsa Marea Ducesă Tatiana, fiică a Țarului Rusiei, şi ultima supravieţuitoare a masacrului familiei imperiale ruseşti. Ea este însoţită de către un doctor polonez cu numele Kraschowsky, care a promis autorităţilor poliţieneşti că va dovedi cu acte sigure faptul că protejata lui este într’adevăr fiica Ţarului Rusiei, Marea Ducesă Tatiana. . .tÎTjSl. Z'.'-Lt... fc&U In cursul zilei de ieri această pereche interesantă, a fost invitată la poliţie, unde i s’a pus în vedere că dacă nu îşi poate dovedi afirmaţiunile va fi expulzată din Jugoslavia. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia regală din Jugoslavia este înrudită cu fostul Ţar, astfel că nu poate tolera exproprierea de descendență directă pe care pretinde că o deţine protejata dlui Kraschowskii' s . vf f„ ---“OXO--- Colegialitatea... ,r — Poveste adevărată din zilele noastre — de : Septimiu Popa . Trecea tăcut și cu capul plecat spre pământ, pe-o stradă lăturalnice a marelui oraș. Câteodată își pipăia buzunarele, dar luând la moment hotărîrea solemnă să nu mai repete, acest gest. S-a convins însă în grabă, că respectarea acestei hotărîri e o trudă zadarnică. Sărmanele mâini se supuneau energicei porunci a stomahului.... Nu mâncase din seara zilei precedente. Cheltuindu-și ultimii doi lei își cumpărase o bucată da pâine neagră, după consumarea căreia s'a culcat într’un tufiş de lângă gară, dând sbor gândurilor către zidurile puşcăriei şi reamintindu-şi câte-un drăgălaş episod trăit între aceste ziduri. — Ah, ce bine era acolo! — îşi zicea, oftând din adâncul inimii. — Aveam casă şi masă, aveam colegi! Eu, nebunul, m-am purtat bine, ca să mi se ierte c part© a pedepsei.... Ah, ce nebunie.... In puşcărie ajunsese pentru falsificarea unei poliţe.... Făcuse acest păcat din cauza unei Lipse urgente de parale şi în convingerea, că înainte de scadenţă o să plătească suma întreagă. Păcatul o să rămână nedescoperit, iar el n’o să-l repete niciodată.... Adunase ban cu ban, îşi trăsese chiar dela gură şi era sigur, că într’o bună zi o să sfârtice fila cea neagră, strecurată în cartea vieţii sale. Pe poliţă scrisese numele celor mai buni colegi de birou.... Poate, i-ar fî rugat s‘o iscălească ei, cu mâinile lor, dar se temea de refuz. Colegialitatea îşi are marginile ei, peste cari nu se putea trece. El, înafară de leafă nu mai avea nimic, nimic.... Cu banii încasaţi pentru poliţa cea falsificată cumpărase un frumos cadou de nuntă unei nepoate de la ţară.... Cu trei zile înainte de termen era în posesiunea întregei sume. Avea să isprăvească însă neşte lucrări urgente de birou şi, astfel, drumul la bancă l-a amânat pentru ziua următoare. Această amânare a fost nenorocul lui. Unul dintre cei doi colegi avusese ceva treabă cu un funcţionar al băncii, înainte de despărţire acesta îl bătu pe umeri, şoptindu-i: — Spune colegului dtale, lui Victor Scoarţă, că poliţa îi este scadentă peste trei zile.... Ştii, poliţa, ce i-ai iscălit-o şi tu.... Evenimentele s’au succedat apoi cu fie mai pomenită iuţeală. Cazul a făcut senzaţie atât în birou, cât şi în oraş; încercările de aplanare a conflictului prin plata integrală a sumei, au fost zadarnice... Şeful biroului a refuzat orice intervenţie. — Pentru locul lui Victor Scoarţă el îşi avea.... nepotul lui. Aşa apoi, în ziua scadenţei el a ajuns în puşcărie. Procesul s’a desbătut destul de repede. Banca a fost despăgubită, iar el condamnat.... Făcuse de ruşine funcţionărimea.... Din puşcărie ieşise cu câteva sute de lei. Fiind om cu carte, îl puseseră sâ lucreze în birou, iar statul pentru astfel de lucrări acordă o prea modestă remuneraţie.... Vreme de patru săptămâni s‘a plimbat de dimineaţa până seara prin parcul şi prin străzile oraşului, — luând câte-o masă modestă într’o bodegă de-a cincea mână şi culcându-se în casa unui om necăjit, care pentru .■ce lei de noapte îi cedase în acest scop o rogojină. După ce i s’au terminat banii, s’a dus pedestru în satul lui, pe Câmpia Ardealului. Părinţi şi moşie nu mai avea, fraţi n‘a avut, iar rudeniile îi cunoşteau povestea. Satul l-a ocrotit, totuşi, aproape şeasă luni, dar dându-i să înţeleagă, că ar fi bine să se reîntoarcă la oraş. Cântase de câteva ori în strană.Oamenii s-au dus atunci la popa, să protesteze împotriva unei astfel de injurii. Popa, sărmanul, i-a dat trei sute de lei, comunicându-i şi vestea protestelor poporului.... S-a reîntors în oraş, ca să revină la ocupaţia de „om fără căpătâiu“. De astădată a ajuns la un adăpost mai ieftin, de patru lei pe noapte. Uneori întâlnea pe vreun vechiu „prieten de cruce“, ori, pe câte-un fost coleg de birou. Aceştia se prefăceau, că nu-l văd, ori scăpau de el repede, cu două-trei întrebări de sănătate şi asigurându-l, că sunt foarte grăbiţi. Ieri i s-au terminat banii.... Acum, din aceste reverii triste se trezi bătându-și încă odată buzunarele. Apoi, porni spre vechiul lui birou.... — Trebue să mă apuc de ceva, — își zicea. — O să mă duc la șeful, o să plâng în fața lui, o să-i reamintesc zilele, când el îmi spunea, că eu sunt cel mai bun şi mai harnic funcţionar.... O să-i cer măcar vre-o recomandaţi©, iar el, poate, o să-mi dea vre-un pol, ca să-mi stâmpăr foamea.... In birou, toate privirile se îndreptară spre el, dar numai pentru câte-o clipă. Singur succesorul său îl privi mai prelung, însoţindu-şi privirile cu un zimbet, al cărui înţeles îi era prea bine cunoscut.... Şeful l-a primit, dar când, după reglementarul „bună ziua“ a trecut de-a dreptul la obişnuita lui lecţie morală, el a întrerupt brusc: — Credeţi-mi, die şef, eu am acum nevoi© mai mult de hrana cea trupească decât de cea sufletească... N’am mâncat de-asară.... . . Cu un gest mărinimos, şeful i-a întins doi poli, dar a refuzat să-i dea vrei-o scrisoare de recomandaţie.... — Ultima dtale faptă, — îi zise. —• a stricat totul.... Ai fost un funcţionar bun şi harnic, dar.... ce folos? Ştii, dragul meu, nu mă pot expun©.... Simţind, că stomahul îi împarte anumite porunci, a mai îngânat un „bună ziua“, a ieşit la stradă, a intrat într’o bodegă şi.... a vânturat un pol. S-a dus apoi pe la foştii săi prieteni de cruce.... Unii au refuzat să stea cu el de vorbă, iar alţii, după două-trei propoziţii i-au dat un pol, ori doi, cu ochii îndreptaţi spre uşă. Seara, s-a trezit cu zece poli în buzunar şi în aceeaş stradă lăturalnică.... Fără să se uite la trecători, cu capul plecat spre pământ, se gândea... Deodată se trezi bătut pe umăr. — Bună seara, domnul© Scoarţă! Ce mai faci? Era Niculiţa Mână-Lungă, un fost tovarăş de puşcărie, pungaş de primul rang. Petrecuseră împreună zile frumoase. In ce priveşte îndreptarea păcătoşilor, pungaşul îşi avea teoriile lui. De câte ori încerca să-l convingă despre necesitatea îndreptării, încăpăţînatul pungaş rîdea cu hohote, respunzându-i: — Vorbele dtale, die Scoarţă, sunt neşte vorbe goale şi umflate.... Oamenii propovăduiesc mereu îndreptarea păcătoşilor.... Sunt însă mult mai făţarnici şi mult mai ticăloşi decât să dea păcătosului vreun ajutor pentru a se întoarce la calea cea dreaptă.... O să vezi dumneata, domnule funcţionar.... — Bună seara, dragă Niculiţă, — isbucni Scoarţă, trezindu-se, că strânge pe fostul său tovarăş de puşcărie in braţe. — De-ai şti, cât de mult mă bucur de această întâlnire.... Tocmai