Patria, septembrie 1934 (Anul 16, nr. 199-224)

1934-09-15 / nr. 211

Anul al XVI-la No. 211 DIRECTOR:­­ Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. _­1 TELEFON: 13—31. Lei a sambata În Sept. 1034 ( .. J ); ABONAMENT: 1 (Dela 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 700.-« Fractiuni de an, lunar — — — Lei 60.-« Pentru funcţionari, anual — — — Lei 600.­« Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 60.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 45.— Ft. autorităţi, instituţii, bănci, etc., an. L. 1000.— In străinătate dublu. TAXA POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929 in Gratuit Muzeul Asociatiunii 31 BI U. Organ, al Partidului Nationale Țărănesci htotârîrile comitetului teatral executiv al f. Jr. ţ D­upă ce comunicatul Partidului i Naţional-Ţărâ­­nesc a fost trunchitat de cenzură, s-au dat dis­­pozil­iuni ca el să poată fi publicat în întregime Eí Rcőele Allons al Spaniei mediază la Bucureşti şi la Del­­grad restaurarea natsb­irglior Naţional-socialiştii din Austria nu amânat proxima revoluţie până după efectuarea plebiscitului din Surre In numărul nostru de ieri am publi­­cat pe pagina întâia Comunicatul finat cu care s au încheiat lucrările Comite­tului Central Executiv al Partidului Naţional Ţărănesc. Cenzura din Capi­tală, trunchiase insă acest comunicat în aşa mod, încât părţile cele mai im­portante ale lui urmau să rămână ne­cunoscute marelui public. Constatân­­du-se însă nepriceperea şi hiperzelul păgubitor al mânuitorilor creionului roşu, autorităţile superioare serviciului de cenzură au dat dispoziţii ca acest comunicat să poată fi ulterior publicat in întregime. lată de ce ţinem să-l a­­ducem în întregime la cunoştinţa ceti­torilor noştri, părţile cenzurate fiind tipărite în cele ce urmează cu negru: Comitetul central executiv al parti­dului naţional-ţărănesc întrunit în zile­le de 9, 10, 11, 12 Septemvrie la Bucu­reşti, în urma discuţiunilor urmate ho­­tăreşte următoarele: 1. Ia act de stadiul lucrărilor pregă­titoare ale cercului de studii şi confe­­rinţii raportorilor, reunită cu delega­ţia permanentă a partidului în vederea alcătuirei noului program şi le aduce călduroase mulţumiri pentru munca desfăşurată. In vederea terminărei şi desăvârşi­­rei acestor lucrări pregătitoare, con­gresul general va avea loc la începutul lunei Noemvrie. In viitoarea şedinţă a comitetului executiv central se va exa­mina proectul de program care va fi supus spre aprobare congresului gene­ral. ş . METODA DE GUVERNARE 2. In ce priveşte metoda de guverna­re, partidul naţional-ţărănesc, consec­vent cu declaraţiile programatice şi tactice făcute de preşedintele său şi a­­probate de comitetul central executiv: a) Este şil rămâne credincios regimu­lui monarhic constituţional, respectuos faţa de prerogativele regale ca şi faţă de drepturile Naţiunei şi înţelege să în­conjoare Coroana cu devotamentul şii loialitate desăvârşită; b) este adânc convins că o colabo­rare normală între Coroană şi forţele politice reale, isvorîte din sânul Na­­ţivneii, se poate asigura numai­ prin contactul direct şi nemijlocit intre a­­ceşti doi factori fără interpunerea ori­căror alte elemente lipsite de răspun­dere, care ar putea tulbura funcţiona­rea normală a mecanismului constitu­­ţional; • .4..^ c) înţelege să ferească complect Co­roana de răspunderea actelor de gu­vernământ, stabilind precis responsabi­lităţile guvernului şi asigurând execu­tarea lor;­­ Partidul naţional-ţărănesc înţelege să-şi asume răspunderea guvernării nu­mai în atari condiţuini. Aprobă tactica urmată de preşedin­tele partidului până în prezent şi ex­primă încrederea desăvârşită şi pentru viitor. I­M UNITATEA DE ACŢIUNE 3) In ceea ce priveşte unitatea de ac­ţiune şi execuţie a partidului: a) Ratifică actele şi hotărîrile dele­gaţiunii­ permanente până la data ac­tualei şedinţe a comitetului central e­­xecutiv; , b) decide ca problemele de ideologie, program şi tactică generală să rămână in sarcina congresului general, comite­tului central executiv şi delegaţiii per­manente. Organizaţiile regionale se vor ocupa de problemele speciale ale diferitelor regiuni şi de chestiunile de organizare şi disciplină locală; c) nici o formaţiune cu caracter po­litic şi în afară de prevederile statu­tare nu este admisă înăuntrul parti­dului­. Membrii partidului­ nu pot face parte din asemenea formaţiuni1. Orga­­nizaţiunile noastre judeţene vor proce­da la dizolvarea unor atari formaţiuni prii unde ele ar exista.­ MODIFICAREA STATUTELOR 4. Cu privire la modificarea statute­lor: Aprobă modificarea articolelor pri­vitoare la compunerea comitetului exe­­­­cutiv central, comitetului provincial şi delegaţiunii permanente propuse de preşedinte. Celelalte propuneri de modificare vor fi examinate de comisia de statute şi vor fi supuse aprobării comitetului central executiv în şedinţa viitoare. In acest scop organizaţiile judeţene care au de propus modificări, sunt invitate să le trimită la secretariatul general, cel mai târziu până la 15 octomvrie. ABUZURILE GUVERNULUI 5. Constată că situaţia economică şi financiară a ţării se înrăutăţeşte din ce în ce mai mult, fără ca guvernul să fie în măsură, prin politica sa, de a da vre-o soluţie eficace, fiind lipsit de di­rective clare şi acţiuni hotărâte. In acelaş timp necontenita călcare a legilor contribue să sporească starea de nemulţumire şi îngrijorare a cetăţe­nilor. In loc de normalizare a verţii de Stat, guvernul prin revizuirea abuzivă şi arbitrară a funcţionarilor publicii, prin înlocuirea în masă a slujbaşilor din administraţiile publice în noile ţi­nuturi, trezeşte neliniştea şi­ sporeşte pe zi ce trece îngrijorarea, contribuind astfel la anarhizarea serviciilor pu­blice- I ■ I­I ■ Iâu c­­­r­iotei&IIi Alegerile comunale şi judeţene, în care parti­dul naţional-ţărănesc a obţi­nut majorităţi impresionante dovedesc cu prisosinţă încrederea crescândă a maselor populare în partidul nostru. Cu toate acestea guvernul liberal refu­ză să instaleze consiliile în care naţio­nal-ţărănişti­i sunt în majoritate. Ridi­căm protestul cel mai­ categoric împo­triva acestui abuz nemai­pomenit. Pentru a fi la adăpost şi­ a împiedeca orice criptă îndreptăţită a actelor sale guvernul liberal continuă a se rezema pe cenzură şi stare de asediu socotite fară raţiune în momentul de faţă nu numai de partidele de opoziţie, ci chiar de şeful partidului liberal. Partidul naţional-ţărănesc protestea­ză împotriva menţinerii măsurilor ex­cepţionale, cerând imediata lor înlătu­rare şi intrarea în normal. Organiza­­ţiile partidului naţional-ţărănesc sunt invitate a începe de urgenţă organiza­rea campaniei de luminare a opiniei publice asupra pericolului continuării acestei guvernări. 6. Comitetul central executiv înfie­rează campania de denigrare dusă con­tra dlui­ Iuliu Maniiu, promotorul unirei Ardealului, fost prim-ministru al ţării în repetate rânduri, care s’a îngrijit de înzestrarea ţării cu armament, omul a cărei viaţă e o înaltă pildă de patrio­tism şi moralitate, protestează cu indignare contra plăs­muire­ de acte facse şi a încercării de acoperire a falsificatorilor, cere comi­sei de anchetă parlamentară să instru­iască ea însăşii chestiunea falsului co­mis. •-1 ! I u.iAkiAUi Aşteptând rezultatul anchetei pe care o cere strict obiectivă în deosebire de atitudinile pătimaşe de până astăzi, partidul naţional-ţărănesc înţelege să sancţioneze orice vină s’ar dovedi în sarcina vreunuia dintre membrii săi. Comitetul central executiv se decla­ră solidar cu toate actele de guvernare ale guvernelor prezidate de dnii Iuliu­s Maniu, Al. Vaida-Voevod şi G. G. Mil­t Ionescu. 7. Comitetul central executiv a decla­rat, cu unanimitate, membru de onoa­re pe d. Traian Bratu rectorul Univer­sităţii din Iaşi, fost preşedinte al Sena­tului. VIEN­A, 14 (Telor). — Ziarele vie­­neze apărute în cursul zilei de azi sunt informata de la Paris că acţiunea de restaurare a Habsburgilor p© tronul din Viena, şi-a câştigat un aliat preţios în persoana ex-regelui Alfons al Spa­niei, care va încerca în cursul acestor luni, ca să înduplece cercurile din Bu­cureştii şi Belgrad la o atitudine bine­voitoare pentru realizarea acestui plan. Dealtfel curentul popular pentru re­­stauraţiune, după cum afirmă cercu­rile legitimiste a crescut in ultimul timp foarte mult. Şefii legiitimiştilor austriaci tratează acum cu conducă­torii partidului naţional-socialist pe ca­re vreau să-i înduplece pentru cauza lui Otto de Habsburg. NOUA REVOLUŢIE NAŢIONAI.­­SOCIALISTA DIN AUSTRIA VA AVEA LOC LA PRIMAVARA In ceea ce priveşte activitatea parti­dului naţional-sociali­st din Austria, presa parisiană este informată că noua revoluţie nu sei va produce mai de­vre­me de pri­măvara anului 1935. Dela Berlin s’au dat în ultimul timp suges­­tiunii precise ca toate mişcările de­ mase în acest sens să înceteze până după efectuarea plebiscitului, din regiu­nea Sarre. Instrucţiunile acestea au fost date a­­vându-se în vedere creşterea continuă a aderenţilor partidului naţiional-social­ist, care numără acum, după statisti­cele de la Berlin 3 milioane, de membrii. I EX-REGELE ALFONS Cenzura şi starea de asediu au fost prelungite — Luni se decide soarta funcţionarilor — BUCUREŞTI, 14. (SIR).­­ In con­siliul de miniştri care a avut loc ieri înainte de masă ,s’a luat hotărârea prelungirii stării de asediu şi a cenzu­rii, după care s’a discutat chestiunea revizuirii aparatului de stat. Consiliul a hotărât ca până luni seara să se al­cătuiască la fiecare minister tablouri definitive, care să cuprindă numărul de funcţionari de care departamentul ar putea renunţa. Aceste tablouri vor fi supuse viitoru­lui consiliu, care urmează ca să armo­nizeze reducerile eventuale, coordo­nând toate posibilitățile pentru o rezol­­vare cât mai sănătoasă. In baza hotărârilor luate se va întoc­mi apoi decretul în legătură cu simpli­ficarea aparatului de stat. Un monument in memoria luptătorului Ştefan C.Pop In şedinţa de Miiercuri a comitetului executiv al partidulu­i naţional-ţără­­nesc, d. dr V. V. Tilea, a propus ridic­­area unui, monument la Arad în me­moria marelui patriot, care a fost Ştefan Cicio Pop. Propunerea dlui V. V. Tilea a fost însuşită cu mare însu­flețire de înaltul for politic. \ s.; t \S­\ iKj A .1 MIJI 1A1TD0U la Roma va avea loc la 16 octomvrie Rom­a 14 (Telor). — Amănuntele diplomatice în legătură cu vizita dlui Barthou la Roma au fost definitiv fixate, stabilindu-se ca ea să aibă loc la 18 Octomvrie. Termenul acesta nu va mai suferi nici o modificare, deoa­rece înaintea lui d. Barthou va trebui să fie în permanență la Paris, pentru a aranja programul vizitei pe care o vor face în Capitala Franței M. Lor Regele Carol II al Româ­niei și Alexandru al Iugoslaviei. r?3­­.­* Ivan Mihailoff şeful teroriştilor mace­doneni a reuşit să fugă In Turcia SOFIA, 14 (Teror), —■ In cursul nop­ţii de n­erni, cu toate că era urmărit de mai multe detaşamente de jandarmi şi grăniceri, şeful revoluţonarilor mace­donenii d. Ivan Miihailoff, a reuşit să treacă graniţa Turciei însoţit de către femeea revoluţionară Menţia. Se crede că el va rămâne mai multă vreme în Turcia, de unde va dirija activitatea revoluţionarilor macedoneni. -St* • „Fiica“ Țarului Rusiei a sosit la Belgrad Ea este în permanentă supravegheată de poliție. Se crede că această femeie maniacă va fi expunsată în Iugoslavia BELGRAD, U. (Telor).­­ In zilele trecute a apărut la Belgrad venind din America, pretinsa Marea Ducesă Ta­tiana, fiică a Țarului Rusiei, şi ultima supravieţuitoare a masacrului familiei imperiale ruseşti. Ea este însoţită de către un doctor polonez cu numele Kraschowsky, care a promis autorită­ţilor poliţieneşti că va dovedi cu acte sigure faptul că protejata lui este în­­tr’adevăr fiica Ţarului Rusiei, Marea Ducesă Tatiana. . .tÎTjSl. Z'.'-Lt... fc&U In cursul zilei de ieri această pere­che interesantă, a fost invitată la poli­ţie, unde i­ s’a pus în vedere că dacă nu îşi poate dovedi afirmaţiunile va fi expulzată din Jugoslavia. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia regală din Jugoslavia este înrudită cu fostul Ţar, astfel că nu poate tolera exproprierea de descendență directă pe care pretin­de că o deţine protejata dlui Kras­­chowskii' s . vf f„­­ ---“OXO---­ ­ Colegialitatea... ,r — Poveste adevărată din zilele noastre — de : Septimiu Popa . Trecea tăcut și cu capul plecat spre pământ, pe-o stradă lăturalnice a ma­relui oraș. Câte­odată își pipăia buzu­narele, dar luând la moment hotărîrea solemnă să nu mai repete, acest gest. S-a convins însă în grabă, că respecta­rea acestei hotărîri e o trudă zadarnică. Sărmanele mâini se supuneau ener­gicei porunci a stomahului.... Nu mâncase din seara zilei preceden­te. Cheltuindu-și ultimii doi lei își cum­părase o bucată da pâine neagră, după consumarea căreia s'a culcat într’un tu­fiş de lângă gară, dând sbor gânduri­lor către zidurile puşcăriei şi reamin­­tindu-şi câte-un drăgălaş episod trăit între aceste ziduri. — Ah, ce bine era acolo! — îşi zicea, oftând din adâncul inimii. — Aveam casă şi masă, aveam colegi! Eu, nebu­nul, m-am purtat bine, ca să mi­ se ierte c part© a pedepsei.... Ah, ce nebunie.... In puşcărie ajunsese pentru falsifica­­rea unei poliţe.... Făcuse acest păcat din cauza unei Lipse urgente de parale şi în convingerea, că înainte de scadenţă o să plătească suma întreagă. Păcatul o să rămână nedescoperit, iar el n’o să-l repete niciodată.... Adunase ban cu ban, îşi trăsese chiar dela gură şi era si­gur, că într’o bună zi o să sfârtice fila cea neagră, strecurată în cartea vieţii sale. Pe poliţă scrisese numele celor mai buni colegi de birou.... Poate, i-ar fî rugat s‘o iscălească ei, cu mâinile lor, dar se temea de refuz. Colegialita­tea îşi are marginile ei, peste cari nu se putea trece. El, înafară de leafă nu mai avea nimic, nimic.... Cu banii încasaţi pentru poliţa cea falsificată cumpărase un frumos cadou de nuntă unei nepoa­te de la ţară.... Cu trei zile înainte de termen era în posesiunea întregei sume. Avea să is­prăvească însă neşte lucrări urgente de birou şi, astfel, drumul la bancă l-a a­mânat pentru ziua următoare. Această amânare a fost nenorocul lui. Unul din­tre cei doi colegi avusese ceva treabă cu un funcţionar al băncii, înainte de despărţire acesta îl bătu pe umeri, şoptindu-i: — Spune colegului dtale, lui Victor Scoarţă, că poliţa îi este scadentă peste trei zile.... Ştii, poliţa, ce i-ai iscălit-o şi tu.... Evenimentele s’au succedat apoi cu fie mai pomenită iuţeală. Cazul a făcut senzaţie atât în birou, cât şi în oraş; încercările de aplanare a conflictului prin plata integrală a sumei, au fost za­darnice... Şeful biroului a refuzat orice intervenţie. — Pentru locul lui Victor Scoarţă el îşi avea.... nepotul lui. Aşa a­­poi, în ziua scadenţei el a ajuns în puş­cărie. Procesul s’a desbătut destul de repede. Banca a fost despăgubită, iar el condamnat.... Făcuse de ruşine func­ţionărimea.... Din puşcărie ieşise cu câteva sute de lei. Fiind om cu carte, îl puseseră sâ lu­creze în birou, iar statul pentru astfel de lucrări acordă o prea modestă re­muneraţie.... Vreme de patru săptămâni s‘a plimbat de dimineaţa până seara prin parcul şi prin străzile oraşului, — luând câte-o masă modestă într’o bo­degă de-a cincea mână şi culcându-se în casa unui om necăjit, care pentru .■ce lei de noapte îi cedase în acest scop o rogojină. După ce i­ s’au termi­nat banii, s’a dus pedestru în satul lui, pe Câmpia Ardealului. Părinţi şi moşie nu mai avea, fraţi n‘a avut, iar rudenii­le îi cunoşteau povestea. Satul l-a ocro­tit, totuşi, aproape şeasă luni, dar dân­­du-i să înţeleagă, că ar fi bine să se re­întoarcă la oraş. Cântase de câteva­ ori în strană.­­Oamenii s-au dus atunci la popa, să protesteze împotriva unei ast­fel de injurii. Popa, sărmanul, i-a dat trei sute de lei, comunicându-i şi vestea protestelor poporului.... S-a reîntors în oraş, ca să revină la ocupaţia de „om fără căpătâiu“. De­ as­­tădată a ajuns la un adăpost mai­ ieftin, de patru lei pe noapte. Uneori întâlnea pe vre­un vechiu „prieten de cruce“, ori, pe câte-un fost coleg de birou. A­­ceştia se prefăceau, că nu-l văd, ori scăpau de el repede, cu două-trei între­bări de sănătate şi asigurându-l, că sunt foarte grăbiţi. Ieri i­ s-au terminat banii.... Acum, din aceste reverii triste se trezi bătându-și încă­ odată buzunarele. Apoi, porni spre vechiul lui birou.... — Trebue să mă apuc de ceva, — își zicea. — O să mă duc la șeful, o să plâng în fața lui, o să-i reamintesc zi­lele, când el îmi spunea, că eu sunt cel mai bun şi mai harnic funcţionar.... O să-i cer măcar vre-o recomandaţi©, iar el, poate, o să-mi dea vre-un pol, ca să-mi stâmpăr foamea.... In birou, toate privirile se îndreptară spre el, dar numai pentru câte-o clipă. Singur succesorul său îl privi mai pre­lung, însoţindu-şi privirile cu un zim­­bet, al cărui înţeles îi era prea bine cu­noscut.... Şeful l-a primit, dar când, du­pă reglementarul „bună ziua“ a trecut de-a dreptul la obişnuita lui lecţie mora­lă, el­­ a întrerupt brusc: — Credeţi-mi, die şef, eu am acum nevoi© mai mult de hrana cea trupeas­că decât de cea sufletească... N’am mân­cat de-asară.... . . Cu un gest mărinimos, şeful i-a în­tins doi poli, dar a refuzat să-i dea vrei-o scrisoare de recomandaţie.... — Ultima dtale faptă, — îi zise. —• a stricat totul.... Ai fost un funcţionar bun şi harnic, dar.... ce folos? Ştii, dragul meu, nu mă pot expun©.... Simţind, că stomahul îi împarte anu­mite porunci, a mai îngânat un „bună ziua“, a ieşit la stradă, a intrat într’o bodegă şi.... a vânturat un pol. S-a dus apoi pe la foştii săi prieteni de cruce.... Unii au refuzat să stea cu el de vorbă, iar alţii, după două-trei propoziţii i-au dat un pol, ori doi, cu ochii îndreptaţi spre uşă. Seara, s-a trezit cu zece poli în buzunar şi în aceeaş stradă lătural­nică.... Fără să se uite la trecători, cu capul plecat spre pământ, se gândea... Deodată se trezi bătut pe umăr. — Bună seara, domnul© Scoarţă! Ce mai faci? Era Niculiţa Mână-Lungă, un fost to­varăş de puşcărie, pungaş de primul rang. Petrecuseră împreună zile fru­moase. In ce priveşte îndreptarea păcă­toşilor, pungaşul îşi avea teoriile lui. De câte ori încerca să-l convingă despre ne­cesitatea îndreptării, încăpăţînatul pun­gaş rîdea cu hohote, respunzându-i: — Vorbele dtale, die Scoarţă, sunt neşte vorbe goale şi umflate.... Oamenii propovăduiesc mereu îndreptarea pă­cătoşilor.... Sunt însă mult mai făţar­nici şi mult mai ticăloşi decât să dea păcătosului vre­un ajutor pentru a se întoarce la calea cea dreaptă.... O să vezi dumneata, domnule funcţionar.... — Bună seara, dragă Niculiţă, — is­­bucni Scoarţă, trezindu-se, că strânge pe fostul său tovarăş de puşcărie in braţe. — De-ai şti, cât de mult mă bucur de această întâlnire.... Tocmai

Next