Patria, mai 1936 (Anul 18, nr. 97-121)
1936-05-01 / nr. 97
„GUVERNUL LIBERAL Din punct de vedere administrativ el promovează anarhia, iar din punct de vedere economic — mizeria Importantele declaraţii ale dlui Mihai Popovici la Oravita in ultimele patru noamera ale ziarului noatru am mutat drumul de tiiumf al unui. Ioniuiu Popovici in Banat, precum şi înălţătoarele xnamestaţii de simpatie aie nanaţenuor pentru partiam naţioniai-ţcu-cmeb'O caii s au evmenţiat, cu prisosinţa, in mame aarian populare Oda Uraviţa, Reşiţa, Laianseoeş şi Lugoj. Cum coscursul dlui Ivnnai Lopovici daia Uravi,ţa a fost diat nuxmu îragmer.imr m numărul de bumoa,la 20 Aprilie, dăm asuzi un rezumat complet al lui. GU \Lui\UL LIBlixaL, GUVERNUL US r L.1IN U LUD. Miaui t'uyuuiLi a început prin a arma ea mai urne ue ou ue uiu a lupnai poiuiu lueiu nujmnum. ruiau clanuri pu'uuce și couutu ue peicoune interesuri își Out joc ne aveauiuieie nevoile larii, acuuand impotrva intereselor poşteşti şi in loc sa aucă ţara noastră spre o consolidare, o auc spre destrămare, spre peire. Înainte de război toate provincile romaneşti erau pătrunse, indiferent de regimurile cari le stăpâneau, de imitare sufletească. Românul de la Nistru simţea la fel cu cei de la Tisa iar bucovinenii simţeau la fel cu dunărenii. Astăzi suntem desbinaţi de diversiuni, de credinţi deşainte, streine de noi, cari ne destramă provocând ura şi discordia intre fraţi. Vinovat de această situaţie este partidul liberal care a fost parcă anume făcut ca să sape mormântul ţării acesteia. Nu a făcut acest partid nicăeri nici o operă de consolidare, de propăşire, de progres. In schimb a făcut o sumedenie de legi pentru a fi călcate. Din punct de vedere administrativ el promovează anarhia iar din punct de vedere economic, mizeria. Valoarea leului este depreciată iar pe noi toţi ne domină scumpetea progresivă a produselor industriale, fiind frânţi în acelaş timp de ieftinătatea accentuată a produselor agricole. Lur in ţara mai sunt şi alte rele. Bamue fifosul exantematic, boalai sărăciei şi a nesei de curăţenie, ca in cele mai crâncene vremuri. Aceasta pentru că ae sănătatea publică nu se îngrijeşte nimeni. in afară de aceasta In judeţele din Sudul Basarabiei, in ţara grâului, in ţara cucuruzului şi a produselor agricole, populaţia nu are ce mânca. Ca în vremuri de cumplită restrişte, foamete ca s'a înstăpânit la noi în ţară. Dar dizoluţia merge înainte, nemulţumirile sporesc şi liberalii se fălesc doar cu aceea că au făcut legi. Aceste legi emană deja un simulacru de parlament. Clocoteşte sufletul întregei ţări de revoltă. Liberalii sunt guvernul viferului. O năpastă asupra poporului. Ei nu se mai razimă pe populaţia paşnică şi cuminte a satelor ci doar pe cei cari pescuesc în ape tulburi. De aceea acest guvern, dându-şi seama de slăbiciunea lui, se foloseşte de toate mijloacele pentru a lovi în singurul partid care se ridică ca un obstacol împotriva lui, acesta este partidul naţional-ţărănesc, vărsat atâta sânge romanesc. Bettinn unu puţin li pasă dacă voinţa lui Dumnezeu a fost ca popoarele subjugate sa se efindeze şi sau aşa din voi/ja tur muenura. vermaiui vor, nul ceeace a fost Înainte de lbi.4, ci ceeace ar fi fost dacă pacea dela bucuretși râmanea în picioare. Iată dece socotesc că orice român carg Uu ajutor acestor duşmani auos* un om cuiva și slujitor nu luiauuuii, este un uauator de neam. Si împotriva unora să lupum cu toata vigoarea jbacşiţe,, .iţtbconş touţi lumi, mulItază împotriva numaunor surite atc ţam. Acum mai mult ca oricând treime să va daţi seama de acest lucru,acum când situaţia externă este foarte Haimre. Sa fim strânşi ataşaţi de cei interesaţi la menţinerea pacii actuate. Acum nu este vorbă de glumă. E vorba de însuşi soarta tratatului de la Versailles. Denunţând acesta tratat, Germania se înarmează cu febritate. De ce oare se înarmează? O ameninţă cineva teritorul ei naponal? De nicăeri nu o naşte o asemenea primejdie. Lu toate acestea Gamania vrea o armată ofensivă şi nu uitun ofensivă, pentru a putea dărâma frontierele. ............... Mă mir că pot exista oameni cari să nu vadă acest lucru, că sunt unii romani in Ardeal şi banat caii pot fi momiţi şi că unii dau mâna cu aceşti duşmani ai noştri. Vă mărturisesccă am simţit mare durere în suflet când am vazut că nişte rătăciţi au încercat să ne turbure adunarea. De ce oare a ai făcut aceasta? Au făcut-o pentru că sunt nişte vânduţi, nişte antiaţi după dictatură. Ei vor să-l imite pe Hitler. Vor ca drepturile pe cari le aveţi să vă fie luate. Amatorii noştri de dictatură vor să conducă nu prin popor pentru popor, dinafară, împotriva poporului şi drepturilor lui. Dar fraţilor, aceasta ar însemna să răsturnăm tot ce s-a clădit până acum în materie de democraţie în Ţara Românească. Acceptând dictatura, înseamnă ca din om matur să te declari copil şi să te laşi condus de altil* Înseamnă ca naţiunea română să De declarată minoră şi drepturile ei ca de altfel şi libertatea ei să fie nesocotite ori pentru această libertate s'a vărsat sânge nespus de mult, iar ‘stână noastră e presărată cu nume de martiri acri au luptat pentru cauza sfântă a poporului românesc. Dacă ar fi să-i ascultăm pe aceşti răăăciţi, toată truda lui Duja, a lui Horea şi a lu Avram Iancu, toată moştenirea lor, urmează sât se năruiască. Voi nu puteţi accepta aşa ceva. De aceea aveţi o mare datorie: să vă apăraţi drepturile câştigate cu toatfji dârzei , căci ele sunt garanţia poporului nostru şi a partidului naţional-ţărănesc. VÂNDUŢII BERLINULUI TRADATORI DE NEAM SUNI Vineri 1 Bifat 1930 TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11178/1923 Anul al XVilI-lea No. 97 gv^»12 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: ULUI, Strada Regina Maria No. 3« TELEFON: 13—31 ABONAMENT: (Bela 1 Aprlie 1935): Abonament anual — — — î»0* 70&.— Piac}uai de an, lunar — — tai 59. Pentru funcţionari, anual — Lei 663.-~ Practiuni de an, lunar — Lai 99— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, ani- Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — - • Lei 615* -Pt. autorităţi, instituţii, bănci, etc, an. Lei 1000 In străinătate dublu. Orian al Partidului naţional ţinifiasc Startul natioifel-țărânesc echilibru intre clasele sociale o luptă mare, lupta pe care P. N. Ţ. o dă pentru infăptuirea statului ţărănesc de miâne. Acest stat nu va în■cnina luptă contra altor straturi sociale, ci doar o luptă pentru mlșcarea a turei ţărăneşti. Un stat cu bună stare sociala îşi economica însemnează un stat progresiv. Pentru a înlocui vitregaiul de astăzi trebuesc schimbate metodele, trebuesc preconizate reforme radicale cari nu se pot inspia Şi nu pot emana decât dela ţărănime, fim nevoile ei şi nu se vor putea infăptui decât pnn puterea ei. Partidul, nuţional-ţărănesc este un partid de ordine. De aceia el vrm ca dreptatea şi legea să stăpâneasă în această ţară. Vrem ca înaintea legilor toată lumea să fie egal indreptaţită. Minoritarii să se bucure deopotrivă de binefacerile acestei egalităţi. Avem însă datoria sfăntă, în calitate de partid naţional, să ajutăm elemenul românesc, prin restabilirea echilibrului pierdut, pentru ca nedreptăţile din trecut să se şteargă iar românii, pin muncă, să ajungă acolo unde se găsesc azi minoritarii. Respingem pe aceia cari vin cu ideea proporţionalităţii, deoarece aceştia nu-şi dau seama de pereolul acestor idei. Noi nu vrem să ne refacem, sfărmând. Datoria noastră este să nu dărâmăm casa vecinului, ci să ne clădim casa noastră. GERMANIA A VOIT DISTRUGEREA NEAMULUI ROMANESC D. Mihai Popovici, a făcut apoi o amplă expunere a problemei antisemite înainte de răizboii, în Vechiul Regat şi arată că istoria stă mărturie, că lupta de exterminare împotriva unei minorităţi nu a dat niciodată, rezultate pozitive şi că întotdeauna cel care a semănat vânt a cules furtună. Noi nu vom întrebuinţa asemenea metode, ci vom merge pe drumul pe care am apucat. Cu lozinci mari, uşor se poate ameţi capetele oamenilor. Asemenea lozinci sunt întrebuinţate de gogişti, cari (crd că oamenii) nu înţeleg ce face sub lozincile producate de ei. ■. Aceşti oameni când coboară în mijlocul poporului ar trebui să amă un program. Or ei nu au nici unul. D. Goga promite acum fel de fel de lucruri deşi dsa a fost la guvern de două ori şi deci ar fi putut să facă atunci tot ceea ce afirmă că poate face acuma. Dv. bine ştiţi că d. Goga nu a făcut nici în trecut nimic. Acum însă comite o formă foarte mare care stă în însăşi simbolul lor. Pe motivul că luptă împotriva neromânilor, a evreilor, partizanii lui împrumută formule străine de mâna poporului nostru, dar potrivite mentalităţii teutone. Vă întreb pe voi: ce caută simbolul statului german, svasitica, în mijlicul vostru? Oare ţăranul român nu mai de mijloace proprii de a se conduce fără să se împrumute de la alţii?! Eu personal am tot respectul pentru Germania, pentru că mi-am luat doctoratul la Viena şi am trăit prin făurite multe oraşe mari din Germania, ca München şi Berlin. Nu pot să uit însă că în timpul războiului mondial, duşmanul nostru cel mare a fost Germania, care s-a opus realizării României Mari. Din contră, dictându-ne la cea de la Bucureşti, Germania a mai rupt dintrupul Vechiului Regat o provincie, a rupt Dobrogea ne-ar fi distrus, ne-ar fi redus la un colţişor de ţară. Soarta a voit însă altfel. Am intrant pe teutoni cu ajutorul aliaţilor, cu ajutorul Angliei, cu ajutorul Franţei mai ales. Desigur că aceasta siuaţie nu convine Germaniei care urmăreşte acum distrugerea tratatelor de orice, distrugerea păcii, deci pentru care s'a Goalînuacet de pas. IV a) Aberafia de la Târgu - Mureş Ca români, ni se umple inima de durere când trebue să asistăm la spectacole ca acelea de la Tg. Mureş unde fruntaşi din partidul nostru, dd. Ion Mihalache, V. Madgearu şi Armand Călinescu au fost condamnaţi la moarte. E posibil să se producă o asemenea condamnare şi statul să nu intervină? Să nu se ia nici o măsură împotriva celor vinovaţi? Iuianui canaura un ou îndată se trezeşte cu janaurmu la spate şi este ougutui temniţă, pe câtă vreme cei can au jurat la Tg. Mureş se bucură de mtresul concurs al guvernului, trezultă de aici că liberalii nu mai au nici o automate, că guvernul lor e în plină anarhie şi debandadă. Binele nu poate veni decât numai din partea partidului naţional-ţărănesc. O conştiinţă dreaptă ne dictează şi noi toţi nu puteam admite ca oameni de talia lui Ion Mihalache, care a luptat asemenea unnui erou, precum şi ceilalţi fruntaşi, să fie astfel condamnaţi. Desigur noi vom şti să ne apărăm. Până atunci regretăm că nu avem un guvern cu o autoritate şi că ţara se destramă, lăsată fiind pradă duşmanilor. NICI SPRE DR . SPRE STANGA D. Mihai Popovici condamnă mişcarea extremistă de stânga care, la fel ca cea de dreapta, nu serveşte câtuşi de puţin interesele ţării noastre. Şi una şi alta tind spre suprimarea libertăţilor cetăţeneşti. Aşa arată că principiile cari stau la baza partidului naţional-ţărănesc nu sunt făcute de 2—3 oameni şi nici nu datează de ieri, alaltăeri. Aceste principii exprimă credinţa ţării întregi, în fruntea căreia se găseşte astăzi d. Ion Mihalache. In aceste momente de grea încercare conducătorii partidului coboară iarăşi la sufletul ţării spre a vesti că a sosit ceasul de mântuire, ceasul stăvilirii răului. Partidul naţional-ţărănesc vrea ca ţara să fie guvernată prin democraţie. Noi afirmăm că toate drepturile emar. Un Gratuit Muzeul Asociațiunii SI 3 III. O S’âi respiri rec«irr “ lostaîn iiiiiiira h $1 coloochilor KiiiiicriSi din Sofia SOFL4, 30 (Rădoi). — Curtea de Casaţie a respins recursurile fâcute de fostul ministru Krumkoloff şi de colonelul azi în rezervă Kalenderoff împotriva verdictului prin care au fost condamnaţi la moarte. Ambii au semnat cereri de grațiere. Intru mulţi ani, stăpâne! Acfionca dini Hihai Popovici la Ardeal Numărul de ieri al ziarului nostru era un drum spre poştă, când a sosit vestea alegerii noului episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului. Suntem convinşi, că toţi credincioşii eparhiei nutresc sincera, nefăţărita bucurie, de care suntem copleşiţi şi noi pe urma acestei fericite alegeri. De persoana distinsului profesor Nicolae Colain se leagă cele mai bune nădejdi, iar nădejdile acestea, avem convingerea fermă, că sunt pe deplin îndreptăţite. Ţinând seama de dorinţa clerului şi a poporului din cuprinsul eparhiei, Sfântul Sinod a ales pe un slujitor într’adevăr vrednic al Sfântului Altar, care din toate punctele de vedere va face cinste capitalei Ardealului românesc. Noul episcop va fi succesorul unui arhiereu mare, care în oraşul nostru a tras brazde adânci şi ale cărui creaţiuni i-au imortalizat numele. N-o să uităm niciodată pe cel dintâi Nicolae, pentru că Nicolae cel de-al doilea, bătătorind cărările bătătorite de marele său antecesor, ne va aduce mereu aminte de el. Ştim, că ultimul gând al episcopului Nicolae Ivan a fost închinat eparhiei sale. Acum sufletul său poate să se veselească în lumea drepţilor. Gândul lui s’a împlinit, eparhia Clujului va avea un păstor vrednic, care va şti să lupte cu orice greutăţi şi a cărui luptă va fi încoronată cu aceleaşi succese. Noi, Românii din Cluj, îl aşteptăm cu drag, ca să ne mândrim cu el şi, să muncim cu el împreună întru realizarea celor mai sfinte idealuri. Aşteptăm binecuvântarea lui arhierească în convingerea, că această binecuvântare va însemna într’adevăr coborârea darului dumnezeiesc asupra noastră. Bun şi drag arhiereu, aceia, cărora tu le vei închina restul vieţii tale pământeşti, te cuprind de pe-acum în ale lor rugăciuni. Intru mulţi ani, Stăpâne! 99999*9999099099999999999999*^99999999999V9»99^ Nici un acord Intre dd. Dina Brâtiana șl Tâtârâsca Un aranjament cu noui supărări — Data congresului nu a fost fixată — Altă consfătuire la d. Dinu Brătanu București, 30. (Delia poriei sp. nostru pan.), binevederea mereu amanată ■mitre prinul ministru şi şeful partidullui imoral a avut în sfârşit joc ieri intre ore de 5—6 după amiazi. Ştirilecercurilor liberale aratau că în această întrevedere s-ar fi ajuns la un acord, şeful partidului pimind punctele formulate de primul ministru. D. Tătărescu în declaraţiile ce le-a făcut a spus că s-a înţeles cu d. Brătianu chiar şi asupra datei convocării congresului general. Fapt este însă, că şeful partidului liberal a refuzat această convocare sub presiune, data viitorului congres nefind astfel fixată. Acest lucru îl dovedeşte de altfel şi faptul că pentru astăzi la ora 11 d. Dinu Brătianu a convocat la dsa acasă o nouă consfătuire a fruntaşilor partidului ataşaţi persoanei dsale, pe cari îi va pune în curent asupra odor discutate cu d. Tătărescu. Se pare că la întrevederea de ieri şeful partidului tuberal ar fi apus vomna şi despre eventualitatea reîntregim partidului cu d. George Brătianu, presupunerea aceasta este întărită de agitaţia grupului „Păreri libere", care într o consfătuire intimă a protestat împotriva tendinţei dlui Dinu Brătianu de a trata cu aceeaş măsură pe d. G. Tătărescu cu d. G. Brătianu. In aceeaş întrunire, membrii grupului „Păreri libere” au cerut intrarea în guvern a dlor Gerster Tătăranu, Anmănişteanu, şi C. Bursan. Impresia generală a cercurilor din capitală iaste că întrevederea de ieri între şeful partidului şi şeful guvernului, deşi de formă a netezit unele asperităţi, totuşi n’a adus nici o destindere şi nici o împăcare între conducerea partiduluiliberal şi conducerea guvernului. Partidul N. T. a obţinut 4443 voturi dela Ploeşti La 19 consilieri liberali partidul national« tarânesc a câştigat 17 mandate PLOEŞTI, 30. — în cursul zilei de ieri s’au desfâşurat la Ploeşti alegerile pentru consiliul comunal. Guvernul a frosit şî de astâdatâ toate abuzurile posibile pentru a LIsifica voinţa cetăţenească. Presiunile administrative, acozitiile cu cărţile de aligator, suveica guvernamentală, n’e reuşit insa sa impedice partidul naţional ţărănesc dela un succes răsunător. Mai muţi agenţi ai guvernului au fost prinşi votând cu cărţi de alegător ce nu le aparţineau. Autorităţile au fost nevoite sâ-i aresteze. Rezultatul final al alegerilor a dat 4443 voturi pentru lista P. N. Ţ. şi 4839 votui pentru lista partidului liberal. Din 36 locuri de consilieri, naţional ţărăniştii au obţinut 17, iar liberalii 19. Aceste rezultate sunt deosebit de viu comentate în cercurile pontice. Colonelul Gabriel Planinescu va fi înaintat general şi va pârâsi Prefectura poliţiei Capitalei BUCUREŞTI, 30 (SIR). — Colonelul fruntea Prefecture! poliţiei capitalei Gabriel Marinescu. . prefectul polţiei ! poate fi considerată ca un fant îuipic- Capîtalei a trecut cu succes examenul nu, urmează doar să fie desemnat suede general de Brigada și va primi confesorul său în acest post de mare manda unui Corp de elită. importanță. Plecarea dlui Gabriel Marin eseu din Austria trece prin momente dificile VIENA. 30 (Rador). — întregul oraş s-a deşteptat azi dimineaţă pUni de zvonuri din cele mai alarmante. Se afirmă că o parte a garnizoanei din Viena ar fi plecat spre Tirol. Se zvonete deasemenea că frontiera Tiroldlui ar fost închisă. Corespondentul agenţiei „Havas‘£, telegrafiazâ că toate svonurile acestea nu corespund situaţiei reale, care dacă este dificilă nu este cea gravă decât cea de până In presimt, . . .......... Confratele „Dreptatea“ scrie următoarele rânduri în legătură cu turneul politic în Ardeal al dlui M. Popovici, fost ministru şi preşedinte al organizaţiilor naţionaliste din Ardeal şi Banati: D. Mihai Popovici, preşedintele organizaţiilor naţional-ţarăniste din Ardeal şi Banat a ţinut o serie de întruniri. Ardealul a fost informat şi chemat la luptă politică. Primirea pe care poprul a făcut-o dlui Mihai Popovici, adevereşte încă odată cât de mari sunt legăturile pe care massele din Ardeal le au cu preţ şedinţele organizaţiilor naţional-ţârăniste şi cu partidul pe care-l reprezintă. Ardealul, prin această acţiune politică interpusă şi condusă de d. Mihai Popovici personal, retrăeşte zilele de luptă de altă dată, din vremurile mari pe cari le-a însemnat în istoria ţării. La Lugoj, întrunirea s’a transformat într’un adevărat triumf. Capitala judeţului Sevrin a strâns cu aceiaşi credinţă câteva mii de ţărani şi toţi intelectualii cari păstrează tradiţia de luptă naţională aşa cum a fost dusă de înaintaşii lor din Banat. Lupta politică din Ardeal, prin însufleţirea pe care au dat-o conducătorii partidului naţional-ţărănesc, a păstrat şi azi încă acel caracter de manifestare naţională, de luptă naţională de altă dată. D. Mihai Popovici şi conducătorii din Banat şi judeţul Severin au fost primiţi cu fanfare, coruri şi în costume naţionale. Oraşul Lugoj a avut o zi de viaită sărbătoarei Poporul din Ardeal, răspunzând la chemarea partidului naţional-ţărănesc s’a, arătat profund nemulţumit de starea pe care i-a creiat-o guvernul actual şi a manifestat încredere deplină ]înpartidul naţional-ţărănesc [şi Icon-f ducătorii lui, întrunirea a început printr’o pioasă procesiune la mormintele marilor patrioţi Coriolan Brediceanu, Valeria Branisce şi Eftimie Murgu. Lupta politică din Ardeal vine dintr’un trecut îndepărtat. Ea are o tradiţie veche, şi e legată de o luptă îndârjită şi seculară. Altă dată această luptă era dusă pentru desrobirea de sub stăpânirea străină, azi lupta continuă pentru desrobirea de sub jugul exploatatorilor. D. Mihai Popovici, ducând această luptă, împlineşte comandamentele iluştrilor săi înaintaşi. De aceia Ardealul răspunde la chemarea dlui Mihai Popovici cu atâta entuziasm. Poporul își recunoaște în d-sa căpeteniile de totdeauna. Perechea Lindbergh fugărită de ziarişti PARIS, 30 (Rador). — Lindbergh şi soţia sa care dispăruseră de câteva zile, au fost descoperiţi de ziarişti pe plaja de la Rochelle. înconjuraţi de reprezentanţii presei şi dornici de a scăpa din indiscreţiile ziariştilor, cei doi soţi Lindbergh au plecat din nou cu destinație necunoscută. Nouii miniştri plenipotenţiari ai Germaniei şi Bulgariei au prezentat scrisorile de acreditare BUCUREŞTI, 30 (SIR). — La cursul zilei de eri M. S. Regele a primit în audienţă de prezentare peInni Sava. Kiroff, noul ministru plenipotenţiar al Bulgariei şi pe d. Fabricius, noul ministru al Germaniei, care au predat scrisorile lor de acreditare cu ceremonialul obişnuit După audienţă Suveranul a reţinut la Dejun pe cei doi miniştri, pe d. N Titulescu ministrul nostru de externe. La Dejun au luat parte şi membrii delegaţiei britanice care se află în apitalat. ...| ________________.