Patria, mai 1936 (Anul 18, nr. 97-121)

1936-05-01 / nr. 97

„GUVERNUL LIBERAL Din punct de vedere administrativ el promovează anarhia, iar din punct de vedere economic — mizeria Importantele declaraţii ale dlui Mihai Popovici la Oravita in ultimele patru noamera ale zia­rului noatru am mutat drumul de ti­iumf al unui. Ioniuiu Popovici in Ba­nat, precum şi înălţătoarele xnam­es­­ta­ţii de simpatie aie nanaţenuor pen­tru partiam naţioniai-ţcu-cmeb'O caii s au evmenţiat, cu prisosinţa, in ma­me aarian populare Oda Ura­viţa, Reşiţa, Laianseoeş şi Lugoj. Cum cos­­cursul dlui Ivnnai Lopovici daia Ura­­vi,ţa a fost diat nuxmu îragmer.imr m numărul de bumoa,la 20 Aprilie, dăm asuzi un rezumat complet al lui. GU \Lu­i\UL LIBlixaL, GUVER­NUL US r L.1IN U LU­­­D. Miaui t'uyuuiLi a început prin a arma ea mai urne ue ou ue uiu a lup­­nai poiuiu lueiu nujmnum. ru­iau cla­nuri pu'uuce și couutu ue peicoune in­­teresuri își Out joc ne aveauiuieie ne­voi­le larii, acuuand impotrva inte­reselor poşteşti şi in loc sa aucă ţara noastră spre o consolidare, o auc spre destrămare, spre peire. Înainte de răz­boi toate provincile romaneşti erau pătrunse, indiferent de regimurile cari le stăpân­eau, de imitare sufletească. Românul de la Nistru simţea la fel cu cei de la Tisa iar bucovinenii simţeau la fel cu dunărenii. Astăzi suntem des­­binaţi de diversiuni, de credinţi deşain­­te, streine de noi, cari ne destramă pro­vocând ura şi discordia intre fraţi. Vinovat de această situaţie este par­tidul liberal care a fost parcă anume făcut ca să sape mormântul ţării aces­teia. Nu a făcut acest partid nicăeri nici o operă de consolidare, de propă­şire, de progres. In schimb a făcut o sumedenie de legi pentru a fi călcate. Din punct de vedere administrativ el promovează anarhia iar din punct de vedere economic, mizeria. Valoarea leului este depreciată iar pe noi toţi ne domină scumpetea progresivă a pro­duselor industriale, fiind frânţi în a­­celaş timp de ieftinătatea accentuată a produselor agricole. L­ur in ţara mai sunt şi alte rele. Bamue fifosul exantematic, boalai să­răciei şi a nesei de curăţenie, ca in cele mai crâncene vremuri. Aceasta pen­tru că ae sănătatea publică nu se îngri­jeşte nimeni. in afară de aceasta In ju­deţele din Sudul Basarabiei, in ţara grâului, in ţara cucuruzului şi a pro­duselor agricole, populaţia nu are ce mânca. Ca în vremuri de cumplită res­trişte, foamete ca s'a înstăpânit la noi în ţară. Dar dizoluţia merge înainte, ne­mulţumirile sporesc şi liberalii se fă­lesc doar cu aceea că au făcut legi. Aceste legi emană deja un simulacru de parlament. Clocoteşte sufletul întregei ţări de revoltă. Liberalii sunt guvernul vife­­rului. O năpastă asupra poporului. Ei nu se mai razimă pe populaţia paşnică şi cuminte a satelor ci doar pe cei cari pescuesc în ape tulburi. De aceea acest guvern, dându-şi sea­ma de slăbiciunea lui, se foloseşte de toate mijloacele pentru a lovi în sin­gurul partid care se ridică ca un ob­stacol împotriva lui, acesta este parti­dul naţional-ţărănesc, vărsat atâta sânge romanesc. Bett­inn unu puţin li pasă dacă voinţa lui Dumnezeu a fost ca popoarele subju­gate sa se efind­eze şi sa­u aşa din vo­­i/j­a tur muenura. vermaiui vor, nul ceeace a fost Înainte de lbi.4, ci ceea­­ce ar fi fost dacă pacea dela bucu­­r­etși râmanea în picioare. Iată dece socotesc că orice român carg Uu ajutor acestor duşmani a­­uos* un om cuiva și slujitor nu luiauuuii, este un uauator de neam. Si împo­triva unora să lupum­ cu toata vigoa­­r­ea jbacş­iţe,, .iţtbconş touţi lumi, mul­­Itază împotriva num­aunor surite atc ţam. Acum mai mult ca oricând tre­ime să va daţi seama de acest lucru,­­acum când situaţia externă este foarte Haimre. S­a fim strânşi ataşaţi de cei interesaţi la menţinerea pacii actuate. Acum nu este vorbă de glumă. E vorba de însuşi soarta tratatului de la Versailles. Denunţând acesta tratat, Germania se înarmează cu febri­­tate. De ce oare se înarmează? O ameninţă cineva teritorul ei naponal? De nicăeri nu o naşte o asemenea primejdie. Lu toate acestea Ga­mania vrea o armată ofensivă şi nu uitu­n o­fensivă, pentru a putea dărâma fron­tierele. ............... Mă mir că pot exista oameni c­­ari să nu vadă acest lucru, că sunt unii romani in Ardeal şi banat caii pot fi momiţi şi că unii dau mâna cu a­­ceşti duşmani ai noştri. Vă mărturisesc­­că am simţit mare durere în suflet când am vazut că nişte rătăciţi au încercat să ne turbure adunarea. De ce oare a ai făcut aceasta? Au făcut-o pentru că sunt nişte vân­duţi, nişte antiaţi după dictatură. Ei vor să-l imite pe Hitler. Vor ca drep­turile pe cari le aveţi să vă fie luate. Amatorii noştri de dictatură vor să­ conducă nu prin popor pentru popor,­­ dinafară, împotriva poporului şi drepturilor lui. Dar fraţilor, aceasta ar însemna să răsturnăm tot ce s-a clădit până acum în materie de democraţie în Ţ­ara Ro­mânească. Acceptând dictatura, în­seamnă ca din om matur să te declari copil şi să te laşi condus de altil* În­seamnă ca naţiunea română să De de­clarată minoră şi drepturile ei ca de altfel şi libertatea ei să fie nesocotite ori pentru această libertate s'a văr­sat sânge nespus de mult, iar ‘stână noastră e presărată­ cu nume de mar­tiri acri au luptat pentru cauza sfântă a poporului românesc. Dacă ar fi să-i ascultăm pe aceşti răăăciţi, toată tru­da lui Duja, a lui Horea şi a lu A­­vram Iancu, toată moştenirea lor, ur­mează sât se năruiască. Voi nu puteţi accepta aşa ceva. De aceea aveţi o mare datorie: să vă apăraţi drepturile câştigate cu toatfji d­ârzei­­ , căci ele sunt garanţia poporului nostru şi a partidului naţional-ţărănesc. VÂNDUŢII BERLINULUI TRADATORI DE NEAM SUNI Vineri 1 Bifat 1930 TAXA POȘTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11178/1923 Anul al XVilI-lea No. 97 gv^»1­2 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: ULUI, Strada Regina Maria No. 3« TELEFON: 13—31 ABONAMENT: (Bela 1 Aprlie 1935): Abonament anual — — — î»0* 70&.— Piac}uai de an, lunar — — tai 59. Pentru funcţionari, anual — Lei 663.-~ Practiuni de an, lunar — Lai 99— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, ani- Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — - • Lei 615* -Pt. autorităţi, instituţii, bănci, etc, an. Lei 1000 In străinătate dublu. Orian al Partidului naţional ţinifiasc Startul natioifel-țărânesc echi­libru intre clasele sociale o luptă mare, lupta pe care P. N. Ţ. o dă pentru infăptuirea statului ţără­nesc de miâne. Acest stat nu va în­­■cnina luptă contra altor straturi so­ciale, ci doar o luptă pentru mlșcarea a turei ţărăneşti. Un stat cu bună sta­re sociala îşi economica însemnează un stat progresiv. Pentru a înlocui v­itre­­gaiul de astăzi­ trebuesc schimbate metodele, trebuesc preconizate refor­me radicale cari nu se pot inspia Şi nu pot emana decât dela ţărănime, fim nevoile ei şi nu se vor putea in­făptui decât pnn puterea ei. Partidul, nuţional-ţărănesc este un partid de ordine. De aceia el vrm ca dreptatea şi legea să stăpâneas­ă în această ţară. Vrem ca înaintea legilor toată lumea să fie egal indreptaţită. Minoritarii să se bucure deopotrivă de binefacerile acestei egalităţi. Avem însă datoria sfăntă, în calitate de par­tid naţional, să ajutăm elemenul ro­mânesc, prin restabilirea echilibrului pierdut, pentru ca nedreptăţile din tre­cut să se şteargă iar românii, pin muncă, să ajungă acolo unde se gă­sesc azi minoritarii. Respingem pe a­­ceia cari vin cu ideea proporţionalită­­ţii, deoarece aceştia nu-şi dau seama de pereolul acestor idei. Noi nu vrem să ne refacem, sfărmând. Datoria noa­stră este să nu dărâmăm casa vecinu­­lui, ci să ne clădim casa noastră. GERMANIA A VOIT DISTRUGE­REA NEAMULUI ROMANESC D. Mihai Popovici, a făcut apoi o amplă expunere a problemei antise­mite înainte de răizboii, în Vechiul Re­gat şi arată că istoria stă mărturie, că lupta de exterminare împotriva u­nei minorităţi nu a dat nici­odată, re­zultate pozitive şi că întotdeauna cel care a semănat vânt a cules fur­tună. Noi nu vom întrebuin­ţa asemenea metode, ci vom merge pe drumul pe care am apucat. Cu lozinci mari, uşor se poate ameţi capetele oamenilor. A­­semenea lozinci sunt întrebuinţate de gogişti, cari (crd că oamenii) nu în­ţeleg ce face sub lozincile producate de ei. ■.­ Aceşti oameni când coboară în mij­locul poporului ar trebui să amă un program. Or ei nu au nici unul. D. Gog­a promite acum fel de fel de lu­cruri deşi dsa a fost la guvern de două ori şi deci ar fi putut să facă atunci tot ceea ce afirmă că poate face acu­ma. Dv. bine ştiţi că d. Goga nu a fă­cut nici în trecut nimic. Acum în­să comite o for­mă foarte mare care stă în însăşi simbolul lor. Pe motivul că luptă împotriva neromânilor, a evrei­lor, partizanii lui împrumută formule străine de mâna poporului nostru, dar potrivite mentalităţii teutone. Vă întreb pe voi: ce caută simbolul statului german, svasitica, în mijl­­icul vostru? Oare ţăranul român nu mai de mijloace proprii de a se conduce fără să se împrumute de la alţii?! Eu personal am tot respectul pentru Germania, pentru că mi-am luat doc­toratul la Viena şi am trăit prin făurite multe oraşe mari din Germania, ca München şi Berlin. Nu pot să uit însă că în timpul războiului mondial, duş­manul nostru cel mare a fost Germa­nia, care s-a opus realizării României Mari. Din contră, dictându-ne la cea de la Bucureşti, Germania a mai rupt din­­trupul Vechiului Regat o provin­cie, a rupt Dobrogea ne-ar fi distrus, ne-ar fi redus la un colţişor de ţară. Soarta a voit însă altfel. Am intrant pe teutoni cu ajutorul aliaţilor, cu a­jutorul Angliei, cu ajutorul Franţei mai ales. De­sigur că aceasta siuaţie nu convine Germaniei care urmăreşte acum distrugerea tratatelor de orice, distrugerea păcii, deci pentru care s'a ­Goalînuace­t de pas. IV a) Aberafia de la Târgu - Mureş Ca români, ni se umple inima de du­rere când trebue să asistăm la specta­cole ca acelea de la Tg. Mureş unde fruntaşi din partidul nostru, dd. Ion Mihalache, V. Madgearu şi Armand Călinescu au fost condamnaţi la moar­te. E posibil să se producă o aseme­nea condamnare şi statul să nu inter­vină? Să nu se ia nici o măsură îm­potriva celor vinovaţi? I­uian­ui cana­­­ura un ou îndată se trezeşte cu janaurmu la spate şi este ougut­ui temniţă, pe câtă vreme cei can au jurat la Tg. Mureş se bucură de m­­tresul concurs al guvernului, trezultă de aici că liberalii nu mai au nici o automate, că guvernul lor e în plină anarhie şi debandadă. Binele nu poate veni decât numai din partea partidu­lui naţional-ţărănesc. O conştiinţă dreaptă ne dictează şi noi toţi nu pu­team admite ca oameni de talia lui Ion Mihalache, care a luptat asemenea un­­­nui erou, precum şi ceilalţi fruntaşi,­­ să fie astfel condamnaţi. De­sigur noi vom şti să ne apărăm. Până atunci re­gretăm că nu avem un guvern cu o au­toritate şi că ţara se destramă, lăsată fiind pradă duşmanilor. NICI SPRE DR­ . SPRE STANGA D. Mihai Popovici condamnă mişca­rea extremistă de stânga care, la fel ca cea de dreapta, nu serveşte câtuşi de puţin interesele ţării noastre. Şi una şi alta tind spre suprimarea liber­tăţilor cetăţeneşti. Aşa arată că prin­cipiile cari stau la baza partidului na­­ţional-ţărănesc nu sunt făcute de 2—3 oameni şi nici nu datează de ieri, alal­­tăeri. Aceste principii exprimă credin­ţa ţării întregi, în fruntea căreia se gă­seşte astăzi d. Ion Mihalache. In aceste momente de grea încerca­re conducătorii partidului coboară ia­răşi la sufletul ţării spre a vesti că a sosit ceasul de mântuire, ceasul stăvi­lirii răului. Partidul naţional-ţărănesc vrea ca ţara să fie guvernată prin democraţie. Noi afirmăm că toate drepturile ema­r. Un Gratuit Muzeul Asociațiunii SI 3 III. O S’âi respiri rec«irr “ lostaîn­ iiiiiiira h $1 coloochilor KiiiiicriSi din Sofia SOFL4, 30 (Rădoi). — Curtea de Casaţie a respins recursurile fâcute de fostul ministru Krumkoloff şi de colonelul azi în rezervă Kalenderoff împotriva verdictului prin care au fost condamnaţi la moarte. Ambii au sem­nat cereri de grațiere. Intru mulţi ani, stăpâne! Acfionca dini Hihai Popovici la Ardeal Numărul de ieri al ziarului nostru era un drum spre poştă, când a sosit vestea alegerii noului episcop al Vadu­lui, F­eleacului şi Clujului. Suntem con­vinşi, că toţi credincioşii eparhiei nu­tresc sincera, nefăţărita bucurie, de ca­re suntem copleşiţi şi noi pe urma a­­cestei fericite alegeri. De persoana dis­tinsului profesor Nicolae Colain se lea­gă cele mai bune nădejdi, iar nădejdi­le acestea, avem convingerea fermă, că sunt pe deplin îndreptăţite. Ţinând seama de dorinţa clerului şi a­ poporu­lui din cuprinsul eparhiei, Sfântul Si­nod a ales­ pe un slujitor într’adevăr vrednic al Sfântului Altar, care din toate punctele de vedere va face cinste capitalei Ardealului românesc. Noul episcop va fi succesorul unui arhiereu mare, care în oraşul nostru a tras brazde adânci şi ale cărui crea­­ţiuni i-au imortalizat numele. N-o să uităm nici­odată pe cel dintâi Nicolae, pentru­ că Nicolae cel de-al doilea, bă­tătorind cărările bătătorite de marele său antecesor, ne va aduce mereu a­­minte de el. Ştim, că ultimul gând al­­ episcopului Nicolae Ivan a fost închi­­nat eparhiei sale. Acum sufletul său poate să se veselească în lumea drep­ţilor. Gândul lui s’a împlinit, eparhia Clujului va avea un păstor vrednic, ca­re va şti să lupte cu ori­ce greutăţi şi a cărui luptă va fi încoronată cu ace­leaşi succese. Noi, Românii din Cluj, îl aşteptăm cu drag, ca să ne mândrim cu el şi, să muncim cu el împreună întru realiza­rea celor mai sfinte idealuri. Aşteptăm binecuvântarea lui arhierească în con­vingerea, că această binecuvântare va însemna într’adevăr coborârea darului dumnezeiesc asupra noastră. Bun şi drag arhiereu, aceia, cărora tu le vei închina restul vieţii tale pământeşti, te cuprind de pe-acum în ale lor rugă­ciuni. Intru mulţi ani, Stăpâne! 99999*9999099099999999999999*^99999999999V9»99^ Nici un acord Intre dd. Dina Brâtiana șl Tâtârâsca Un aranjament cu noui supărări — Data con­gresului nu a fost fixată — Altă consfătuire la d. Dinu Brătanu București, 30. (Delia poriei sp. nostru pan.), b­inevederea mereu amanată ■mitre prinul ministru şi şeful parti­­d­ullui imoral a avut în sfârşit joc ieri intre ore de 5—6 după amiazi. Ştirile­­­cercurilor liberale aratau că în această întrevedere s-ar fi ajuns la un acord, şeful partidului pimind punctele for­mulate de primul ministru. D. Tătărescu în declaraţiile ce le-a făcut a spus că s-a înţeles cu d. Bră­­tianu chiar şi asupra datei convocării congresului general. Fapt este însă, că şeful partidului li­beral a refuzat această convocare sub presiune, data viitorului congres ne­­find astfel fixată. Acest lucru îl dove­deşte d­e altfel şi f­ap­tul­ că pentru as­tăzi la ora 11 d. Dinu Brătianu a con­vocat la dsa acasă o nouă consfătuire a fruntaşilor partidului ataşaţi persoa­nei dsale, pe cari îi va pune în curent asupra odor discutate cu d. Tătărescu. Se pare că la întrevederea de ieri şe­ful partidului tu­beral ar fi apus vomna şi d­espre eventualitatea reîntregim partidului cu d. George Brătianu, pre­supunerea aceasta este întărită de agi­taţia grupului „Păreri libere", care în­­tr o consfătuire intimă a protestat îm­potriva tendinţei dlui Dinu Brătianu de­ a trata cu aceeaş măsură pe d. G. Tătărescu cu d. G. Brătianu. In aceeaş întrunire, membrii grupului „Păreri libere” au cerut intrarea în guvern a dlor Gerster Tătăranu, An­mănişteanu, şi C. Bursan. Impresia generală a cercurilor din capitală iaste că întrevederea de ieri între şeful partidului şi şeful guvernu­lui, deşi de formă a netezit unele aspe­rităţi, totuşi n’a adus nici o destindere şi nici o împăcare între conducerea partidului­­liberal şi conducerea gu­vernului. Partidul N. T. a obţinut 4443 voturi dela Ploeşti La 19 consilieri liberali partidul national« tarânesc a câştigat 17 mandate PLOEŞTI, 30. —­ în cursul zilei de ieri s’au desfâşurat la Ploeşti alegerile pentru consiliul comunal. G­uvernul a frosit şî de astâdatâ toate abuzurile posibile pentru a LI­sifica voinţa cetăţenească. Presiunile administrative, acozitiile cu cărţile de aligator, suveica guvernamen­tală, n’e reuşit insa sa impedice partidul naţional ţărănesc dela un succes răsunător. Mai mu­ţi agenţi ai guvernului au­ ­ fost prinşi votând cu cărţi de ale­gător ce nu le aparţineau. Autori­tăţile au fost nevoite sâ-i aresteze. Rezultatul final al alegerilor a dat 4443 voturi pentru lista P. N. Ţ. şi 4839 vot­ui pentru lista partidu­lui liberal. Din 36 locuri de consilieri, naţio­nal ţărăniştii au obţinut 17, iar libe­ralii 19. Aceste rezultate sunt deosebit de viu comentate în cercurile pontice. Colonelul Gabriel Planinescu va fi înaintat general şi va pârâsi Prefectura po­li­ţiei Capitalei BUCUREŞTI, 30 (SIR). — Colonelul fruntea Prefecture! poliţiei capitalei Gabriel Marinescu. . prefectul polţiei ! poate fi considerată ca un fant îuipic- Capîtalei a trecut cu succes examenul nu­, urmează doar să fie desemnat sue­de general de Brigada și va primi con­­­fesorul său în acest post de mare manda unui Corp de elită.­­ importanță. Plecarea dlui Gabriel Marin eseu din Austria trece prin momente dificile VIENA. 30 (Rador). — întregul oraş s-a deşteptat azi dimineaţă pUni de zvonuri din cele mai alarmante. Se afirmă că o parte a garnizoanei din Viena ar fi plecat spre Tirol. Se zvo­­net­e deasemenea că frontiera Tirold­lui ar­­ fost închisă. Corespondentul agenţiei „Havas‘£, telegrafiazâ că toate svonurile acestea nu corespund situa­ţiei reale, care dacă este dificilă nu este cea gravă decât cea de până In presimt, . . .......... Confratele „Dreptatea“ scrie urmă­toarele rânduri în legătură cu turneul politic în Ardeal al dlui M. Popovici, fost ministru şi preşedinte al organi­zaţiilor naţionaliste din Ardeal şi Ban­ati: D. Mihai Popovici, preşedintele or­ganizaţiilor naţional-ţarăniste din Ar­deal şi Banat a ţinut o serie de întru­niri. Ardealul a fost informat şi chemat la luptă politică. Primirea pe care poprul a făcut-o dlui Mihai Popovici, adevereşte încă odată cât de mari sunt legăturile pe care massele din Ardeal le au cu preţ şedinţele organizaţiilor naţional-ţâră­­niste şi cu partidul pe care-l repre­zintă. Ardealul, prin această acţiune poli­tică interpusă şi condusă de d. Mihai Popovici personal, retrăeşte zilele de luptă de altă dată,­­ din vremurile mari pe cari le-a însemnat în istoria ţării. La Lugoj, întrunirea s’a transfor­mat într’un adevărat triumf. Capitala judeţului Sevrin a strâns cu aceiaşi credinţă câteva mii de ţărani şi toţi intelectualii cari păstrează tradiţia de luptă naţională aşa cum a fost dusă de înaintaşii lor din Banat. Lupta politică din Ardeal, prin în­sufleţirea pe care au dat-o conducă­torii partidului naţional-ţărănesc, a păstrat şi azi încă acel caracter de ma­nifestare naţională, de luptă naţională de altă dată. D. Mihai Popovici şi conducătorii din Banat şi judeţul Severin au fost primiţi cu fanfare, coruri şi în cos­tume naţionale. Oraşul Lugoj a avut o zi de viaită sărbătoarei Poporul din Ardeal, răspunzând la chemarea partidului naţional-ţărănesc s’a, arătat profund nemulţumit de starea pe care i-a creiat-o guvernul ac­tual şi a manifestat încredere deplină ]în­­partidul naţional-ţărănesc [şi Icon-f ducătorii lui, întrunirea a început printr’o pioa­să procesiune la mormintele marilor patrioţi Coriolan Brediceanu, Vale­ria Branisce şi Eftimie Murgu. Lupta politică din Ardeal vine din­­tr’un trecut îndepărtat. Ea are o tra­diţie veche, şi e legată de o luptă în­dârjită şi seculară. Altă dată această luptă era dusă pentru desrobirea de sub stăpânirea străină, azi lupta continuă pentru des­robirea de sub jugul exploatatorilor. D. Mihai Popovici, ducând această luptă, împlineşte comandamentele i­­luştrilor săi înaintaşi. De aceia Ardealul răspunde la che­marea dlui Mihai Popovici cu atâta entuziasm. Poporul își recunoaște în d-sa căpeteniile de totdeauna. Perechea Lindbergh fugărită de ziarişti PARIS, 30 (Rador). — Lindbergh şi soţia sa care dispăruseră de câteva zile, au fost descoperiţi de ziarişti pe plaja de la Rochelle. înconjuraţi de re­prezentanţii presei şi dornici de a scă­pa din indiscreţiile ziariştilor, cei doi soţi Lindbergh au plecat din nou cu destinație necunoscută. Nouii miniştri plenipotenţiari ai Ger­maniei şi Bulgariei au prezentat scrisorile de acr­edit­ar­e BUCUREŞTI, 30 (SIR). — La cursul zilei de eri M. S. Regele a primit în audienţă de prezentare pe­­Inni Sava. Kiroff, noul ministru plenipotenţiar al Bulgariei şi pe d. Fabricius, noul mi­nistru al Germaniei, care au predat scrisorile lor de acreditare cu ceremo­nialul obişnuit După audienţă Suveranul a reţinut la Dejun pe cei doi miniştri, pe d. N Titulescu ministrul nostru de externe. La Dejun au luat parte şi membrii delegaţiei britanice care se află în apitalat. ...| ________________.

Next