Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)
1936-06-10 / nr. 127
Anul al XVlI lea No. 127 . DIRECTOR: Ir. AUREL BUTEANU Redacţia, şi Administratia: Cluj, Strada Regina Maria No 36 Telefon: 13-31 ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1935). Abonament anual — — Lei 700.— Fracţiuni de an, lunar — Lei 66.— Pentru funcţionari, anual Lei 600— Fracţiuni de an, lunar — Lei 55.— Preoţi, înv., stud., ţărani an. Lei 500__ Fracţiuni de an, lunar — Lei 45.— Pt. autorităţi, inst. bănci, etc. Lei. 1000 In străinătate dublu. BMfti ml ar *k%A rO«?A«.A I» HfflKWU* Hr. lalfS/lfifa Miercutl, IO Iunie 1936 Orfan al Partidului Nafional Primarul general al Capitalei şi primarii de sector au demisionat în urma groasnicei nenorociri de la Cotroceni. Ancheta a stabilit vinovăţia şi neglijenţa utorităţilor. Dar răspunderile sunt împărţite în aceeaşi ăsura şi de guvern. Dnii Tătărescu şi Inculeţ nu au dat însă până la ora aceasta nici măcar un comunicat oficial amănunţit. Să nu nu se caute vinovăţiile numai în jos. E cazul inversăii cascadei răspunderilor de jos în sus. Guvernul nu se simte partea de răspundere şi de vină în nenorocirea ce a îndoliat ziua restauraţiei? întâmplările tragice petrecute ori pe platoul Cotrocenilor, — relatate în pag.14-a a ziarului nostru, şi —care au îndoliat sufletul ţârii în mijlocul zilei de bucurie a serbărilor dela aniversarea Restauraţiei, zugrăvesc cu culorile brutale ale realităţii putregaiul moral al unui regim fals de minciună. Cine răspunde de viaţa copiilor ţării ? Cine răspunde de sângele victimelor? Cine răspunde de onoarea ţării? Nenorocirea de la Cotroceni este consecinţa unui regim de domnie a minciunii. Un regim în care domneşte parada şi superficialitatea, in regim de decor şi de lipsă de măsură. Una se spune Suveranului şi străinătăţii, şi alta este realitatea. Groaznica nenorocire de ori zugrăveşte un regim care dă în antrepriză lucrările publice pentru a încuraja frauda clientelei politice, un regim care din aceelaşi motive lucrează cu antreprenori de ocazie, fără control şi fără răspundere. Cine răspunde de vi®ia cdăţenilor, cine răspunde de onoarea ţării? Se caută vinovaţii, dar vinovatul cel mare este guvernul absent de la datoria lui de supraveghere şi control. Zecile de morţi, sutele de răniţi cer sancţiuni! Ţara întreagă dela un capăt la altul întreabă: cine răspunde,? Guvernul minciunii şi al nenorocirilor să tragă consecinţele. 1 fa' ROMANIA: wMkfâ Înţelegere kii cunoaşte duşmani $i singur! pe care ea poate sâ-l aitpe, ar fi duşmanii păcii" - JUGOSLAVIA: »Oricare ar fi cursul evenimentelor viitoare, organismul Micii Înţelegeri va şti sa le iaca faţă" — CEHOSLOVACIA : „Ţările Micei Înţelegeri sunt data sa apere cu toaia puterea tot cuvântul dat şi tratatele semnate, pata sa se susţină reciproc şi pata sa se apere până la ultima saltare întrevederea istorica dintre pl. Regele Caratii, principele Regent Paul si preşedintele canard Denes BUCUREŞTI. 9. — Sâmbătă după defilarea garnizoanei din Capitală prin fata înalţilor oaspeţi, ai M. S Regelui a avut loc un dejun la Palat, transformat aioi în şedinţă solemna, a Micei Antante, în ‘cursul căruia cei trei şefi ai Statelor Micei înţelegeri, au făcut declaraţiuni politice de cea mai mare importanţă. Iată aceste declaraţii: meindu-şi activitatea pe aceste principii, cele trei state ale Micei înţelegeri vor fi in măsură, sunt convins, să desvolte şi să lărgească încă activitatea acestei alianţe, care ne-a dat dovezi, — şi aceasta nu numai in interesul lor propriu, dar şi un interes general. Oricare ar fi cursul evenimentelor viitoare, organismul Mucii Înţelegeri va ştii să le facă faţă in felul pe care il comandă interesele ţărilor noastre. Inspirat de aceste idei, imi este foarte plăcut să ridic paharul meu intru fericirea personală a Majestăţii Voastre şi a Casei Regale, precum şi întru prosperitatea poporului român, in sănătatea Excelenţei Voastre şi intru prosperitatea poporului cehoslovac. Cuvântarea Regelui şi Scumpii mei aliaţi, Cu o adevărată, adâncă şi rugetată bucurie salut astăzi, aici la Bucureşti, pe Şefii de Stat ai Mici înţelegeri şi din adâncul inimii Mele Vă urez bun venit. Şi acest salut pe care Vi-l adresez nu e unul pui protocolar, ci este acela al unui al treilea din această unitate indisolubilă care etica înţelegere, e salutul României. Este un eveniment fericit că, în aceste zile când atâtea probleme internaţionale sunt pre cale să se producă, noi Şefii de Stat ai alianţei noastre am putut găsi timpul să ne întrunim spre a discuta marile chestiuni la ordinea zilei şi să ne consfătuim în aceste clipe deosebit de grele. Acest fapt, care afirmă unitatea şi indisolubilitatea Micii Înţelegeri, va demonstra că suntem o unitate internaţională care, în strânsă colaborare cu înţelegerea Balcanică, face o politică de menţinere a Păcii şi de salvgardare a propriilor sale interese. Cel dintâi dintre interesele sale este respectul fruntariilor actuale, pentru totdeauna intangibile şi al tratatelor de pace. Această afirmaţie solemnă şi hotărâtă va fi proclamată din nou, cu forţă şi voinţă, de către reuniunea noastră. Baza politicii Alicii înţelegeri este respectul angajamentelor internaţionale. Forţa Micii înţelegeri sălăşlueşte în unitatea ei indestructibilă. In scopul nostru de menţinere a păcii şi desalvgardare a propriilor noastre interese trebue să rămânem credincioşi societăţii Naţiunilor şi dacă experienţa doveneşte că unele modeleaii vor trenui aduse Pactului, noi nu vom accepta nici o atingere a principiului egalitaţii statelor, nici vre-o propunere care ar tinde sa slăbească pactul, pactul nu poate fi decât întărit, pentru ca societatea Naţiunilor să-şi poată îndeplini în întregime roiul. Apărându-şi interesele» Micaînţelegere, neavând decât o dorinţă, aceea a menţinerii păcii, va executa scrupulos obligaţiile sale izvorâte din tratatele ei de amantă şi va practica o politică de amiciţie cu toate statele fără deosebire. Mica înţelegere nu cunoaşte duşmani şi singurii pe cari eu poate să-i aibă, ar fi duşmanii păcii. Ne-am întrunit aici la Bucureşti, între altele, spre a reafirma aceste puncte care fac însăşi raţiunea de a fi a Micii înţelegeri şi tocmai aceste fcfimpiii de Înţelegere mutuală îmi încântă inima şi fac ca să Vă salut cu toată bucuria, în numele Meu şi acela al României. Am putut cu toţii să constatăm că importanţa opereî săvârşite de Mica înţelegere este datorită regularităţii şi frecvenţei contactelor între reprezentanţi celor trei ţări. Ştiu că, dorinţa tuturor este de a întări şi mai mult aceste rezultate şi aceste contacte, deci nu cred că momentul a sosit ca să facem un pas înainte şi să ne întrunim. Noi Şefii de Stat, asistaţi de Miniştri Noştri, în mod regulat odată pe an, anscrilrt&ial c&ioi fiSdtuEistol Beneş SIRE, , MDinSENIORE, Cu simţămintele celei mai adânci emoţii mă adresez astăzi Majestaţei Voastre. Din animi 1920 am venit regulat la Bucureşti şi la Belgard in calitatea mea de ministru al afacerilor străine al Cehoslovaciei, ca să discut treburile, celor trei ţări, ale noastre şi treburile Europei şi ale lumii, împreună cu miniştrii români, iugoslavi, colegii mei, colaboratorii mei şi, demult, prietenii mei. Am răspuns prieteniilor română şi iugoslavă, cu prietenia credincioasă şi devotamentul ceţiostovat Aceşti lb ani de colaborare, de adânc şi cald ataşament n'a cunoscut nici o cupă de ezitare sau de suflexciune. Azi am venit la Bucureşti ca să vizitez pe iViajestatea .Voastră întâia oară in funcţia me* preşecunţială.. Şi am marea cinste şi adanca bucurie să văd că această vizită coincide cu sosirea A. S. Regale Prinţul Paul, Regent al Iugoslaviei, dici MajestateaVoastră a avut ideia misiunată şi din toate punctele de vedere plină de înţeles, să reunească pe cei trei şefi de stat ai ţărilor Micii înţelegeri, la Bucureşti, într-un moment, memorabil şi important pentru Maj cetatea Voastră şi pentru România, şi în acelaş timp într-un moment al politicii internaţionale, care va putea însemna o răspântie a politicei europene, dacă nu mondiale. Este întâia reuniune a şefilor de stat ai celor trei ţări ale noastre. Este o dată importantă în istoria politică a grupului nostru. Este un mare simbol şi o mare manifestare, este afirmarea unei idei, a unui, sistem şi a unei mari concepţii politice, care are o valoare general europeană; este, în fine, afirmaţia unei mari nădejdi pentru viitor (Continuare pe pag. IV-a) -ţ Discursul prin jurul regent Paul SIRE, EXCELENŢĂ. Sunt fericit să pot constata in acest moment solemn desăvârşita comunitate de idei, care inspiră şi dictează politica externă a Regatului României, a republicei cehoslovace şi a regatului iugoslav. In înţeleptele cuvinte al Majestăţii Voastre văd limpede definit scopul înalt pe care îl urmărea augustul meu văr, marele nostru Rege Alexandru I, scop pe care Iugoslavia cu poporul său pacific, cu tânărul ei Rege în frunte, îl urmăreşte şi azi, sincer şi fără slăbiciune. Pe deplin de acord cu ideile formulate in cuvintele pe cari le-a rostit Majestatea Voastră, consider că cele trei state ale Micei înţelegeri, cu com- i plementul activ al Înţelegerii Balcanice, vor trebui să urmeze, şi in viitor, politica lor actuală şi să continue să dea lumii, simultan şi paralele probe, atât ale forţei lor, cât şi ale voinţii lor de pace. De 16 ani ,de când există Mica înţelegere, ea a dat probele cele mai strălucite şi cele mai remarcabile ale unei alianţe întemeiate exclusiv pe dragos- tea de pace. Niciodată, în nici o clipă, ea nu a vrut să fie agresivă. E rar în, is- toria omenirei să se vadă o puternică ■ grupare de state atât de pacifice. înte- * în Muzeul Asociaţiunii fiatait SIBIU. Şcoala politică de la Cluj a P.N. şi-a început activitatea La cursuri participă peste 200 tineri din judeţele Ardealului Festivitatea inaugurării — Primele conferinţe CLUJ. 9. — In două reportari anterioare am anunţat frumoasa iniţiativă a ■ conducerii P. N. Ţ. de a inaugura şcoli politice pentru tineretul partidului naţional-ţăranesc din Ardeal şi Banat La Cluj, Braşov şi Timişoara. In capitala Ardealului inaugurarea şcolii a avut loceri dimineaţă la orele 9-30. Socotim acest eveniment deosebit de important în istoria partidului nostru, deoarece in aceste şcoli se realizează o muncă pozitivă: luminarea fruntaşilor tinerimei rurale înregimentată în P. N. Ţ. asupra tuturor problemelor politice, cât şi asupra modului cum trebueşte făcută propaganda şi combătuţi adversarii politici. LA CĂMINUL CULTURAL DIN CARTIERUL IRIS încă din noaptea zilei de 7 iunie, au sosit la Cluj numeroase delegaţii din judeţele Someş, Bistriţa, Sălaj, Alba, Bihior, Satu Mare, Târnava Mare, Mureş şi Cluj, cari au fost îndrumaţi înspre căminul cultural din cartierul ,,Iris‘,i cartier în care cei cari vor urma cursurile vor fi găzduiţi. La orele 9,30 au sosit de la: Clubul din str. Regina Maria 3b, dd. dr. Aurel Socol, preşedintele organizaţiei judeţenii a jud. Cluj, a P. N- Ţ., prof Vladimir Ghidionescu, preşedintele cercului de studii, dr. Simion Nemeş, prob Mihail Kernbach, dr. Valer Moldovan, jun., prof. Victor Jinga, prof L. Zolog, dr. Elaviu Laurenţiu, prof. Petre Ocneanovici, Teofil Bugnanu, Cimeniu Albu, I. Dragomir, Bucur Şchiopa, Iuliu Gneţe, Camil Suciu etc. ele. cărora la sosire li s-a făcut o frumoasă manifestaţie de simpatie. liste sunt corectate printro armonioasă colaborare a puterilor legiuitoare, executivă şi judecătorească. România este o monarhie constituţională, Tronul fiind moştenit de descendenţi direcţi. Conferenţiarul analizează apoi pe larg art. 33 din Constituţie in legătură cu emanarea puterilor de stat de la naţiune şi explică celor prezenţi natura şi rosturile celor trei puteri, interdependenţa dintre ele, precum şi drepturile şi datoriile cetăţenilor şi drepturile Suvernului. Capul statului, după Constituţie, care este mama tuturor legilor, nu poate guverna, ci numai domni. El frul este răspunzător de faptele sale, însă cum de ele tot trebue să răspundă cineva, orice act regal trebue contrasemnat de un ministru. Când se dovedeşte că acest ministru a lucrat împotriva ţării şi a poporului, el poate fi dat în judecată după o procedură specială, iar de judecat nu poate fi judecat decât de secţiile unite ale Curţii de Casaţie. Mai departe d-sa explică cum în timpul când reprezentanţii poporului îşi fac datoria, are drept să critice orice lucru, fără ca să poată fi trimişi în judecată. Prin aceasta se aduce omagiu suprem suveranităţii poporului, adică celor chemaţi să-i apere interesele. In aceasta trebue să vedem o dovadă a respectării suveranităţii poporului. D. dr. Valer Moldovan explică apoi ce este, o locotenenţă domnească, o regenţă, explică valoarea dreptului de vot pentru ţărănime, obligaţia ţărănimii de a vota, drepturile de cari cineva trebue săă se bucure pentru dppta şi a fi ales şi stăruie în mod special asupra necesităţii achitării de dări juste, pentru ca statul să poată face faţă nevoilor, şi anume întreţinerea armatei, plata funcţionarilor, întreţinerea drumurilor şi o mulţime de alte organizaţiuni ce se întâlnesc într'un stat civilizat. Ca încheiere, d. Valer Moldovan a explicat pe înţelesul celor prezenţi în ce împrejurări şi cu ce formalităţi se poate modifica Constituţia. Poporul şi conducătorii lui fireşti au datoria de a veghia ca legea legilor să fie respectată. La respectarea Constituţiei mai veghiază şi Curtea de Casaţie, care poate declara neconstituţională orice lege, pe care oameni de rea credinţă şi potrivnici intereselor poporului o ar putea aduce peste noapte. Orele fiind înaintate, cursurile au fost suspendate până după masă la ora 3, între timp făcându-se apelul celor prezenţi şi luându-se măsuri pentru buna lor găzduire. Cuvântul de descădere aldHit iiircssisiiiimtcs Aurel Luând cuvântul d. dr. Aurel SoCol salută pe cei prezenţi şi arată că judeţele respective au trimis floarea tineretului la această Şcoală pentru a s se iniţia în tainele propagandei politice, pentru a se întări în dragostea de neian, pentru a căli ideia izbânzii partidului nostru. Dar mai înainte de a porni la lucru permiteţi-mi să vă amintesc că în istoria statului român, ziua de astăzi este o zi mare. Aceasta pentru ca in ziua de 8 iunie 1930 a venit în ţară prinţul Carol, Regele de astăzi al ţării. Dsa explică cum Suveranul nostru de astăzi, ca prinţ moştenitor a trebuit să părăsească ţara împotriva veniţii poporului, dar conform cu interesele partidului liberal. Partidul naţional ţărănesc prin doi. Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, au fost împotriva acestui lucru şi au lucrat de ei intens pentri readusria vlăstarului legesc în ţară. D. dr. Aurel Socol, îşi exprimă sauaisfacţia că lucrurile s-au întâmplat aşa cium s-au întâmplat şi arată că tocmai de aceea ziua de 8 iunie este o sărbătoare naţională. „CE ESTE STATUL“? D. preşedinte dr. Aurel Socol, a conferenţiat apoi despre: Ce este statul? A început prin a arăta că atunci când vorbim de stat ne gândim în primul rând la pământul românesc, aşa cum a fost el fixat între graniţa naţională prin tratatul de la Trianon. Prin acel tratat provinciile locuite de români sau unit cu Vechiul Regat realizând asiriei Romania Mare. Pământul românesc ne este sfant şi ne este un a«»taş timp deosebit de drag. Dragostea faţă fie ţara fa n°i st? explică cu atât mai mint cu cât poporul românesc este un popor de agricultori, spre deo,jrte de alte popoare care sunt industriale sau comerciale şi ea, tocmai din cauza aceasta sunrt mai puţin irigate de ţara loi. Conferenţiarul explică apoi cum sufletul poporului e determinat de natura pământului. Altfel este munteanul din Ardeal, altfel se prezintă ţăranul român din şesul Bărăganului şi cu totul altfel cel din pe IMoralul Mării. Munteanul e mai întunecat la fire şi mai pietros pe câtă vreme cei dela şes are o fire mai deschisă. Teritorulnaţional este nauiţlat apoi cu ceea ce noi numim poporul, înainte vreme popoarele erau amestecate şi aveam state cari nu se bazau pe ideia de naţionalitate. Aceasta stare de lucruri astăzi a încetat. Principiul de bază este ca naţiunile să trăiască în state naţionale. Alături de teritorul naţional şi de popor avem apoi rege, adică organizaţia statului. Această organizaţie poate fi foarte felurită: democratică, absolutistică, etc. Rezultă din toate acestea că noi românii trebue să ne iubim în mod deosebit pământul nostru strămoşesc, să ţinem unul la altul, ori de in sânge şi o lege şi să respectăm legile cari ne guvernează. Conferinţa dlui dr. Aurel Socol a fost urmărită cu cel mai viu interes de întreaga asistenţă. Cuvântul dlui profesor dr Jinga A urmat la cuvânt d. prof. dr. N. Jinga, care arată, că înfiinţând aceste şcoii, partidul naţional-ţăranesc face un lucru cu totul nou în istoria politică a ţări noastre. Şcoala care se face in capitala Ardealului, la Braşov şi la Timişoara, are mare însemnătate şi un şi mai mare înţeles.Prin ea noi dovedim că nu urmărim numai slujbe. Nu vrem să fim doar consilieri şi primari în sat, ci vrem mai presus de toate să avem minte luminată, să avem bine cristalizate toate marile adevăruri politice. Facem această şcoală, pentru ca dv. să toarceţi mai departe legătura între popor şi conducători. Prima şcoală de acest fel sa făcut la Câmplungul Muscelului în chiar judeţul dlui Ion Mihalache. Vedeţi dv., în zilele noastre anumite sate încep să aibă o însemnătate istorică. Se vorbeşte cu mare respect despre satul ardelean, Bâdăcin, pentru ca acolo locuieşte d. Iuliu Maniu, după cum se vorbeşte şi de Topoloveni, pentrucă acolo locuieşte d. Ion Mihalache. „ Aici dv. aţi venit la muncă. Va trebui să plecaţi cu idei clare şi cu lucrurile pe deplin înţelese. Dv. trebue să ştiţi lămurit de ce sunteţi partidul naţional-ţărănesc, ce vrea P. N. Ţ., care sunt conducătorii dv. iubiţi, care ne este programul şi mai presus de toate, cari sunt duşmanii noştri răi şi clevetitori. In satul dv. va trebui să lămuriţi pe toţi de aşa natură, încât îndoiala să dispară din sufletul tuturora, iar şoaptele celor răi să nu mai poată avea crezământ. Iată rolul adevărat al şcoalei politice naţional-ţărăniste de la Cluj. D. dr Vaier Moldovan despre „Constituţie0 După o scurtă pauză, a luat cuvân- ' tul d. Dr. VALER MOLDQVAN, secretarul judeţean al organizaţiei judeţene, care a vorbit despre „Constituţie în general şi Constituţia noastră în spe- cial. D-sa a arătat cum în scurgerea vremurilor s'au cristalizat trei forme de stat: Monarhia absolutistă în care capul statului deţinea toate puterile şi guverna după bunul său plac, Republica în care poporul îşi alege conducătorul pe o perioadă limitată de 4 sau 7 ani şi Monarhia constituţională, in care toate defectele monarhiei absolu LeftUîe de după masa Conferinţa dlui dr Simion Nemeş După ce toţi delegaţii au luat masa comună, cursurile au fost reluate la orele 3 d. a.. Primul a conferenţiat d. dr. Simon Nemeş despre „Morala şi ideia Creştină". Un principiu de bază al programului r. i. ţ. este morala creştină, adică fiecare acţiune, fiecare înfăptuiire trebue să fie pătrunsă de învăţăturile creştineşti, aşa cum găsim în Sfânta Scriptură şi in scrierile bisericeşti. Toate momentele mari din istoria neamului nostru şi deci şi a partidului nostru, care a reprezentat şi în trecut ca şi azi, aspiraţiile integraleale neasmului nostru, au fost prezidate de reprezentanţii bisericii, în această privinţă nu a fost niciodată deosebireîntre cele două biserici. Au slujit alături la altarul naţiunii episcop ortodox, episcop gr. car, preotul ort. şi cel unit au servit la altar la toate solemnităţile naţionale. Stând la bazaprogramuli nostru Moirala Creştină, evident avem esenţial punct de program, apărarea bisericii, organizarea clerului şi salarizarea potrivită slujbaşilor altarului, ca ei să poată corespunde menirilor de a propaga şi susţine învăţăturile creştineşti. (Urmare pe pag. II).