Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)
1936-06-11 / nr. 128
31 Joi, 11 Iunile 1936 TAXA rOITAKA PlATITA IH HOMKKAR Hr. 111TI/1025 Anul al XVlII-Iea No. 128 Lei 2 DIRECTOR: Dr AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. Telefon: 13—31 ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1935). Abonament anual — — Lei 700.-hr acţiuni de an, lunar — Lei 60.— Pentru funcţionari, anual Lei 600— Fracţiuni de an, lunar — Lei 550_ Preoţi, înv., stud., ţărani an. Lei 500— Fracţiuni de an, lunar — Lei 45.— Pt. autorităţi, inst. banei, etc. Lei. 1000 In străinătate dublu. Organ al Partidului naţional Ţărănesc Cursurile politice de la Braşov, Cluj şi Timişoara la ziua aniversară a restauraţiei, la 8 iunie, organizaţia provincială din Ardeal şi Banat a partidului naţionalţărănesc, a inaugurat în principalele trei centre ale ţinuturilor noastre: la Braşov, la Cluj şi la Timişoara, cursurile şcoalei de îndrumare politică şi cetăţenească a tineretului. Iniţiativa acestei şcoli politice complecte aparţine dlui Mihai Popoviciu, preşedintele ferdonal din Ardeal şi Banat al partidului naţional-ţărănesc, şcoala organizată sub directa d-sale supraveghere de către organele organizaţiei regionale. O şcoală politică neutru intelectuali Pentru secretarii organizaţiilor judeţene ale tineretului partidului naţionalţărănesc, s‘a organizat anul trecut la Câmpulung. Roadele ei s‘au văzut şi se văd în disciplina şi în seriozitatea de munca şi de luptă a tineretului partidului nostru. Acum, în cadrul aceloraşi preocu- Pări, în Ardeal s-a înfiinţat şcoala polică şi cetăţenească pentru tineretul satelor. Ţăranii participanţi la aceste cursuri, întorşi în satele lor vor deveni ei înşişi îndrumătorii consătenilor, şcolilor politice şi cetăţeneşti dela Braşov, Cluj şi Timişoara, cu învăţăturile şi îndrumările date aici, rodind în inima tuturor satelor româneşti cu delegaţi la aceste şcoli Partidul naţional-ţărănesc, în neîntreruptele lui strădanii pentru luminarea şi ridicarea ţărănimii române şi a satului românesc, munceşte pentru luminarea şi organizarea metodică a plugarului în viaţa politică, pentru a da un ţăran nou ţării noul pol care va zidi-o. Alaturi de uriaşele demostraţii şi întruniri de masse, partidul naţionalţarănesc organizează prin cursuri la acele inaugurate la 8 iunie, adevărata şcoală politică şi cetăţenească a naţiunii, făcând astfel o adevărată operă de lămurire şi de limpezire asupra ■»drepturilor şi îndatoririlor asigurate ţărănimii de legile ţării, încrezătoare in chemarea partidului naţional-ţărănesc, satele Ardealului şi Banatului şi-au trimis cei mai buni fii la şcolile de la Braşov, Cluj şi Timişoara, pentru ca aceştialuând lumină din lumina împărtăşită de fruntaşii partidului, să o ducă şi să o răspândească în toate colţurile acestui străvechiu pământ şi suflet românesc. Peste 600 de fruntaşi ai satelor participă la cursurile acestor şcoli ţărăneşti. Alţii vor veni la rând în alte centre. Căci partidul naţional-ţărănesc va continua şi va lărgi acţiunea acestei şcoli politice a naţiunii, el fiind singurul partid care mai presus de orice, însăşi raţiunea lui de existenţă şi-o vede în ridicarea ţăranului român, în luminarea lui cetăţenească, în onoarea lui sufletească ţii însănătoşirea lui trupească. Pentru că o ţară nouă nu se poate face fără om ţăran nou. Preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Ardeal şi Banat, d. Mihai Popoviciu, şi-a adus prin organizarea şcolilor politice de la Braşov, Cluj şi Timişoara, un nou capitol de realizări pentru obştei şi un nou titlu de preţ în cuprinsul bogatului d-sale stat de serviciu pentru naţiune. In Palestina, arabii au constituit asociaţiuni secrete pentru pedepsirea trădătorilor Peste tot exploadează bombe şi se distrug recolt IERUSALIM, 10 (Rador). — Mecanicii şi fochiştii trenurilor palestiniene vor fi însoţiţi de acum înainte de soldaţi din marina britanică, cari să-i poată înlocui, la nevoe, în a conduce locomotivele. Guvernul semnalează că s-au format asociaţiuni secrete musulmane, în diferite părţi ale ţării, având de scop pedepsirea persoanelor vinovate că ar sparge soldaritatea grevei. Alte asociaţiuni au de scop să samene cuie şi sticle pe şosele, pentru oprirea circulaţiei marinilor,. In toată ţara continuă focuri de armă contra patrulelor de polliţii şi aten- I tatele cu bombe şi incendierile de re coltă- Jj&ré" Botezul vaporului „Regele Carol II“* — Solemnitatea de la Turnu-Severin — Bucureşti, 10. (S.I.R) — Luni dimineaţa a avut loc la Turnu-Severin ce- i remania botezului vaporului „Regele Carol II“. La solemnitate au fost prezenţi M. Sa Regele Carol II, preşedintele Beneş, d. Krofta, ministrul de externeal Cehoslovaciei, membrii guvernului şi oficialităţile din Turnu-Se- ■ verin. ( ■ Cu acest prilej M. Sa Regele a rostit un discurs în care a relevat importanţa desvoltării flotei noastre marine şi fluviale. După solemnitate, oaspeţii s-au îmbarcat pe vapor, care a pornit în prima sa călătoarie spre Cazane, de unde s-a întors luând drumul spre Giurgiu. PREŞEDINTELE BENEŞ IN DRUM SPRE V-.USLOVACIA Vaporul „Regele Carol II“ a sosit azi dimineaţă la Giurigu, având pe bord pe M. Sa Regele Carol şi pe preşedintele Beneş, împreună cu suitele lor. Instoţit de Suveran preşedintele Beneş a debarcat, urcându-se în trenul său special, cu care a plecat spre Bucureşti. Despărţirea dintre M. Sa Regele Carol şi preşedintele Beneş a fost foarte cordială. Trenul special, care duce pe preşedintele Beneş spre Pratraga, va trece prin Cluj diseară la ora 11. Frig năprasnic lii centrul Rusiei MOSCOVA, 10 (Radar). Din cauza unor curenţi polari reci, peste centrul Rusiei sa abătut un val de frig cu ploi torenţiale şi cicloane locale. Serviciiletelegrafice şi telefonice cu Siberia, Extremul Orient şi Asia Centrală au fost întrerupte, întreaga recoltă a fost distrusă, numeroase case prăbuşite, iar numărul morţilor şi răniţilor este foarte mare. Incendiul dein Clubul călăreţilor BUCUREŞTI. 10 (SIR). In cursul zilei de eri au luat foc grajdurile si tribunele instalate pe kinodromul Clubului călăreţilor din apropierea Băneşti,. Edificiile au fost complect distruse, deasemenea au fost carbonizaţi doi cai de călărie. m Muzeul Asociaţiunii * T igentral Gratuit Iureşul morţii de la Cotroceni a dus jale şi durere în toate colţurile pământului românesc. Neglijenţa celor însărcinaţi cu controlul lucrărilor şi bunului mers al treburilor publice, echivalează cu o crimă. Tribunele în valoare de opt milioane lei n’au fost nici controlate nici recepţionate. Dezertarea de la datorie şi control a oamenilor regimului este dovedită. Dar nici un primar şi nici-un ministru nu şi-a prezentat încă demisia, nici nu a fost demis. Până unde va merge provocarea ţării? Ţara cere sancţiuni zguduită până în adâncuri de sângeroasa catastrofă de pe platoul Cotrocenilor, îndurerată şi îndolatâ de jertfa şi suferinţa nemăsurată a morţilor şi răniţilor unei zile ce trebuia să se scurgă numai un Ducune ş elan sărbătoresc, — ţara întreagă fierbe de indignare şi cere sancţionarea vinovaţilor. Guvernul n’a îndrăsnit încă să dea infirmaţii exacte asupra consecinţelor vinovatei neglijenţe, ca a produs catastrofa. Svonurile cele mai necontrolate şi mai grave sunt astfel alimentate de tăcerea mexpncata şi primejdioasă a autorităţilor. , * Tragedia care a însângerat naţiunea şi a stors lacrimi din ochii Regelui, a cernit sufletul romanesc de pretutindeni Autorii ei morali au rămas însă nesancţionaţi. * . Cu o abilitate lezintină se încearcă producerea unor confuzii asupra răspunderilor, autorităţile punane vina una în cârca celeilalte. Şi, ca totdeauna, a pornit celebra vânătorare după ţapi ispăşitori. Anchetele, aşa sumare cum au putut avea loc, au arătat că felul cum au fost construite triounfe, neglijenţa autorităţilor, lipsa de control, — constitue prin ele fasile pedevarata crima P*®" medicala. Vinovaţii neîncadraţi încă în textul mandatelor de arestare, au confirmat această constatare încercând să dea foc celorlalte tribune, pentru a face să dispară probele vinovăţii lor. . . . Lucrări de 8 milioane Lei, făcute prin licitaţii pililce, de antreprenori nespecialişti, oameni de crup şi de afaceri ai grangurilor regimului, tribune oficiale cărora li s’a încrednţat viaţa a zeci de mii de oameni, nu au fost nici recepţionate de autorităţile datoare să iaca aceste lucruri. Ajutorul de primar Vasile Vasilescu, care a prezidat licitaţia şi comisia de recepţie car© *tu ** recepţioat nimic, — a fost arestat. Primarul generic Al. G. Donescu, l a numit însă cu câteva ceasuri înainte, în comisia de anemia a motivelor tragediei de trasse de la Cotroceni, împreună cu directorul serviciului pentru controlul lucrărilor tehnice, serviciul care trebuia să controleze dar nu a controlat clădirea tribunelor. De ce întâr de sancţiunile? Cine răspunde pentru sângele victimelor dela Cotroceni şi pentru crima ce s’a săvârşit împotriva ţării şi împotriva Regelui de ziua Restauraţiei? . . Inspâimântâtoarea tragedie de pe platoul Cotrocenilor este demascarea însângerată a ticăloşiei unui regim de domnie a falsului şi a minciunii! Acuzarea unui regim de afacerism şi de fraudă, de inconştienţei şi de lipsă de răspundere. . . . .. . Vinovăţiile nu pot fi limitate la oamenii de case şi de afaceri ai fruntaşilor regimului. Ele trec dincolo de bicisnicile persoane ale celor arestaţi. Să Înceteze sistemul vinvăţiei acarului Păun şi a ţapului ispăşitor. Sancţiunile să meargă până la cea mai înaltă treaptă a răspunderilor unor autorităţi absente dbia in datoriile lor de control. Sângele morţilor şi răniţilor de la Cotroceni, lacrimile Regelui, jalea şi durerea unei naţiuni întregi, cer sancţionarea tuturor vinovaţilor. Şi in primul rând sancţionarea regimului de inconştienţă, de corupţie şi de nenorociri. IUREŞUL MORŢII . 1773 răniţi şi peste 80 de morţi Cifra exactă a victimelor nenorocirii de la Cotroceni Populaţia capitalei cere sancţiuni imediate împotriva vinoveţiior . Guvernul persista ln sinistra atitudine a dosirii adevărului Tribunalul de Ilfov a confirmat aseară mandatelele de arestare ale arhitecţilor şi antreprenorilor arestaţi 1 BUCUREŞTI, 10 (S.I.R.) Groaznica nenorocire întâmplată pe platoul Cotrocenilor a produs o penibilă impresie şi o consternare generală în întreaga ţără. Cu toate că cele întâmplate Luni dimineaţa la serbările Restauraţiei nu mai pot fi ascunse, scenele înfiorătoare fiind privite de miile de spectatori, guvernul caută totuşi să dosească adevărul asupra dureroasei catastrofe. Toată lumea ştie azi că numărul răniţilor este aproape de 1700, iar cel al morţilor sporeşte din oră in oră, întrucând demult cifra de 80. Cu toate acestea guvernul păstrează cel mai desăvârşit mutism asupra celor întâmplate, lăsând o ţară întreagă in incertitudine şi lăsând frâu liber fanteziei cetăţenilor. Dacă ceia ce face guvernul este o inconştienţă, in schimb procedeul staţiunii de radiodifuziune poate fi numit deadreptul criminal. Atunci când morţii şi răniţii au fost transportaţi cu sute de camioane şi maşini de pe platoul Cotrocenilor, radio „România“ şi ,Bucureşti” continua eri să difuzeze minciuna grosolană, că afară de cele trei persoane moarte la faţa locului, alte victime nu sunt. O ţară întreagă stă încremenită de durere şi cere cu energie pedepsirea criminalilor de jos şi până sus. Iar guvernul, principalul vinovat al celor întâmplate, n'are altă treabă decât să dosească adevărul, pe care — cât de crud ar fi,—ţara doreşte, să-l cunoască. MARE FIERBERE IN CAPITALA Bucureşti, 10. — Lipsa de autoritate a guvernului şi completa lui absenţă de la datoria de a stabili şi a pedepsi pe cei vinovaţi, a produs o penibilă impresie în rândurile populaţiei Capitalei. In toate cercurile, fără deosebire de culoare poltică, atitudinea guvernului este condamnată şi înfierată. Cetăţenii asistă cu indignare la scenele PARCHETUL CAUTA PEIN V Aţi bucureşti, 10. — Parchetul de Ilfov, sun direcţia procurorului general Leomn Ştefăniescu, continuă investigaţiile pentru fixarea vinovaţilor în nenoro- cirea de la Cotroceni. Cazul este de asemenea anchetat şi de judecătorul instructor Stratutat. Investigaţiile de până acum au stabilit două frapte: Că materialul din care a fost con- struită tribuna n‘a corespuns capacităţii locurilor din tribună. Lemnăria ’ era veche şi în mare parte putredă. Construcţia s‘a făcut în aşa fel, încât să poată fi demontată cât mai uşor. In acest scop s‘au întrebuinţat cuie puţine şi în mare parte grinzile erau unite cu sârmă. In al doilea rând s‘a constatat că construcţia n‘a fost supraveghiată de municipiului şi n‘a fost recepţionată de acestea. Din declaraţiile antreprenorilor reiese că cu toate intervenţiile iar, inginerii primăriei nu s‘au deplasat măcar odată la faţa locuim, iar asupra recepţionării lucrărilor nu există nici un proces verbal. Die altfe o comisiune compusă din toţi profesorii şcolii politehnice din Bucureşti vor examina tribunele, dând apoi un amănunţit raport asupra celor constatate şi asupra cauzelor prăbuşire tribunei „I“. CUM SE APARĂ ANTREPRENORII ? Bucureşti, 10. — Antreprenorii Druţu Marin şi Blumenfeld, menţinuţi în stare de arest la dispoziţia Parchetului, încearcă să se desvinovăţească arătând că ei şi-au făcut datoria executând lucrarea în cadrele prevăzute de caietul de sarcini. Ca motiv al prăbuşirei tribunei, antreprenorii indică faptul că tribuna a fost supraglomerată. In loc de 2000 de persoane, pentru câre a fost construită, pe tribună se aflau 5000 în momentul prăbuşirii. Spusele antrprenorului nu pot fi luate însă în considerare de Parchet, deoarece din primul moment s-a constatat o neglijenţă criminală la construirea tribunelor. I scandaloase patramate de guvern şi către organele în drept alle primăriei . • • ^ n a fost recenţionată cer sancţiuni. , i Sancţiuni, dar nu împotriva micilor găinari şi şperţari, ci împotriva adevăraţilor vinovaţi, cari sunt direct răspunzători de cele întâmplate. Declaraţiile primarului Donescu, în sensul că nu vede motivul pentru care ar demisiona, au produs o adevărată consternare în rândurile populaţiei, care a răspuns la această inconştienţă cu o manifestaţie ostilă, spărgând geamurile locuinţei primarului. Tribunalul de îTCot a continuat mandatele de arestare ale arhitecţilor şi antreprenorilor vinovaţi BUCUREŞTI. 10. In cursul zilei de ieri au venit spre desbatere în faţa Tribunalului de Ilfov, mandatele de arestare ale arhitecţilor şi antreprenorilor vinovaţi de prăbuşirea tribu- nal de la Cotroceni. După o anchetă severă și lungi pledoarii, aseară la ora 9A ---- 1 tole de arestare emise împotriva următorilor: Rogier Bolomei, directorul arhitecturei Mimiciniuhii, dd. Burcu, subdirector al arhitecturii Municipiului, ing. Iulian Cozianu, arhitect D. lonescu, arhitecţi M Pompei, condu(Continuare pe pagina) După conferinţa şefilor statelor Pilei Antante ■ “ri n Împrejurări excepţionale a avut loc, la Bucureşti, o întrunire extraordinară a conducătorilor statelor Micei Antante. Actele laborioase intrevederi dintre dd. Titulescu, Beneş, şi miniştrii de externe ai Iugoslaviei,, au fost Încununate de astădată, cu reuniunea celor sortiţi să domnească. De o parte Regele Carol 11, de cealaltă parte oaspeţi dragi, prinţul regentRaul al Iugoslaviei şi luminatul Eduard Reuet- un adevărat fiu al democraţiei cehoslovace. Nu trebue să se treacă lau vederea faptul că întrevederea celor trei capi s-a făcut în vremea când gurile rele au lansat diferite svonuri despre o nouă orientare a Iugoslaviei în politica externă. Venirea Prinţului Paul în ţara a spulberat toate aceste insinuări, iar Mica înţelegere, această vaşnică pavăză a păcii europene, a rămas în aceiaş strălucire ca şi în trecut, însă cu prestigiul mult mărit, ea însăşi mult mai de respectat. La Bucureşti şi la Scroviştea, Regele Carol II, Prinţul Regent Paul şi preşedintele Eduard Beneş au examinat toate problemele la ordinea zilei, toţi trei constatând că asupra tuturor există cea mai perfectă identitate de vederi şi, în consecinţă, s-a stabilit o complectă stabilitate în acţiune Desigur această ultimă frază, descoperată din chiar textul comunicatului oficial, cuprinde în ea probleme de mare actualitate şi indică indisolubila unitate de vederi a Blocului politic care se numeşte Mica înţelegere. Prin examinarea tuturor problemelor la ordinea zilei, trebue să înţelegematât problema habsburgică, problema menţineriiactualelor fruntarii. Problema alianţelor deja existente, activarea în spiritul pactului Ligii Naţiunilor, precum şi voinţa dârză de a lucra în sensul realizări uneicât mai temeinice colaborări economice în Bazinul dunărean. Asupra tuturor acestora, cele trei state, au căzut de perfect acord. Nu există prin urmare intre România, Cehoslovacia şi Iugoslavia nici o disensiune, aşa cum încearcă să insinueze semănătorii de vrajba şi de vorbe goale. Vizita d-lui Beck la Belgrad nu a putut sdruncina câtşi de puţin fidela ţară a defunctului rege Alexandru, de la drumul lui drept pe care şi l-a fixat odată cu trasarea punctelor esenţiale ale tratatului de pace. Desigur, Germania şi Polonia încearcă să sdruncine solidaritatea proverbială a Micei înţelegeri. Ei bine, tuturor acestor tentative, li s‘a pus capăt printr-o propoziţie elaborată în comun de cei trei şefi de state, asupra tuturor problemelor la ordinea zilei există cea mai perfectă identitate de vederi. Dar la Bucureşti şi la Scroviştea s-a examinat, desigur, şi atitudinea celor trei state în cazul unei agresiuni, care devine tot mai posibilă, cu sânge rece. Cei trei şefi încercaţi au avut să-şi rugă întrebarea care va fi atitudinea înţelegerii în cazul restaurării Habsburgilor, în hazul intrării Germanilor în Austria, în cazul unui atac neaşteptat în Adriatică, cu un cuvânt în toate cazurile în care teritorul naţional sau securitatea chiar şi a unui singur stat din cele trei, ar putea fi primejduită. Şi iarăşi in funcţie de sentimentele ce-i stăpânesc şi ca urmare firească, a voinţii zecilor de milioane de români, cehoslovaci şi iugoslavi,, Regele Carol II, Prinţul RegentPaul şi Eduard Beneş şi-au fixat precis atitudinea. Anume ei au stabilit o complectă comunitate de acţiune, ceia ce înseamnă că Mica Înţelegere a continuat să rămână şi pe mai departe acea mare putere europeană de a cărui voinţa, intru a trăi în pace cu vecinii şi sub scutul pactului Ligii Naţiunilor, trebue să se ţină seama. In istoria existenţei ei, Mica Înţelegere a avut de sigur momeme însemnate. Cea de la Bucureşti şi de la Scroviştea este vârf de piramidă. In împrejurările cele mai grele pentru politica continentală, Mica înţelegere a rămas ceia ce a fost: stâncă de neclintit pentru pace şi pentru progres. CORNELIU ALBI. — Voevodul Mihai și colegii săi de clasă pleacă astă seară la Suceava în călătorie de studii.