Patria, iunie 1936 (Anul 18, nr. 122-144)

1936-06-11 / nr. 128

31 Joi, 11 Iunile 1936 TAXA rOITAKA PlATITA IH HOMKKAR Hr. 111TI/1025 Anul al XVlII-Iea No. 128 Lei 2 DIRECTOR: Dr AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. Telefon: 13—31 ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1935). Abonament anual — — Lei 700.-­­hr acţiuni de an, lunar — Lei 60.— Pentru funcţionari, anual Lei 600— Fracţiuni de an, lunar — Lei 550_ Preoţi, înv., stud., ţărani an. Lei 500— Fracţiuni de an, lunar — Lei 45.— Pt. autorităţi, inst. banei, etc. Lei. 1000 In străinătate dublu. Organ al Partidului naţional Ţărănesc Cursurile politice de la Braşov, Cluj şi Timişoara la ziua aniversară a restauraţiei, la 8 iunie, organizaţia provincială din Ardeal şi Banat a partidului naţional­­ţărănesc, a inaugurat în principalele trei centre ale ţinuturilor noastre: la Braşov, la Cluj şi la Timişoara, cursu­rile şcoalei de îndrumare politică şi cetăţenească a tineretului. Iniţiativa acestei şcoli politice com­plecte aparţine dlui Mih­ai Popoviciu, preşedintele ferdonal din Ardeal şi Banat al partidului naţional­-ţărănesc, şcoala organizată sub directa d-sale supraveghere de către organele orga­nizaţiei regionale. O şcoală politică neutru intelectuali Pentru secretarii organizaţiilor judeţe­ne ale tineretului partidului naţional­­ţărănesc, s‘a organizat anul trecut la Câmpulung. Roadele ei s‘au văzut şi se văd în disciplina şi în seriozitatea de munca şi de luptă a tineretului partidului nostru. Acum, în cadrul aceloraşi preocu- Pări, în Ardeal s-a înfiinţat şcoala po­li­că şi cetăţenească pentru tineretul satelor. Ţăranii participanţi la aceste cursuri, întorşi în satele lor vor de­veni ei înşişi îndrumătorii consăteni­lor, şcolilor politice şi cetăţeneşti de­­la Braşov, Cluj şi Timişoara, cu în­văţăturile şi îndrumările date aici, ro­dind în inima tuturor satelor româ­neşti cu delegaţi la aceste şcoli Partidul naţional-ţărănesc, în neîn­treruptele lui strădanii pentru lumi­narea şi ridicarea ţărănimii române şi a satului românesc, munceşte pen­tru luminarea şi organizarea metodică a plugarului în viaţa politică, pentru a da un ţăran nou ţării noul pol care va zidi-o. Alaturi de uriaşele dem­ostraţii şi întruniri de masse, partidul naţional­­ţarănesc organizează prin cursuri la acele inaugurate la 8 iunie, adevărata şcoală politică şi cetăţenească a naţiu­nii, făcând astfel o adevărată operă de lămurire şi de limpezire asupra ■»drepturilor şi îndatoririlor asigurate ţărănimii de legile ţării, încrezătoare in chemarea partidului naţional-ţărănesc, satele Ardealului şi Banatului şi-au trimis cei mai buni fii la şcolile de la Braşov, Cluj şi Ti­mişoara, p­entru ca aceştia­­luând lu­mină din lumina împărtăşită de frun­taşii partidului, să o ducă şi să o răs­pândească în toate colţurile acestui străvechiu pământ şi suflet românesc. Peste 600 de­ fruntaşi ai satelor par­ticipă la cursurile acestor şcoli ţără­neşti. Alţii vor veni la rând în alte centre. Căci partidul naţional-ţărănesc va continua şi va lărgi acţiunea aces­tei şcoli politice a naţiunii, el fiind singurul p­artid care mai presus de orice, însăşi raţiunea lui de existenţă şi-o vede în ridicarea ţăranului ro­mân, în luminarea lui cetăţenească, în onoarea lui sufletească ţii însănătoşirea lui trupească. Pentru că o ţară nouă nu se poate face fără om ţăran nou. Preşedintele organizaţiei partidului naţional-ţărănesc din Ardeal şi Banat, d. Mi­hai Popoviciu, şi-a adus prin or­ganizarea şcolilor politice de la Bra­şov, Cluj şi Timişoara, un nou capi­tol de realizări pentru obştei şi un nou titlu de preţ în cuprinsul bogatului d-sale stat de serviciu pentru naţiune. In Palestina, arabii au constituit aso­cia­ţi­uni secrete pentru pedepsirea trădătorilor Peste tot exploadează bombe şi se distrug recolt IERUSALIM, 10 (Rad­or). — Meca­nicii şi fochiştii trenurilor palestiniene vor fi însoţiţi de acum înainte de sol­daţi din marina britanică, cari să-i poată înlocui, la nevoe, în a conduce locomotivele. Guvernul semnalează că s-au format asociaţiuni secrete musulmane, în di­ferite părţi ale ţării, având de scop pedepsirea persoanelor vinovate că ar sparge soldaritatea grevei. Alte a­­sociaţiuni au de scop să samene cuie şi sticle pe şosele, pentru oprirea cir­culaţiei marinilor,. In toată ţara continuă focuri de ar­mă contra patrulelor de polliţii şi aten- I tatele cu bombe şi incendierile de re­­ coltă- Jj&ré" Botezul vaporului „Regele Carol II“* — Solemnitatea de la Turnu-Severin — Bucureşti, 10. (S.I.R) — Luni dimi­neaţa a avut loc la T­­urnu-Severin ce- i remania botezului vaporului „Regele­­ Carol II“. La solemnitate au fost pre­zenţi M. Sa Regele Carol II, preşedin­tele Beneş, d. Krofta, ministrul de ex­terne­­al Cehoslovaciei, membrii gu­vernului şi oficialităţile din Turnu-Se- ■ verin. (­­ ■ Cu acest prilej M. Sa Regele a rostit un discurs în care a relevat importan­­­­ţa desvo­ltării flotei noastre marine şi fluviale. După solemnitate, oaspeţii s-au îmbarcat pe vapor, care a pornit în prima sa călătoarie spre Cazane, de unde s-a întors luând drumul spre Giurgiu. PREŞEDINTELE BENEŞ IN DRUM SPRE V­-.USLOVACIA Vaporul „Regele Carol II“ a­ sosit azi dimineaţă la Giurigu, având pe bord pe M. Sa Regele Carol şi pe preşedin­tele Beneş, împreună cu suitele lor. Instoţit de Suveran preşedintele Beneş a debarcat, urcându-se în trenul său special, cu care a plecat spre Bucu­reşti. Despărţirea dintre M. Sa Regele Carol şi preşedintele Beneş a fost foarte cordială. Trenul special, care duce pe preşe­dintele Beneş spre Pratraga, va trece prin Cluj diseară la ora 11. Frig năprasnic lii centrul Rusiei MOSCOVA, 10 (Radar).­­ Din cau­za unor curenţi polari reci, peste cen­trul Rusiei sa abătut un val de frig cu ploi torenţiale şi cicloane locale. Serviciile­­telegrafice şi telefonice cu Siberia, Extremul Orient şi Asia Centrală au fost întrerupte, întreaga recoltă a fost distrusă, nu­meroase case prăbuşite, iar numărul morţilor şi răniţilor este foarte mare. Incendiul dein Clubul călăreţilor BUCUREŞTI. 10 (SIR).­­ In cursul zilei de eri au luat foc grajdurile si tribunele instalate pe kinodromul Clu­bului călăreţilor din apropierea Băne­şti,. Edificiile au fost complect distru­se, deasemenea au fost carbonizaţi doi cai de călărie. ­­m Muzeul Asociaţiunii * T i­gentral Gratuit Iureşul morţii de la Cotroceni a dus jale şi durere în toate colţurile pământului românesc. Neglijenţa celor însărcinaţi cu controlul lucrărilor şi bunului mers al treburilor publice, echivalează cu o crimă. Tribunele în valoare de opt milioane lei n’au fost nici controlate nici recepţionate. Dezertarea de la datorie şi control a oamenilor regimului este dovedită. Dar nici un primar şi nici-un ministru nu şi-a prezentat încă demisia, nici nu a fost demis. Până unde va merge provocarea ţării? Ţara cere sancţiuni zguduită până în adâncuri de sângeroasa catastrofă de pe platoul Cotrocenilor, îndurerată şi îndolatâ de jertfa şi suferinţa nemăsurată a morţilor şi răniţilor unei zile ce trebuia să se scurgă numai un Ducune ş elan sărbătoresc, — ţara întreagă fierbe de indignare şi cere sancţionarea vinovaţilor. Guvernul n’a îndrăsnit încă să dea infirmaţii exacte asupra consecinţelor vinovatei neglijenţe, ca a produs catastrofa. Svonurile cele mai necontrolate şi mai grave sunt astfel alimentate de tăcerea mexpncat­a şi primejdioasă a autorităţilor. , * Trage­dia care a însângerat naţiunea şi a stors lacrimi din ochii Regelui,­­ a cernit sufletul romanesc de pretutind­eni Autorii ei morali au rămas însă nesancţionaţi. * . Cu o abilitate lezintină se încearcă producerea unor confuzii asupra răspunderilor, autorităţile punane vina una în cârca celeilalte. Şi, ca totdeauna, a pornit celebra vânătorare după ţapi ispăşitori. Anchetele, aşa sumare cum au putut avea loc, au arătat că felul cum au fost construite triounfe, neglijenţa autorităţilor, lipsa de control, — constitue prin ele fasile p­edevarata crima P*®" medicala. Vinovaţii neîncadraţi încă în textul mandatelor de arestare, au confirmat această constatare încercând să dea foc celorlalte tribune, pentru a face să dispară probele vinovăţ­ii lor. . . . Lucrări de 8 milioane Lei, făcute prin licitaţii pililce, de antreprenori nespecialişti, oameni de crup şi de afaceri ai grangurilor regimului, tribune oficiale cărora li s’a încred­nţat viaţa a zeci de mii de oameni,­­ nu au fost nici recepţionate de autorităţile datoare să iaca aceste lucruri. Ajutorul de primar Vasile Vasilescu, care a prezidat licitaţia şi comisia de recepţie car© *tu ** recepţioat nimic, — a fost arestat.­­ Primarul generic Al. G. Donescu, l a numit însă cu câteva ceasuri înainte, în comisia de anemia a motivelor tragediei de trasse de la Cotroceni, împreună cu directorul serviciului pentru controlul lucrărilor teh­­nice, serviciul care trebuia să controle­ze dar nu a controlat clădirea tribunelor. De ce întâr de sancţiunile? Cine răspunde pentru sângele victimelor dela Cotroceni şi pentru crima ce s’a săvârşit împotriva ţării şi împotriva Regelui de ziua Restauraţiei? . . Inspâimântâtoarea tragedie de pe platoul Cotrocenilor este demascarea însângerată a ticăloşiei unui regim de domnie a falsului şi a minciunii! Acuzarea unui regim de afacerism şi de fraudă, de inconştienţei şi de lipsă de răspundere. . . . .. . Vinovăţiile nu pot fi limitate la oamenii de case şi de afaceri ai fruntaşilor regimului. Ele trec dincolo de bicisnicile persoane ale celor arestaţi. Să Încete­ze sistemul vinvăţiei acarului Păun şi a ţapului ispăşitor. Sancţiunile să meargă până la cea mai înaltă treaptă a răspunderilor unor autorităţi absente dbia in datorii­­­le lor de control. Sângele morţilor şi răniţilor de la Cotroceni, lacrimile Regelui, jalea şi durerea unei naţiuni întregi, cer san­cţionarea tuturor vinovaţilor. Şi in primul rând sancţionarea regimului de inconştienţă, de corupţie şi de nenorociri. IUREŞUL MORŢII . 1773 răniţi şi peste 80 de morţi Cifra exactă a victimelor nenorocirii de la Cotroceni Populaţia capitalei cere sancţiuni imediate împotriva vinoveţiior . Guvernul persista ln sinistra atitudine a dosirii adevărului Tribunalul de Ilfov a confirmat aseară mandatelele de arestare ale arhitecţilor şi antreprenorilor arestaţi 1 BUCUREŞTI, 10 (S.I.R.)­­ Groaz­nica nenorocire întâmplată pe platoul Cotrocenilor a produs o penibilă im­presie şi o consternare generală în în­treaga ţără. Cu toate că cele întâmpla­te Luni dimineaţa la serbările Restau­raţiei nu mai pot fi ascunse, scenele înfiorătoare fiind privite de miile de spectatori, guvernul caută totuşi să dosească adevărul asupra dureroasei catastrofe. Toată lumea ştie azi că numărul ră­niţilor este aproape de 1700, iar cel al morţilor sporeşte din oră in oră, întru­­când demult cifra de 80. Cu toate a­­cestea guvernul păstrează cel mai de­săvârşit mutism asupra celor întâm­plate, lăsând o ţară întreagă in incer­titudine şi lăsând frâu liber fanteziei cetăţenilor. Dacă ceia ce face guvernul este o inconştienţă, in schimb proce­deul staţiunii de radio­difuziune poate fi numit deadreptul criminal. Atunci când morţii şi răniţii au fost transpor­taţi cu sute de camioane şi maşini de pe platoul Cotrocenilor, radio „Româ­nia“ şi ,Bucureşti” continua eri să di­fuzeze minciuna grosolană, că afară de cele trei persoane moarte la faţa locului, alte victime nu sunt. O ţară întreagă stă încremenită de durere şi cere cu energie pedepsirea criminalilor de jos şi până sus. Iar guvernul, principalul vinovat al celor întâmplate, n'are altă treabă decât să dosească adevărul, pe care — cât de crud ar fi,—ţara doreşte, să-l cunoască. MARE FIERBERE IN CAPI­TALA Bucureşti, 10. — Lipsa de autoritate a guvernului şi completa lui absenţă de la datoria de a stabili şi a pedepsi pe cei vinovaţi, a produs o penibilă impresie în rândurile populaţiei Capi­talei. In toate cercurile, fără deosebire de culoare poltică, atitudinea guvernu­lui este condamnată şi înfierată. Cetă­ţenii asistă cu indignare la scenele PARCHETUL CAUTA PE­­­IN­ V Aţi bucureşti, 10. — Parchetul de Ilfov, sun direcţia procurorului general Le­omn Ştefăniescu, continuă investigaţiile pentru fixarea vinovaţilor în nenoro­­- cirea de la Cotroceni. Cazul este de ase­­menea anchetat şi de judecătorul in­structor Stratutat. Investigaţiile de pâ­nă acum au stabilit două frapte: Că materialul din care a fost con-­­ struită tribuna n‘a corespuns capaci­tăţii locurilor din tribună. Lemnăria ’ era veche şi în mare pa­rte put­redă. Construcţia s‘a făcut în aşa fel, încât să poată fi demontată cât mai uşor. In acest scop s‘au întrebuinţat cuie puţine şi în mare parte grinzile erau unite cu sârmă. In al doilea rând s‘a constatat că construcţia n‘a fost supraveghiată de municipiului şi n‘a fost recepţionată de acestea. Din declaraţiile antreprenorilor re­iese că cu toate intervenţiile iar, ingi­nerii primăriei nu s‘au deplasat măcar odată la faţa locuim, iar asupra re­­cepţionării lucrărilor nu există nici un proces verbal. Die altfe o comisiune compusă din toţi profesorii şcolii politehnice din Bucureşti vor examina tribunele, dând apoi un amănunţit raport asupra celor constatate şi asupra cauzelor prăbuşi­re­ tribunei „I“. CUM SE APARĂ ANTRE­PRENORII ? Bucureşti, 10. — Antreprenorii Dru­­ţu Marin şi Blumenfeld, menţinuţi în stare de arest la dispoziţia Parchetu­lui, încearcă să se desvinovăţe­ască a­­rătând că ei şi-au făcut datoria execu­tând lucrarea în cadrele prevăzute de caietul de sarcini. Ca motiv al prăbu­­şirei tribunei, antreprenorii indică faptul că tribuna a fost supragl­omera­­tă. In loc de 2000 de persoane, pentru câre a fost construită, pe tribună se aflau 5000 în momentul prăbuşirii. Spusele antrprenorului nu pot fi lua­te însă în considerare de Parchet, de­oarece din primul moment s-a consta­tat o neglijenţă criminală la construi­rea tribunelor. I scandaloase patramate de guvern şi către organele în drept alle primăriei . • • ^ n a fost recenţionată cer sancţiuni. , i Sancţiuni, dar nu împotriva micilor găinari şi şperţari, ci împotriva adevă­raţilor vinovaţi, cari sunt direct răs­punzători de cele întâmplate. Declara­ţiile primarului Donescu, în sensul că nu vede motivul pentru care ar demi­siona, au produs o adevărată conster­nare în rândurile populaţiei, care a răspuns la această inconştienţă cu o manifestaţie ostilă, spărgând geamuri­le locuinţe­i primarului. Tribunalul de îTCot a continuat mandatele de arestare ale arhitecţi­­lor şi antreprenorilor vinovaţi BUCUREŞTI. 10.­­ In cursul zilei de ieri au venit spre desbatere în faţa Tribunalului de Ilfov, mandatele de arestare ale arhitecţilor şi antrepre­norilor vinovaţi de prăbuşirea tribu-­­ nal de la Cotroceni. După o anchetă se­veră și lungi pledoarii, aseară la ora 9­­A ---- 1 tole de arestare emise împotriva ur­mătorilor: Rogier Bolomei, directorul arhitecturei Mimiciniuhii, dd. Burcu, subdirector al arhitecturii Municipiu­lui, ing. Iulian Cozi­an­u, arhitect D. lonescu, arhitecţi M Pompei, condu­(Continuare pe pag­in­a) După conferinţa şefilor statelor Pilei Antante ■ “ri­ ­n Împrejurări excepţionale a avut loc, la Bucureşti, o întrunire extraor­dinară a conducătorilor statelor Micei Antante. Actele laborioase intrevederi dintre dd. Titulescu, Beneş, şi mini­ştrii de externe ai Iugoslaviei,, au fost Încununate de astădată, cu reuniunea celor sortiţi să domnească. De o par­te Regele Carol 11, de cealaltă parte oaspeţi dragi, prinţul regent­­Raul al Iugoslaviei şi luminatul Eduard Re­uet- un adevărat fiu al democraţiei cehoslovace. Nu trebue să se treacă lau vederea faptul că întrevederea celor trei capi s-a făcut în vremea când gurile rele au lansat diferite svonuri despre o nouă orientare a Iugoslaviei în politi­ca externă. Venirea Prinţului Paul în ţara a spulberat toate aceste insi­nuări, iar Mica înţelegere, această vaş­­nică pavăză a păcii europene, a rămas în aceiaş strălucire ca şi în trecut, însă cu prestigiul mult mărit, ea în­săşi mult mai de respectat. La Bucureşti şi la Scroviştea, Regele Carol II, Prinţul Regent Paul şi pre­şedintele Eduard Beneş au examinat toate problemele la ordinea zilei, toţi trei constatând că asupra tuturor există cea mai perfectă identitate de vederi şi, în consecinţă, s-a stabilit o complectă stabilitate în acţiune De­sigur această ultimă frază, des­­coperată din chiar textul comunica­tului oficial, cuprinde în ea probleme de mare actualitate şi indică indiso­lubila unitate de vederi a Blocului po­litic care se numeşte Mica înţelegere. Prin­ examinarea tuturor probleme­lor la ordinea zilei, trebue să înţele­gem­­atât problema habsburgică, pro­blema menţinerii­­actualelor fruntarii. Problema alianţelor deja existente, ac­tivarea în spiritul pactului Ligii Na­ţiunilor, precum şi voinţa dârză de a lucra în sensul realizări unei­­cât mai temeinice colaborări economice în Ba­zinul dunărean. Asupra tuturor acestora, cele trei state, au căzut de perfect acord. Nu există prin urmare intre România, Cehoslovacia şi Iugoslavia n­ici o di­sensiune, aşa cum încearcă să insi­nueze semănătorii de vrajba şi de vor­be goale. Vizita d-lui Beck la Belgrad nu a putut sdruncina cât­­şi de puţin fidela ţară a defunctului rege Alexan­dru, de la drumul lui drept pe care şi l-a fixat odată cu trasarea punctelor esen­ţiale ale tratatului de pace. De­sigur, Germania şi Polonia încearcă să sdruncine solidaritatea proverbială a Micei înţelegeri.­ Ei bine, tuturor a­­cestor tentative, li s‘a pus capăt prin­­tr-o propoziţie elaborată în comun de cei trei şefi de state, asupra tutu­ror problemelor la ordinea zilei există cea mai perfectă identitate de vederi. Dar la Bucureşti şi la Scroviştea s-a examinat, de­sigur, şi atitudinea ce­lor trei state în cazul unei agresiuni, care devine tot mai posibilă, cu sânge rece. Cei trei şefi încercaţi au avut să-şi ru­gă întrebarea care va fi ati­tudinea înţelegerii în­ cazul restaurării Habsburgilor, în h­azul intrării Ger­manilor în Austria, în cazul unui atac neaşteptat în Adriatică, cu un cuvânt în toate cazurile în care teritorul na­ţion­al sau securitatea chiar şi a unui singur stat din cele trei, ar putea fi primejduită. Şi iarăşi in funcţie de sentimentele ce-i stăpânesc şi ca urmare firească, a voinţii zecilor de milioane de ro­mâni, cehoslovaci şi iugoslavi,, Regele Carol II, Prinţul Regent­­Paul şi Edu­ard Beneş şi-au fixat precis atitudi­nea. Anume ei au stabilit o complectă comunitate de acţiune, ceia ce înseam­nă că Mica Înţelegere a continuat să rămână şi pe mai departe acea mare putere europeană de a cărui voinţa, intru a trăi în pace cu vecinii şi sub scutul pactului Ligii Naţiunilor, tre­bue să se ţină seama. In istoria existenţei ei, Mica Înţele­gere a avut de sigur momeme însem­nate. Cea de la Bucureşti şi de la Scro­viştea este vârf de piramidă. In îm­prejurările cele mai grele pentru poli­tica continentală, Mica înţelegere a ră­mas ceia ce a fost: stâncă de neclintit pentru pace şi pentru progres. CORNELIU ALBI. — Voevodul Mihai și colegii săi de clasă pleacă astă seară la Suceava în călătorie de studii.

Next