Patria, iulie 1936 (Anul 18, nr. 145-170)
1936-07-22 / nr. 162
2 ASPECTE — SPORT—LITERATURĂ — ARTĂ—REPORTAJ Miercuri, 22 iulie, anul XVIII ar. 162. _____________) Munca gospodinelor este foarte obositoare, în timpul marilor călduri și produce mari dureri de cap. Tabletele de însă, le înlătură repede! Fiecare tabletă de Pyramiden poartă crucea-Bayerl Dr KaatH KroHa, ministrul Celerne al cefioslovaciei (Urmare din pag. I-a), ştiinţifice şi nimeni nu s-a îndoit de înţelegerea şi perspicacitatea sa în problemele politice. La Viena a stat mire anii 1922—24, adică tocmai iuţim o vreme când Austria era cupinsă de febra crizei economice. Ministrul Ivrela a ajutat la stabilizarea legăturilor pontice cu Austria şi la rezolvarea problemelor austriace. De la Viena a fost trecut la Berlin, unde de asemenea a făcut toate sforţările pentru menţinerea corectă a raporturilor politice dintre ţară sa şi Germania. Succesele înregistrate de dr. Krofta în posturile pe unde a trecut in calitate de ministru plenipotenţiar, au atras atenţia în chip fericit a ministrului de externe dr. Ed. Berneş şi chiar a preşedintelui I. G. Masaryk încet, încet, s-a format convingerea că e singurul demn de a urma la departamentul externelor. De aceea atunci când s-a simţit nevoia să se uşureze oarecum munca ministrului de atunci dr. Ed. Beneş, a fost chemat în centrală drul Krofta. In noul post , înlocuitor al şefului său dr. Krofta a muncit cu aceiaşi perseverenţă ca şi mai înainte. De această dată, direct sau indirect,a avut prilejul să participe la soluţionarea celor mai serioase probleme de politică externă, în care istoria Europei de după războiu a fost aşa de bogată. Retragerea preşedintelui Masaryk şi noua alegere în persoana dlui Eduard Beneş au deschis problema succesiuni la depalitamentul externelor. După câtva timp de interimat, în acre timp resortul ministerului afacerilor streine a fost deţinut deactualul prim ministru, dr. Milan Hodza, soarta acestui departament a fost încredinţată dlui Kamil Krofta. Experienţa şi cunoştinţele sale de cărturar şi diplomat i -au folosit la conducerea acestui departament tocmai în vremurile cele mai grele. Conflictul african şi călcarea tratatului de la Locarno au preiat o situaţie internaţională, pentru care liniştea, curajul, obiectivitatea şi mulţimea cunoştinţelor istorice sunt prin unele condiţii ale succesului. Sub conducerea sa, poziţia politică a Cehoslovaciei se conţine pe aceiaşi linie de siguranţă internaţională trasată cu title înaintaşul său dr. (CEPS.) talta vrednicie ld. Beneş. era» accident de automobil pe şoseta a Cluj - Someşeni Cluj, 21. — Pe sos/daiua Qm—Someşeni, s‘a produs ieri după masă un grav accident de automobil, în următoarele împrejurări: Maşina Nr. 3035 din Timişoara, condusă de şoferul Resign ’Pascu, în apropiere de comunia Someşeni, s‘a ciocnit cu maşina dlui Lebovits Iosif, din Cluj. Ciocnitura a fost atât de puternică, încât maşina dlui Lebovits, a fost complect sfărâmată şi aruncată în şanţul şoselei. D. Leopold Gruţa, şi soţia sa, care se aflau în maşina dlui Lebovits Iosif, au fost răniţi grav. Pagubele se cifrează la câteva sute mii lei Cu Salvarea“ răniţi au internaţi la spital iar şoferul Resica Pascu din vin, căruia s-a înregistrat accidentul,a fost arestat. zdrobiţi de durere: Edith Demian soţie; Mama; Tasy frate ; Victoria soră; cumnaţi, cumnate; precum şi toată familia, anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Dr Aurel Demian în etate de 33 ani, după o lungă ş grea suferinţă. înmormântarea a avut loc la Bucureşti în ziua de 14 cor. de la Spitalul Filantropia la cimitirul Bellu. 1158 Odinească în pace ! Desfiinţarea coliCatarisaraiu)8« • i de: SEPTIMIU POPA Toate articolele cari tratează Probleme, femeni nu au de-obiceiu aceeaş concluzie: „femeia să fie tovarăşe demnă a bărbatului — Chiar şi luptele îndârjite pentru emanciparea politică a femeii, se spune, că urmăresc acest scop ideal. Să înceteze situaţia de malum necesarium, a femeii, să înceteze situaţia ei de sclavă a bărbatului, şi atunci , lumea va deveni mai bună. Atunci, vor dispărea toate relele din societatea de azi, ori, cel puţin, se vor pregăti Societăţii de mâiine aceste stări ideale. „Femeia, şi bărbatul — zice Beniamin Franklin — îşi sunt necesari unul altuia ca cele două lame ale unei perechi de foarfeci“. Menirea femeii aşadar, e aceea de-a fi tovarăşe a bărbatului, şi tot astfel a bărbatului, de a fi tovarăşul femeii. Fără îndoială această tovărăşie să nu fie un jug, ci o tovărăşie în adevăratul înţeles al cuvântului. Cu alte cuvinte, femeia are chemarea de-a fi mamă, iar bărbatul, de-a fi tată. Tovărăşia bărbatului şi a femeii formează familia, care este temelia societăţii omeneşti. Se impune întrebarea: cine să fie capul familiei, bărbatul ori femeia? Să nu se creadă, că fiind bărbatul şi femeia tovarăşi, devine inutilă - mereu în discuţie a acestei chestii, împrejurarea, că doi oameni se întovărăşesc la un drum, nu exclude, ca unul dintre ei să fie conducător. Astăzi, ele obiceiu se da, răspunsul, că şi in ce priveşte conducerea familii, bărbatul şi femeia sunt perfect egali. Adevărat, conducefamiliei trecue să fie rezultanta bunei înţelegeri intre aceşti doi tovarăşi. Ce se va întâmpla însă in cazul unei diversităţi de opinii? Răspundem cu toată hotărârea: inastfel de cazuri de obiceiu cuvântul ultim este al bărbatului. —si încă, după rândua leilor firii. După aceste legi femeia in anumite împrejurări e cu totul împiedicată dela întâmpinarea rolului de conducător,— ne gândim la timpul nașterii, ■— de aceea, teoria despre o epocă a matriarhatului ca institiuţiune generală a omenirii o socotim lipsită de orice bază, însăşi legea firii dă bărbatului rold de conducător, făcâmdu-1 capabil să-şi împlinească acest rol în, orice împrejurări. (6) Din faptul, că bărbatul şi femeia sunt necesari unul altuia rezultă, că locul femeii este în căminul familiar. Chemarea principală a femeii este aşadar aceea de a se căsători, întemeind familie. Ba, putem zice, e chiar datoria ei, faţă de ea însăşi şi faţă de societate. Temelia societăţii a statului, nu e individul, ci familia. In familie, femeia are un câmp de activitate destul de larg, poate să-,şi desvolte facultăţilesafe intelectuale în deplină măsură şi astfel,, poate să facă societăţii cel mai mare bine cu putinţă. Ea face doar, educaţia imneraţiei de mâine are aşadar, cea mai înaltă şi maii bogată misiune. Calitatea căminului familiar de si un câmp ere activitate suficient pentru femeie, e mai presus de orice discuţie. Orice femeie, care a ocupat vreun oficiu, dacă prin căsătorie ajunge în situaţia materialăi de a se dedica exclusiv familiei, o face bucuros. Sunt chiar şi femei-medici, femei-profesoare, cari au făcut-o aceasta. Redusă la căminul familiar, femeia nu ajunge în inferioritate faţă de bărbat. Munca ei formează un complex cu munca bărbatului. Acolo unde rolul femeii e redus la căminul familiar, s-a făcut o foarte bună diviziune ai muncii, femeia contribuind la fel cu bărbatul la câştigarea mijloacelor de existenţă. Aşa se explică faptul, că mulţi bărbaţiinacţionari, după căsătorie au constatat că greutăţile materiale nu li s-au înmulţit, şi, .. că din aceeaşi leafă se ajung acum doi,şi încă mai bine decât în timpul când o folosea unul singur, — făcând eventual chiar şi unele mici economii. Reducerea la căminul familiar nu înseamnă, că femeii să nu i se dea o educaţie cât de înaltă, chiar şi la fel cu a bărbatului. Nu există cunoştinţe atât de înalte, fie chiar şi universitare ori ultra-universitare,pe care femeia să nu le poată practica în familie, ca soţie şi mamă. Tocmai prin practicarea în familiea acestor cunoştinţe femeia devine o demnă tovarăşe a bărbatului. Nici nu vrem excluderea totală a femeii cteia viaţa publică. Vor fi şi în viitor, ca şi până acum, câmpuri de activitate publica potrivite, cu firea femeii Dacă insăaceastă activitate publică e contemplată ca o concurenţă, ca o luptă pe viaţă şi moarte cu bărbatul, fără îndoială se va distruge, ori va decădea căminul familiar. In ce priveşte drepturile politice, dreptul de vot activ și pasiv, acesta de asemenea eu cred că ar trebui să se acoarde femeii. De ce să aibă aceste drepturi numai unul dintre cei doi tovarăși? O participare a femeii la legiuire ar avea bune rezultate. Ca să nu amintim altceva, să ne închipuim numai măsura în care s'ar reduce cârciumile prin o legiuire la care ar participa femeile! Femeia nu are însă numai datoria, ci și dreptul de a se căsători. Cell dintâi drept, prim urmare, ce ar trebui să-l revendice femeia este dreptul la căsătorie, un drept care în societatea de azi a început a deveni iluzoriu. Sunt nenumărate femeile, mai ales în societatea cultă, cari nu au putinţa de a se căsători. Cauza, o cunoaşte, credem oricine. E celibatarismul unei părţi însemnate a bărbaţilor. Nu celibatarismul împreunat cu abstinenţă, ci celibatarismul care a renunţat la soţie, fără să fi renunţat la femeie, celibatarismul las iubitor de plăceri, dar nu şi die consecinţele plăcerilor. E lucru natural, că cel puţin un număr de femei egal cu al celibatarilor, neapărat trebue să rămână nemăritate. Ce se va alege de ele? Un număr nou însemnat al lor, — dar la toată întâi I ptarea mai mare crecăi ai bărbaţilor cari procedează la lei, — va îmbătrâni hi cinste, ca sa folositu această frază. Gestul, va aluneca, fără îndoială, pe povârniş. Nu avem insă dreptul să Ic osândim- Dacă admitem ca un bărbat să nu voala lupta împotriva imboldurilor' larii şi să alunece pe povârniş ca cea mai mare uşurinţă, de ce să nu admitem ca o femeie, după lupte grele, desperate, cu sine însăşi, să alunece şi ea? . I .Cauza principală a prostituţiei ni urmare e celibatarismul unei însemnate părţi a bărbaţilor, la care putui să mai adaogăm împrejurarea, că numeroşi bărbaţi se căsătoresc prea târziu, plus educaţia proastă a tinerilor de sex bărbătesc. Aproape totalitatea medicilor susţine, că imposibilitatea abstinenţei tinerilor de sex bărbătesc înainte de căsătorie e o minciună convenţională. Prostituţia, fie ea oficială, fie clandestină, e o ruşine a societăţii de azi. E o ruşine, a cărei vină o purtăm noi, bărbaţii nu femeile. Noi bărbaţii, am aruncat în, noroiu un însemnat număr de femei, având totuşi îndrăzneala de a le scuipa în faţă. Pe aceste jertfe ale ticăloşiei noastre le privim cu cel mai urate dispreţ, le socotim lipsite de cinste, iar pe bărbatul care e la fel cu ele îl socotim om onorabil, ori aminiisteriabil. Când vrem să vindecăm un trup plini de rănii, fără îndoială trebue să începem cu rana cea mai grea, cea mai adâncă. Iar cea, mai adâncă rană a societăţii de azi e prostituţia, această ■adevärtä pălmuire a demnităţii omeneşti, ti o nană, căreia trebue să-i arnem rădăcinile. Aceasta o vom face înainte de toate desfiinţând colibatarismul. Societăţile de emancipare a femeilor, dacă doresc ivit Ganievar soluţionarea problemei femenine, vor trebui să înceapă de aici. Să lupte înainte de toate pentru desfiinţarea celibatarismului, căci prin aceasta vor reînfiinţa căsătoria. S-ar putea ridica obiecţiunea, cu actualele condiţii de existenţă nu permit oricui să se căsătoreiasimică. Veţi găsi insă nenumăraţi oameni, chiar şi intre funcţionari cari, in aceleaşi, condiţii sociale şi cuvenitele celibatarului , susţin o familie greia, numeroasă. Admitem unele escepţii, dar în zilele noastre există şi tendinţa de a exagerapretenţiile. Desfiinţarea celibatarismului ar deschide tuturor femeilor poarta căsătoriei. Dreptul cel dintâi mai presus decât orice alte drepturi, al femeii, dreptul la căsătorie, ar înceta de a mai fi iluzoriu. Reformând şi educaţia tinerimea, încetul cu încetul prostituţia ar dispărea. Numărul femeilor, cari aleargă după oficii, an* scădea reducându-se la strictul necesar. Air dispărea amantele şi Don-Juanii, iar imoralitatea nu ar fi regulă, ci excepţie. Femeile toate, toate, ar fi femei, s-ar soluţiona cu un cuvânt problema fementină. Şi bineînţeles, poeţii şi-ar încorda din nou lira... SSL.. —0X0— AZI LA CLUJI RADIO CINEMATOGRAFE OPERA: Demonul Rusiei ROYAL : I. Controlorul din Wagon-Lits II. Ocol-Ciornia URANIA: Copilul străzii CAPITOL: Iuanita SELECT: îngerul Intunerecului EDISON: I. Ciulită dansatoarea II. Marea Ducesă și Chelnerul THALIA; Epizode MUNCITORI: O noapte fatală Soseşte marina’., PLECAREA TRENURILOR DIN GARA CLUJ Spre Teiuş-Braşov-BuC. Tr. pers.: 1*4* 6 36, 13 35, 18*03 , aac.: 12*33, 20*25, 21*18 , rapide: 9 17 Spre Huedin-Ciucea-Oradea Tr. pers.: 2*40, 6*20, 13'30, 17*10, , acc.: 19 43 , rapide: Spre Dej Tr. automotoare: 1u2, 3,55,6 06 9 30, 11,47, 16*55, 19 12, 21*40 Spre Dej-Satu Mare Tr. pers.: 7*20, 13,20 Spre Oradea*Satu Mare Tr. accelerat: 9*28 Spre Episcopia Bihorului Tren rapid: 23*59 AVIOANE DE PASAGERI Plecări din Cluj: Zilnic, spre București la ora 15.30 Zilnic spre Pistyan Praha Karlsbad-Marienbad la ora 10*50 Sosiri la Cluj: Zilnic, din București , , 10.30 Zilnic din Karsbad Marienbad- Praha la ora ^,15 Miercuri 22 IULIE CALENDAR R. Sf. Maria Magdalena, a. Sf. Maria Magdalena. CLIPE $1 VEACURI îm xif #«*** t632. .Maziliea lui Leon Vodă, Domnul Ţării Romârești. *788« încheierea păcii dela Pojaroviţa, între Turci şi Austriaci. *930. iscălirea armistiţiului ruso-polonez 1802. N^Poleon Bonaparte e ales consul pe viaţă. *777. înfiinţarea episcopiei unite de Oradea. 197. Inceputul Mărăşeşti. luptei dela Miercuri 22 iulie Bucureşti 13.30-13.40: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale, sport. 13.40: Muzică vazată. 1415: Radio mal. 14 30: Muzică distractivi. 15.00: Ultimele știri. 19: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelo*. 19.03: Concert de muzică distractivă. Orchestra Vasile Julea din Craiova. 21 lf: Concert de pian. Gheorghe Ciolac (Chj). 21.55: Actualităţi. 22. 45: Concert de seară. Orchestra de salon Radio. FARMACII DE SERVICIU 18-24 Iulie Dr Hintz Oh. P. Unirii no. 27 Dr Halász P. Cuza Vodă no. 2 Flohr Iosif C. R. Ferd. no 79 Diana Str. lorga no. 19. BIBLIOTECI. MUZEE EXPOZIŢII! Biblioteca Universităţii. a. m. 8—1 p. m. 3—3 Biblioteca populară. p. m. 3—9. Muzeul de antichităţi. Pinacoteca Cioflso: a. m. 9—ÎL Muzeul Botanici a. aa.7—12. p. m. 2—6. Muzeul etnografic: a. m. 9—1 p. M. . 3—8. Grădina Botanică: a. t. 7—12 p. as. 2—6. ECOURI China învaţă să scrie şi citească după un alfabet nou China şi modernizează. Totul se schimbă şi introducerea noutăţilor e ajutată de guvern şi cercurile guvernamentale. Una din cele mai îndârjite lupte din China cea dată în jurul alfabetului chinez. După cum ştie alfabetul chinez nu se aseamnă cu cel european, ci se compune dintr‘o serie întreagă di‘ semne, în număr de câteva mii. Un cărturar chinez, drul Yen, a compus un nou alfabet, foarte simplu după care poate oricine în câteva luni sia scrie și să citească chineza. Sistemul acestuia a găsit mulți partizani. S-au tipărit până acum după noul alfabet peste 400 opere clasice chineze şi a fost introdus în 500 şcoli. O expoziţie de blanuri la Leningrad derile au luat un deosebit avânt. In primul rând Ministerul asigurărilor sociale e cel care ajută această mişcare. In anul trecut ministerul acesta a acordat suma de 154 milioane coroane pentru noui investiţii, asigurându-se în felul acesta lucrul la 246.000 oameni. Anul acesta suma atinge 146 milioane ceea ce înseamnă lucru pentru 225.000 şomeri. In Politehnicele ctm masiu sunt JO.WO locuri pentru anul viitor la toamnă, la începutul anului şcolar, vor fi primiţi în politechnicile sovietice 15.000 studenţi. La Moscova în 21 şcoli technice superioare vor fi primiţi în toamnă 4275 studenţi, la cele 10 asemenea şcoli de la Leningrad 2725 studenţi, iar la 20 şcoli technice superioare din Ucraina 3050 studenţi. La CONSTANŢA Victoria—I. A. R. 3:1 (2:0). Victoria scuipă die locul ultim. Laciterma e preluată de i A. R. Match ui *a fost contestat. ♦vyT»v*T*n,»w»vva ir'v-vt Ini clădirea muzeului rus de la Leningrad s‘a deschis zilele trecute o expoziţie de blănuri destinate pentru comerţul extern. Blănurileau fost primite din diferite părţi ale Rusiei şi numărul lor atinge cifra de 140.000 bucăţi. Se aşteaptă ca această expoziţie să fie vizitată de cel puţin 100 negustori streini. Studiul creerulw* imxorfc% Un institut special de la Moscova se pregăteşte pentru studierea creierului lui Gorki. Creerul care a fost luat in primire de specialiştii acesui institut I a şi fost fotografiat şi s’a început analiza compoziţiei acestuia. Urmează să categoric, sa se procedeze apoi la cercetarea microscopică a creenului marelui scriitor. Grup pentru şomerii am Cthoslovacia Numărul şomerilor zut în luna Iunie a. c din Cehoslovacia a seficiialt, fiind că intreprin- ea sporturilor“* Despre victoria universitâţii Excelentul cotidian sportiv „Gazeta Sporturilor” din Capitală, în editorialul său de ieri face următoarele comentarii în legătură cu victoria rârsunâtoare de baraj susţinut la Timişoara. Ieri dimineaţă, la Timişoara, în partida primă a matehului dublii de baraj, Universitatea din Cluj, făcând deplasarea, a realizat o strălucită şi surprinzătoare performanţă: a învins lisa cu 4—11 Pierzând „at homo”, cu acest scor s’a situat in afara oricărei posibilităţi de a remonta handicapul, in materiul pe care il va susţine Dumineca viitoare, la Cluj, aşa încât bătălia barajului poate fi considerată ca lichidată. Universitatea şi-a păstrat locul printre colegele ei din prima diviziune naţională. Este o ispravă pe care o înregistrăm cu cea mai mare satisfacţie şi cu cea mai emoţionantă bucuria. Ar fi fost, nur uaevur, unapi cum nu se poate mai trist, ca o ecnipa atat ae merimoasă cu Universitatea si cu un trecut aiai ae gtonos in tdotoatuL romanesc, sa spuruă cupa amară a retrogi aaaru. De atatea ori in tocurile piane ale clasamentului şi calificată i chiar acest an de simuiciune, in semi-funatele Cupei României, Universitatea nu a a meritat să sufere durerea unei despărţiri de plutonul primei diviziuni naţionale. Echipă eminamente simpatică, in afară de toate combinaţiile de culise şi susţinută cu admirabile sacrificii, Universitatea a realizat ieri un rezultat care nu poate fi întâmpinat decât cu satisfacţie. Manifestaţia cu care a fost primit aseară rezultatul, de sutele de curioşi care staţionau în faţa redacţiei noastre, e elocventă în direcţia acea sta* * ^ sport BARAJUL „U“ și-a păstrat jocul în Divizia A Campioana Divlagia B, echipa Universitatea - lisa 4:1 (o: O) Duminecă s-a disputat pe arena „Electrica” din Timișoara primul match de baraj, ultima clasată, Universitatea întâlnind pe lisa echipa campioană a Diviziei B. După un joc de factură superioară, cu acţiuni şi faze dintre cele mai frumoase, victoria a revenit echipei studenţeşti, care in special in repriza a 11-a, a dictat un tempo atât de avântat încât şi-a măturat pur şi simplu adversarul. Desigur lupta nu a fost deloc uşoară, lisa este o echipă extrem de periculoasă, mai cu seamă la ea acasă. Linia de halfi, dar in special tripleta, inteligent condusă de veteranul footballului bănăţean Wetzer, sunt compartimente bine sudate, cu echipieri avântaţi şi tehnici, cum puţini există chiar, la grupările din Divizia A. Victoria studenţilor este deci cu atât mai importantă cu cât ei au reuşit să dispună de adversara lor, la ea acasă şi încă la un scor sever. „U” a făcut la Timişoara o partidă excelentă. A jucat însufleţit, a combinat inteligent şi a dovedit o eficacitate neintâunită in ultimul sezon. Cu puţin noroc, scorni putea fi chiar mai mare. Prin victoria de la Timişoara, „U” cu siguranţă că îşi va putea păstra locul in Divizia Naţională A, întrucât Duminecă, la Cluj, lisa nu va putea la nici un caz să şteargă avantajul studenţilor. CUM S-A DESFĂŞURAT PARTIDA La fluviul arbitrului I'ică Iliescu, cele două echipe s au aliniat în următoarele formaţii: „C": Şepci, Borgea—Iuncovici. Golul—Gain—David, Draga—Paunescu— Szaniszlo—Pipeşteanu—Orza. „lisa1': Eich Ier, Tief iert—Molnár, Barna—Albert—loanovici, Herzog—Ivii meek—Wetzer—Eöevenield—Havas. In repriza 1, ambele echiipe au jucat atent. „U‘‘, a desfăşurat în această parte a matchului un joc de clasă, care a obosit mult adversarul. Acţiuni periculoase se succed totuşi când la o poanta când ia cealaltă. Şepci are ocazia să apere augur câteva mingi foarteMicile. In repriza Ila studenţii, neluând in samă canii'Oun»verii, declanşează incă dela început o serie de atacuri vijelioase car derutează complect echipa timişoreană- Se remarcă în special acum linia de halfi a Universităţii şi in special Gain, care aruncă înainte fără întrerupere întrema linie de combatanţi. Jocul se desfăşoară de acum pe partea lisei. Rezultatul acţiunilor studenţeşti nu întârzie: In mm. Io a reprizei, Sanislo atrage apărarea lisei asupra lui, nu întârzie insă să paseze la timp lui Pioeşteanu, care nestingherit de nimeni şi de aproape marchează primul goadl. Nici două minute nu trec şi Orza bine Lansat aleargă singur cu mingea. Lumea se aştepta să centreze dar extrema dintr’un unghia dificil prefera să tragă şi printr’un school fulgerător trimite in poarta apărată de Eichler. In min. 24 Draga, de pe marginea dreaptă, repetă figura lui Orza şi iată că „U” conduce cu 3:0. lisa nu cedează totuşi lupta. La o învălmăşeală in faţa porţii lui Şepci, arbitrul acordă penalty, împotriva Universităţii. Mingea e bătută de Wetzer, dar Şepci se plasează excelent şi parează lovitura. In min. 35, dintr’o acţiune de toată frumuseţea Szaniszlo marchează al h-lea goall al Universitarilor. Câteva minute înainte de terminarea matchului lisa reuşeşte să marcheze prin Klimeck. CUM S-A JUCAT întreaga echipă iar Universităţii a făcut o partidă excelentă. Şepci în poartă a arătat lucruri extraordinare. Fundaşii, singuri şi masivi. Reintrarea lui Iancovici nu a decepţionat. Linia de halfi a fost cel mai bun compartiment universitar. Gain, de departe, cel mai bun. In ordine David şi Golub. Combatanţii, toţi fără excepţie, au luptat cu multă însufleţire, arătând lucruri frumoase. Deja lisa a plăcut în special tripleia. Lövenfeld e jucător de mare clasă. A arbitrat corect și autoritar d- Tic Iliescu. Joi pe arena municipalii: Bocskay* Victor la Cluj, 21. — Aseară târziu conducerea viictoriei a primit deja OETR, autorizaţia pentru un joc, cu echipa ungurească Bocskay din Debreţin. Bocskay a jucat Duminecă la Timişoara, unde a dispus uşor de Chinezul. Azi va juca la Oradea, împotriva unei combinate CAO—Crişana, iar Joi va juca in localitate împotriva puternicei formaţii a Victoriei. Matchul va începe la ora 6. Semifinalele Cupei Europei Centrale au revenit contrar tuturor proemsticurilor musafire. Campionatul de calificare a Umimnei B. La BAIA MARE Phönix—Franco-Română 8:3 (4:0) Prin victoria aceasta, Phönix a reuşit să-şi păstreze locul al doileaîn clasamente Cupa Europei Centrale La Budapesta. Austria a dispus de Újpest cu 2:1 (0:0), iar la Milano, Sparta a dispus de Ambrosiana cu 5:3. Finalistele după rezultatele de Duminecă vor fi mai mult decât sigure Sparta și Austria.