Patria, iulie 1936 (Anul 18, nr. 145-170)

1936-07-22 / nr. 162

2 ASPECTE — SPORT—LITERATURĂ — ARTĂ—REPORTAJ Miercuri, 22 iulie, anul XVIII ar. 162. _____________) Munca gospodinelor este foarte obositoare, în timpul marilor călduri și produce mari dureri de cap. Tabletele de însă, le înlătură repede! Fiecare tabletă de Pyramiden poartă crucea-Bayerl Dr KaatH KroHa, ministrul Ce­­lerne al cefioslovaciei (Urmare din pag. I-a), ştiinţifice şi nimeni nu s-a îndoit de înţelegerea şi perspicacitatea sa în­ problemele politice. La Viena a stat mire anii 1922—24, adică tocmai iuţim o vreme când Austria era cupinsă de febra crizei economice. Ministrul Ivrel­­a a ajutat la stabilizarea legăturilor po­ntice cu Austria şi la rezolvarea pro­blemelor austria­ce. De la Viena a fost trecut la Berlin, unde de asemenea a făcut toate sforţările pentru menţi­nerea corectă a raporturilor politice dintre ţară sa şi Germania. Succesele înregistrate de dr. Krofta în posturile pe unde a trecut in calitate de ministru plenipotenţiar, au atras atenţia în chip fericit a ministrului de externe dr. Ed. Berneş şi chiar a preşedintelui I. G. Masaryk încet, încet, s-a format convingerea că e singurul demn de a urma la departamentul externelor. De aceea atunci când s-a simţit nevoia să se uşureze oarecum munca ministrului de atunci dr. Ed. Beneş, a fost chemat în­ centrală drul Krofta. In noul post , înlocuitor al şefului său d­r. Krofta a muncit cu aceiaşi perseverenţă ca şi mai înainte. De această dată, direct sau indirect,­­a avut prilejul să participe la soluţionarea­ celor mai serioase pro­bleme de politică externă, în care isto­ria Europei de după războiu a fost aşa de bogată. Retragerea preşedintelui Masaryk şi noua alegere în persoana dlui Eduard Beneş au deschis problema succesiun­i la depalitamentul externelor. După câtva timp de interimat, în acre timp resortul ministerului afacerilor strei­ne a fost­ deţinut de­­actualul prim mi­nistru, dr. Milan Hod­za, soarta acestui departament a fost încredinţată dlui Kamil Krofta. Experienţa şi­ cunoştin­ţele sale de cărturar şi diplomat i -au folosit la conducerea acestui depart­a­ment tocmai în vremurile cele mai grele. Conflictul african şi călcarea tratatului de la Locarno au preiat o situaţie internaţională, pentru care liniştea, curajul, obiectivitatea şi mul­ţimea cunoştinţelor istorice sunt prin unele condiţii ale succesului. Sub con­ducerea sa, poziţia politică a Cehoslo­­v­aciei se conţine pe aceiaşi linie de siguranţă internaţională trasată cu ti­tle înaintaşul său dr. (CE­PS.) talta vrednicie ld. Beneş. era» accident de automobil pe şoseta a Cluj - Someşeni Cluj, 21. — Pe sos/daiua Qm—Some­­şeni, s‘a produs ieri după masă un grav accident de automobil, în urmă­toarele împrejurări: Maşina Nr. 3035 din Timişoara, con­dusă de şoferul Resign ’Pascu, în apro­­­piere de comunia Someşeni, s‘a ciocnit cu maşina dlui Lebovits Iosif, din Cluj. Ciocnitura a fost atât de puter­nică, încât maşina dlui Lebovits, a fost complect sfărâmată şi aruncată în şanţul şoselei. D. Leopold Gruţa, şi­ soţ­ia sa, care se aflau în maşina dlui Lebovits Iosif, au fost răn­iţi grav. Pagubele se cifre­ază la câteva sute mii lei Cu Salvarea“ răniţi au inter­naţi la s­pi­tal iar şoferul Resica Pascu din vin,­ căruia s-a înregistrat acciden­­tul,­­a fost arestat. ­ zdrobiţi de durere: Edith Demian soţie; Mama; Tasy frate ; Victoria soră; cumnaţi, cumnate; precum şi toată familia, anunţă încetarea din viaţă a scu­mpului lor Dr Aurel Demian în etate de 33 ani, după o lungă ş grea suferinţă. înmormântarea a avut loc la Bucureşti în ziua de 14 cor. de la Spitalul Filantropia la cimitirul Bellu. 1158 Od­inească în pace ! Desfiinţarea coliCatarisaraiu)8« • i de: SEPTIMIU POPA Toate articolele cari tratează Proble­me, f­emeni nu au de-obiceiu aceeaş con­cluzie: „femeia să fie tovarăşe demnă a bărbatului­ — Chiar şi luptele îndâr­jite pentru emanciparea politică a fe­meii, se spune, că urmăresc acest scop ideal. Să înceteze situaţia de malum necesarium, a femeii, să înceteze situa­­­ţia ei de sclavă a bărbatului, şi atunci , lumea va deveni mai bună. Atunci, vor dispărea toate relele d­in societatea de azi, ori, cel puţin, se vor pregăti So­cietăţii de mâiine aceste stări ideale. „Femeia, şi bărbatul — zice Beniamin Franklin — îşi sunt necesari unul al­tuia ca cele două lame ale unei pere­chi de foarfeci“. Menirea femeii aşa­dar, e aceea d­e-a fi tovarăşe a bărbatu­lui, şi tot astfel a bărbatului, de a fi tovarăşul femeii. Fără îndoială această tovărăşie să nu fie un jug, ci o tovără­şie în adevăratul înţeles al cuvântului. Cu alte cuvinte, femeia are chemarea de-a fi mamă, iar bărbatul, de-a fi ta­tă. Tovărăşia bărbatului şi a femeii formează familia, care este temelia societăţii omeneşti. Se impune întrebarea: cine să fie ca­pul familiei, bărbatul ori femeia? Să nu se creadă, că fiind bărbatul şi fe­meia tovarăşi, devine inutilă -­ me­reu în discuţie a acestei chestii, împrejurarea, că doi oameni se întovărăşesc la un drum, nu exclude, ca unul dintre ei să fie conducător. Astăzi, ele obiceiu se da, răspunsul, că şi in ce priveşte con­ducerea famil­ii, bărbatul şi femeia sunt perfect egali. Adevărat, conduce­­familiei trecue să fie rezultanta bu­nei înţeleger­i intre aceşti doi tovarăşi. Ce se va întâmpla însă in cazul unei­­ diversităţi de opinii? Răspundem cu toată hotărârea: in­­astfel de cazuri de obiceiu cuvântul ultim este al bărba­tului. —si încă, după rându­a leilor firii. După aceste legi femeia in anu­mite îm­prej­urări e cu totul împiedicată dela întâmpinarea rolului de conducă­tor,­­— ne gândim la timpul nașterii, ■— de aceea, teoria despre o epocă a ma­triarhatului ca institiuţiune generală a omenirii o socotim lipsită de orice ba­ză, însăşi legea firii dă bărbatului rol­d de conducător, făcâmdu-1 capabil să-şi împlinească acest rol în, orice împreju­rări. (6) Din faptul, că bărbatul şi femeia sunt necesari unul altuia rezultă, că locul femeii este în căminul familiar. Chemarea principală a femeii este aşa­dar aceea de a se căsători, întemeind familie. Ba, putem zice, e chiar datoria ei, faţă de ea însăşi şi faţă de societate. Temelia societăţii a statului, nu e in­dividul, ci familia. In familie, femeia are un câmp de activitate destul de larg, poate să-,şi desvolte facultăţile­­safe intelectuale în deplină măsură ş­i astfel,, poate să facă societăţii cel mai mare bine cu putinţă. Ea face doar, e­­ducaţia imneraţiei de mâine are aşa­dar, cea­ mai înaltă şi maii bogată misiu­ne. Calitatea căminului familiar de s­­i un câmp ere activitate suficient pen­tru femeie, e mai presus de orice dis­cuţie. Orice femeie, care a ocupat vre­un oficiu, dacă prin căsătorie­ ajunge în situaţia materialăi de a se dedica exclu­siv familiei, o face bucuros. Sunt chiar şi femei-med­ici, femei-profesoare, cari au făcut-o aceasta. Redusă la căminul familiar, femeia nu ajunge în inferioritate faţă de băr­bat. Munca ei formează un complex cu munca bărbatului. Acolo unde rolul fe­meii e redus la căminul familiar, s-a­ făcut o foarte bună diviziune ai muncii, femeia contribuind la fel cu bărbatul la câştigarea mijloacelor de existenţă. Aşa se explică faptul, că mulţi bărbaţi­­inacţionari, după căsătorie au consta­tat că greutăţile materiale nu li s-au înmulţit, şi, .. că din aceeaşi leafă se ajung acum doi,­­şi încă mai bine de­cât în timpul când o folosea unul sin­­gur­, — făcând eventual chiar şi unele mici economii. Reducerea la căminul familiar nu în­seamnă, că femeii să nu i se dea o edu­caţie cât de înaltă, chiar şi la fel cu a bărbatului. Nu există cunoştinţe atât de înalte, fie chiar şi universitare ori ultra-universitare,pe care femeia să nu le poată practica în familie, ca soţie şi mamă. Tocmai prin practicarea în fa­milie­­a acestor cunoştinţe femeia de­vine o demnă tovarăşe a bărbatului. Nici nu vrem excluderea totală a fe­m­eii cteia viaţa publică. Vor fi şi în vii­tor, ca şi până acum, câmpuri de acti­vi­ta­te publica potrivite, cu firea femeii Dacă insă­­această activitate publică e contemplată ca o concurenţă, ca o lup­tă pe viaţă şi moarte cu bărbatul, fără îndoială se va distruge, ori va decădea căminul familiar. In ce priveşte drep­turile politice, dreptul de vot activ și pasiv, acesta d­­e asemenea eu cred că ar trebui să se acoarde femeii. De ce să aibă aceste drepturi numai unul dintre cei doi tovarăși? O participare a femeii la legiuire ar avea bune rezul­tate. Ca să nu amintim altceva, să ne închipuim numai măsura în care s'ar reduce cârciumile prin o legiuire la care ar­ participa femeile! Femeia nu are însă numai datoria, ci și­ dreptul de a se căsători. Cell din­tâi drept, prim urmare, ce ar trebui să-l revendice femeia este dreptul la căsă­torie, un drept care în societatea de a­zi a început a deveni iluzoriu. Sunt nenumărate femeile, mai ales în socie­tatea cultă, cari nu au putinţa de a se căsători. Cauza, o cunoaşte, credem ori­cine. E celibatarismul unei părţi în­semnate a bărbaţilor. Nu celibataris­mul împreunat cu abstinenţă, ci celi­­batarismul care a renunţat la soţie, fă­ră să fi renunţat la femeie, celibata­­rismul las iubitor de plăceri, dar nu şi die consecinţele plăcerilor. E lucru natural, că cel puţin un număr de fe­mei egal cu al celibatarilor, neapărat trebue să rămână nemăritate. Ce se va alege de ele? Un număr no­u însemnat al lor, — dar la toată întâ­­i I ptarea mai mare crecăi ai bărbaţilor cari procedează la lei, — va îmbătrâni hi cinste, ca sa folositu această frază. Gestul, va aluneca, fără îndoială, pe povârniş. Nu avem insă dreptul să Ic osândim- Dacă admitem ca un bărbat să nu voala lupta împotriva imboldu­rilor' larii şi să alunece pe povârniş ca cea mai mare uşurinţă, de ce să nu ad­mitem ca o femeie, după lupte grele, desperate, cu sine însăşi, să alune­ce şi ea? . I .­­Cauza principală a prostituţiei ni urm­are e celibatarismul unei însem­nate părţi a bărbaţilor, la care pu­tui să mai adaogăm împrejurarea, că nu­meroşi bărbaţi se căsătoresc prea târ­ziu, plus educaţia proastă a tineri­lor de sex bărbătesc. Aproape totalitatea medicilor susţine, că imposibilitatea abstinenţei tinerilor de sex bărbătesc înainte de căsătorie e o minciună con­venţională. Prostituţia, fie ea oficială, fie clan­destină, e o ruşine a societăţii de azi. E o ruşine, a cărei vină o purtăm noi, bărbaţii nu femeile. Noi bărbaţii, am aruncat în, noroiu un însemnat număr de femei, având totuşi îndrăzneala de a le scuipa în faţă. Pe aceste jertfe ale ticăloşiei­ noastre le privim cu cel mai urate dispreţ, le socotim lipsite de cin­ste, iar pe bărbatul care e la fel cu ele îl socotim om onorabil, ori a­mi­­niisteriabil. Când vrem să vindecăm un trup plini de rănii, fără îndoială trebue să înce­­pem cu rana cea mai grea, cea mai adâncă. Iar cea, mai adâncă rană a societăţii de azi e prostituţia, această ■adevärtä pălmuire a demnităţii ome­neşti, ti o nană, căreia trebue să-i ar­nem­ rădăcinile. Aceasta o vom face înainte de toate desfiinţând coliba­ta­rismul. Societăţile de emancipare a fe­meilor, dacă doresc ivit Ganiev­ar soluţio­narea problemei femenine, vor trebui să înceapă de aici. Să lupte înainte de toate pentru desfiinţarea celibataris­­mului, căci prin aceasta vor reînfiinţa căsătoria. S-ar putea ridica obiecţiunea, cu actualele condiţii de existenţă nu per­mit ori­cui să se căsătoreiasimică. Veţi găsi insă nenumăraţi oameni, chiar şi intre funcţionari cari, in aceleaşi, con­diţii sociale şi cu­venitele celibataru­lui , susţin o familie greia, numer­oasă. Admitem unele es­cepţ­­ii, dar în zilele noastre există şi tendinţa de a exagera­­pretenţiile. Desfiinţarea celibatarismului ar des­­­chid­e tuturor femeilor poarta căsă­toriei. Dreptul cel dintâi mai presus decât orice alte drepturi, al femeii, d­reptul la căsătorie, ar înceta­ de a mai fi iluzoriu. Reformând şi educaţia tinerimea, încetul cu încetul prostitu­­ţia ar dispărea. Numărul femeilor, cari aleargă după oficii, an* scădea reducân­­du-se la strictul necesar. Air dispărea amantele şi Don-Juanii, iar imoralita­tea­ nu ar fi regulă, ci excepţie. Femeile toate, toate, ar fi femei, s-ar soluţiona cu un cuvânt problema fementină. Şi bine­înţeles, poeţii şi-ar încorda din nou lira... SSL.. —0X0— AZI LA CLUJI RADIO CINEMATOGRAFE OPERA: Demonul Rusiei ROYAL : I. Controlorul din Wa­gon-Lits II. Ocol-Ciornia URANIA: Copilul străzii CAPITOL: Iuanita SELECT: îngerul Intunerecului EDISON: I. Ciulită dansatoarea II. Marea Ducesă și Chelnerul THALIA; Epizode MUNCITORI: O noapte fatală Soseşte marina’., PLECAREA TRENURI­LOR DIN GARA CLUJ Spre Teiuş-Braşov-BuC. Tr. pers.: 1*4* 6 36, 13 35, 18*03 , aac.: 12*33, 20*25, 21*18 , rapide: 9 17 Spre Huedin-Ciucea-Oradea Tr. pers.: 2*40, 6*20, 13'30, 17*10, , acc.: 19 43 , rapide: Spre Dej Tr. automotoare: 1u2, 3,55,6 06 9­ 30, 11,47, 16*55, 19 12, 21*40 Spre Dej-Satu Mare Tr. pers.: 7*20, 13,20 Spre Oradea*Satu Mare Tr. accelerat: 9*28 Spre Episcopia Bihorului Tren rapid: 23*59 AVIOANE DE PASAGERI Plecări din Cluj: Zilnic, spre Bucu­rești la ora 15.30 Zilnic spre Pistyan Praha Karls­bad-Marienbad la ora 10*50 Sosiri la Cluj: Zilnic, din București , , 10.30 Zilnic din Karsbad Marienba­d- Praha la ora ^,15 Miercuri 22 IULIE CALENDAR R. Sf. Maria Magdalena, a. Sf. Maria Magdalena. CLIPE $1 VEACURI îm xif #«*** t632. .Maziliea lui Leon Vo­dă, Domnul Ţării Româr­ești. *788« încheierea păcii dela Pojaroviţa, între Turci şi Au­­striaci. *930. iscălirea armistiţiului ruso-polonez 1802. N^Poleon Bonaparte e ales consul pe viaţă. *777. înfiinţarea episcopiei unite de Oradea. 19­7. Ince­putul Mărăşeşti. luptei dela Miercuri 22 iulie Bucureşti 13.30-13.40: Ora. Cota Du­nării. Bursa. Culturale, sport. 13.40: Muzică va­zată. 1415: Radio­­ mal. 14 30: Muzică dis­tractivi. 15.00: Ultimele știri. 19: Ora. Mersul vremii. Bu­rsa cerealelo­*. 19.03: Concert de muzică distractivă. Orchestra Vasile Julea din Craiova. 21 lf: Concert de pian. Gheorghe Cio­­lac (Chj). 21.55: Actualităţi. 22. 45: Concert de seară. Orchestra de salon Radio. FARMACII DE SERVICIU 18-24 Iulie Dr Hintz Oh. P. Unirii no. 27 Dr Halász P. Cuza Vodă no. 2 Flohr Iosif C. R. Ferd. no 79 Diana Str. lorga no. 19. BIBLIOTECI. MUZEE EXPOZIŢII! Biblioteca Universităţii. a. m. 8—1 p. m. 3—3 Bibliote­ca populară. p. m. 3—9. Mu­­zeul de antichităţi. Pinaco­teca Cioflso: a. m. 9—ÎL Muzeul Botanici a. aa.7—12. p. m. 2—6. Muzeul etnogra­fic: a. m. 9—1 p. M. . 3—8. Grădina Botanică: a. t. 7—12 p. as. 2—6. ECOURI China învaţă să scrie şi citească după un alfabet nou China şi­ modernizează. Totul se schimbă şi introducerea noutăţilor e ajutată de guvern şi cercurile guverna­mentale. Una din cele mai îndârjite lupte din China cea dată în jurul alfa­betului chinez. După cum ştie alfa­betul chinez nu se aseamnă cu cel eu­ropean, ci se compune dintr‘o serie întreagă di‘ semne, în număr de câte­va mii. Un cărturar chinez, drul Yen, a compus un nou alfabet, foarte sim­plu după care poate oricine în câteva luni sia scrie și să citească chineza. Sistemul acestuia a găsit mulți parti­­zani. S-au tipărit până acum după noul alfabet peste­ 400 opere clasice chineze şi a fost introdus în 500 şcoli. O expoziţie de blanuri la Leningrad derile au luat un deosebit avânt. In primul rând Ministeru­l asigurărilor sociale e cel car­e ajută această mişcare. In anul trecut mini­sterul acesta a acordat suma de 154 milioane coroane pentru noui investiţii, asigurându-se în felul acesta lucrul la 246.000 oameni. Anul acesta suma atinge 146 milioane ceea ce în­seamnă lucru pentru 225.000 şomeri. In Politehnicele ctm masiu sunt JO.WO locuri pentru anul viitor la toamnă, la începutul anului şco­lar, vor fi primiţi în politechnicile so­­vietice 15.000 studenţi. La Moscova în 21 şcoli technice superioare vor fi pri­miţi în toamnă 4275 studenţi, la cele 10 asemenea şcoli de la Leningrad 2725 studenţi, iar la 20 şcoli technice supe­rioare din Ucraina 3050 studenţi. La CONSTANŢA Victoria—I. A. R. 3:1 (2:0). Victoria scuipă die locul ultim. Laci­­terma e preluată de i­ A. R. Match ui *a fost contestat. ♦vyT»v*T*n,»w»vva ir'v-vt Ini clădirea muzeului rus de la Le­ningrad s‘a deschis zilele trecute o e­x­­poziţie­ de blănuri destinate pentru co­merţul extern. Blănurile­­au fost primi­te din diferite părţi ale Rusiei şi nu­mărul lor atinge cifra de 140.000 bu­căţi. Se aşteaptă ca această expoziţie să fie vizitată de cel puţin 100 negustori streini. Studiul creerulw* im­­xor­fc% Un institut special de la Moscova se pregăteşte pentru studierea creierului lui Gorki. Creerul care a fost luat in primire de specialiştii acesui institut I a şi fost fotografiat şi s’a început ana­liza compoziţiei acestuia. Urmează să categoric,­­ sa se procedeze apoi la cercetarea mic­roscopică a creenulu­i marelui scriitor. Gr­up pe­ntru şomerii am Cthoslovacia Numărul şomerilor zut în luna Iunie a. c din Cehoslovacia a sefi­­ciialt, fiind că intreprin- ea sporturilor“* Despre victoria u­niversitâţii Excelentul cotidian sportiv „Gazeta Sporturilor” din Capitală, în editoria­lul său de ieri face următoarele co­mentarii în legătură cu victoria râr­­sunâtoare de baraj susţinut la Timi­şoara. Ieri dimineaţă, la Timişoara, în par­tida primă a matehului dublii de baraj, Universitatea din Cluj, făcând depla­sarea, a realizat o strălucită şi surprin­zătoare performanţă: a învins lisa cu 4—11 Pierzând „at homo”, cu acest scor s’a situat in afara ori­cărei posibilităţi de a remonta handi­capul, in materiul pe care il va susţi­ne Dumineca viitoare, la Cluj, aşa în­cât bătălia barajului poate fi conside­rată ca lichidată. Universitatea şi-a păstrat locul prin­tre colegele ei din prima diviziune na­­ţională. Este o ispravă pe care o înregistrăm cu cea mai mare satisfacţie şi cu cea mai emoţionantă bucuria. Ar fi fost, nur uaevur, un­­­api cum nu se poate mai tr­ist, ca o ecnipa atat ae mer­im­oasă cu Universitatea si cu un trecut aiai ae gtonos in tdotoa­tuL romanesc, sa spuruă cupa amară a retrogi aaaru. De atatea ori in tocurile piane ale clasamentului şi calificată i chiar a­­cest an de simuiciune, in semi-funatele Cupei României, Universitatea nu a a meritat să sufere durerea unei despăr­ţiri de plutonul primei diviziuni na­ţionale. Echipă eminamente simpatică, in a­­fară de toate combinaţiile de culise şi susţinută cu admirabile sacrificii, Uni­versitatea a realizat ieri un rezultat care nu poate fi întâmpinat decât cu satisfacţie. Manifestaţia cu care a fost primit aseară rezultatul, de sutele de curioşi care staţionau în faţa redacţiei noastre, e elocventă în direcţia acea­­ sta* * ^ s­p­ort BAR­AJUL „U“ și-a păstrat jocul în Divizia A Campioana Divlagia B, echipa Universitatea - lisa 4:1 (o: O) Duminecă s-a disputat pe arena „E­­lectrica” din Timișoara primul match de baraj, ultima clasată, Universitatea întâlnind pe lisa echipa campioană a Diviziei B. După un joc de factură su­perioară, cu acţiuni şi faze dintre cele mai frumoase, victoria a revenit echi­pei studenţeşti, care in special in re­priza a 11-a, a dictat un tempo atât de avântat încât şi-a măturat pur şi sim­plu adversarul. Desigur lupta nu a fost deloc uşoară, lisa este o echipă extrem de periculoa­să, mai cu seamă la ea acasă. Linia de halfi, dar in special tripleta, inteli­gent condusă de veteranul footballu­­lui bănăţean Wetzer, sunt comparti­mente bine sudate, cu echipieri avân­taţi şi tehnici, cum puţini există chiar, la grupările din Divizia A. Victoria studenţilor este deci cu atât mai im­portantă cu cât ei au reuşit să dispu­nă de adversara lor, la ea acasă şi în­că la un scor sever. „U” a făcut la Timişoara o partidă excelentă. A jucat însufleţit, a combi­nat inteligent şi a dovedit o eficacitate neintâu­nită in ultimul sezon. Cu puţin noroc, scorni putea fi chiar mai mare. Prin victoria de la T­imişoara, „U” cu siguranţă că îşi va putea păstra locul in Divizia Naţională A, întrucât Du­minecă, la Cluj, lisa nu va putea la nici un caz să şteargă avantajul stu­denţilor. CUM S-A DESFĂŞURAT PARTIDA La­ fluviul arbitrului I'ică Iliescu, cele două echipe s au aliniat în urmă­toarele formaţii: „C": Şepci, Borgea—Iuncovici. Go­lul­—Gain—­David, Draga—Paunescu— Szaniszlo—Pipeşteanu—Orza. „lisa1': Eich Ier, Tief iert—Molnár, Barna—Albert—loanovici, Herzog—Ivii meek—Wetzer—Eöevenield—Havas. In repriza 1, ambele echiipe au jucat atent. „U‘‘, a desfăşurat în această pa­rte a match­ului un joc de clasă, care a obosit mult adversarul. Acţiuni pe­riculoase se succed totuşi când­ la o poanta când ia cealaltă. Şepci are oca­zia să apere augur câteva mingi foarte­­Micile. In repriza Il­a studenţii, neluând in samă canii'Oun­»­verii, declanşează in­că dela început o serie de atacuri vijelioase car derutează complect echipa timişo­reană- Se remarcă în special acum li­nia de halfi a Universităţii şi in spe­cial Gain, care aruncă înainte fără în­trerupere întrema linie de combatanţi. Jocu­l se desfăşoară de acum pe partea lisei. Rezultatul acţiunilor studenţeşti nu întârzie: In mm. Io a reprizei, Sanislo atrage apărarea lisei asupra lui, nu întârzie insă să paseze la timp lui Pioeşteanu, care nestingherit de nimeni şi de a­­proape marchează primul goadl. Nici două minute nu trec şi Orza bine Lansat aleargă singur cu mingea. Lumea se aştepta să centreze dar ex­trema dintr’un unghia dificil prefera să tragă şi printr’un school fulgerător trimite in poarta apărată de Eichler. In min. 24 Draga, de pe marginea dreaptă, repetă figura lui Orza şi iată că „U” conduce cu 3:0. lisa nu cedează totuşi lupta. La o învălmăşeală in faţa porţii lui Şepci, arbitrul acordă penalty, împotriva Uni­versităţii. Mingea e bătută de Wetzer, dar Şepci se plasează excelent şi pa­­rează lovitura. In min. 35, dintr’o acţiune de toată frumuseţea Szaniszlo marchează al h-lea goall al Universitarilor. Câteva minute înainte de terminarea matchu­­lui lisa reuşeşte să marcheze prin Klimeck. CUM S-A JUCAT întreaga echipă iar Universităţii a fă­cut o partidă excelentă. Şepci în poar­tă a arătat lucruri extraordinare. Fun­daşii, singuri şi masivi. Reintrarea lui Iancovici nu a decepţionat. Linia de halfi a fost cel mai bun compartiment universitar. Gain, d­e departe, cel mai bun. In ordine David şi Golub. Comba­tanţii, toţi fără excepţie, au luptat­ cu multă însufleţire, arătând lucruri fru­moase. Deja lisa a­ plăcut în special triplei­a. Lövenfeld e jucător de mare clasă. A arbitrat corect și autoritar d- Tic Iliescu. Joi pe arena municipalii: Bocskay* Vic­tor la Cluj, 21. — Aseară târziu conduce­rea viictoriei a primit deja OETR, au­torizaţia pentru un joc, cu echipa un­gurească Bocskay din Debreţin. Bocskay a jucat Duminecă la Timi­şoara, unde a dispus uşor de Chinezul. Azi va juca la Oradea, împotriva unei combinate CAO—Crişana, iar Joi va juca in localitate împotriva puternicei formaţii a Victoriei. Matchul va începe la ora 6. Semifinalele Cupei Europei Centrale au revenit contrar tuturor proems­ticu­ri­lor musafire. Campionat­ul de calificare a Um­imnei B. La BAIA MARE Phönix—Franco-Română 8:3 (4:0) Prin victoria aceasta, Phönix a reu­şit să-şi păstreze locul al doilea­­în cla­samente Cupa Europei Centrale La Budapesta. Austria a dispus de Újpest cu 2:1 (0:0), iar la Milano, Spar­ta a dispus de Ambrosiana cu 5:3. Finalistele după rezultatele de Du­minecă vor fi mai mult decât sigure Sparta și Austria.

Next