Patria, iulie 1937 (Anul 19, nr. 143-167)

1937-07-22 / nr. 159

Anul al XIX lea Nr. 159 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 13—31 ABONAMENT: Abonament, anual — ------------Lei 700.TM Fracţiuni de an, lunar-----------Lei 60.— Pentru funcţionari, anual-------Lei 600.— Fracţiuni de an, lunar-----------Lei 53.— Preoţi, înv., stud., țărani­­anual — Lei 500.— Pentru autorităţi, inst., bănci, etc. Lei 1000.— In străinătate dublu. Ifxjltjta in ndms»ub *??a xara/sn. Lui 2 Olim «I Partidului Mali ______ JOI, 22 Iulie 1937. DUPA ZECE ANI... S‘a încheiat un deceniu întreg de la săvârşirea din viaţă a Regelui Fer­dinand I. Trupul care s-a mistuit cu resemnare de mucenic în chinurile unei în­delungate suferinţe, s‘a despărţit de sufletul marelui Rege într'o zi fier­binte de Iulie în care doliul a cuprins covârşitor o ţară şi un neam întreg Pentru că Regele Ferdinand I, a reprezentat mai mult decât un suve­ran înţelept şi iubit, mai mult decât un conducător viteaz şi biruitor în războaie. El a fost întemeietor de ţară nouă, Rege al înfăptuirii idealului na­ţional ce ardea de veacuri în sufletele unui popor risipit între hotarele alor trei împărăţii. Identificat cu aspiraţiile neamului peste care a fost sortit să domnească Regele Ferdinand I, a fost un suveran al instinctului naţional, ştiind să se învingă pe sine pentru a-şi putea duce neamul la împlinirea destinelor sale. Ca om, Regele Ferdinand I, a suferit crucificarea căruia l-au supus celor mai dureroase tragedii. Pentru a duce ţara şi poporul peste care dom­nea, la realizarea aspiraţiilor sale de veacuri, Regele Ferdinand I a trebuit să aducă jertfele cele mai mari, înde­părtânduse pentru totdeauna de fa­milia pe care a iubit-o, de biserica în care a crezut, de prietenii copilăriei. Un Rege trebue să ştie însă, că nu domneşte pentru sine asupra unui popor, ci pentru el. Rupând toate legătu­rile personale cari i-ar fi putut cere îndepărtarea de aspiraţiile poporului său, Regele Ferdinand I a ajuns la strălucirea biruin­ţei finale, pentru că în primul rând a ştiut să se biruiască pe sine însuşi. Când în celebrul consiliu de coroană care a premers intrarea României în război, i s-a spus că Hohenzolernii sunt invincibili. Regele Ferdinand I, care îşi luase hotărârea nestrămutată, a putut să răspundă cu siguranţa bi­ruinţa sau a morţii: te înşeli am biruit deja unul, pe mine însumi. Rege al războiului pentru întregire şi al unirii tuturor românilor, Fer­dinand I, cel Mare şi Loial îşi doarme somnul drepţilor la Curtea de Argeş străjuit de piscuri de munţi. La comemorarea întâiului deceniu de la aşezarea rămăşiţelor Sale pă­mânteşti spre veşnica odihnă, sufletul neamului întreg se închină cu smere­nie şi cu recunoştinţă binefăcătoarei sale amintiri. Sinistra coaliţie In urma eşecur­ilor pe care le-au suferit acţiunile ticăloase pornite împotriva dlui Iu­­liu Maniu, se părea că adversarii săi neîm­păcaţi au epuizat încercările atentatelor morale. Iată însă că după ce cea mai înverşunată campanie pornită vre­odată in ţara româ­nească împotriva unui om, s-a prăbuşit în propria sa ticăloşie, şi după ce justiţia a în­fierat uneltirile şi înscenările criminale din aşa zisa ,,afacere Skoda“ uneltitorii şi-au scos iarăşi capul la lumină.­­Lui Uioarie, „un fleac al politicei româ­neşti“,­­ după cum l-a caracterizat d. Ion Mahalach­e,­­ a adus cea mai stupidă, cea mai odioasă şi cea mai neruşinată acuzaţie calomnioasă împotriva dlui Iuliu Maniu. S-a ales anume locul acesta crezându-se că în judeţul Alba, care nu este numai ini­­ma Ardealului, dar reprezintă şi gloria poli­tică cea mai strălucitoare a dlui Iuliu Ma­niu, figura şi meritele acestuia vor putea fi întunecate. S-a ales acest judeţ şi pentru că din ace­leaşi motive de dărâmare a piedestalului de granit pe care l-ai aşezat istoria pe Iuliu Maniu, partidul liberal l-a numit şef al or­ganizaţiei sale de Alba pe d. Vaier Pop, bunul căruia i­ s-a dat misiunea „de a-l dis­tinge“ pe­ d. Iuliu Maniu în conştiinţa Ar­dealului. Oamenii nu puteau fi mai bine aleşi. In Ardealul românesc, răguşitu­l cuvântător de­la Uioara nu se putea potrivi cu altcineva decât cu figura de parvenit a ministrului de Industrie şi Comerţ. A tunat şi i-a adunat. Homunculii cei mai urgisiţi ai Ardealului politic, şi-au dat mâna într-o sinistră coali­ţie, spre a încerca un nou asasinat moral împotriva omului care nu a cunoscut nici­odată în viaţă laşitatea sau compromisul. Sufletul Ardealului a reacţionat însa prompt, respingând cu scârba cu care te scuturi de vierme, vâscoasa apropiere a ce­lor doi conjuraţi. Reacţiunea morală a Ardealului se va mărturisi cu toată puterea in­ alegerile ju­deţene şi comunale ce vor unna, plesnind cu biciul sancţiunii obrajii care au uitat că şi în politică există hotare morale. Calomniat în sufletul şi omul cel mai re­prezentativ al său, Ardealul va şti să lichi­deze cu hotărâre şi definitiv sinistra conju­raţie care a încercat să-l batjocorească în ceea ce are mai curat. Când îşi aleg consiliile oraşele din Ardeal? Noui rezultate la alegerile comunale BUCUREŞTI. 21. La alegerile comuna­le din 6 comune ale judeţului Argeş, par­tidul naţional-ţărănesc a obţinut 578 de voturi, liberalii 304 iar vaidiştii 240. In comuna Arimăşeşti din judeţul Ialo­miţa, lista partidului naţional-ţărănesc în frunte cu generalul Rujinski a obţinut 175 voturi, luând toate mandatele, pe câtă vreme liberalii nu au avut decât 20 de vo­turi. In judeţul Putna, la totalizarea genera­lă a alegerilor comunale complimentare, ţinute până la 18 iulie, guvernul a luat 30 de mandate, naţional-ţărăniştii 28 man­date, gogo-cuziştii 4 mandate, vaidiştii 3 mandate, georgiştii 2 mandate. Alegerile comunale fixate sau amânate în ultimul timp de către Ministerul de In­terne, se vor ţinea la următoarele date in următoarele localităţi: ILa 22 la Borşa, Costeni, Şugatag-Oci­nă, Vişeul de Sus—Maramureş. La 23 Baia Mare, Baia Sprie şi Lipova —Timiş,Torontal. La 25, Blaj, Braşov, Câmpulung Moldo­venesc, Cetatea Albă, Făgăraş, Rădăuţi, R.­Sărat, Azuga, Vălenii de Munte, băile Tuşnad, Carmen Silva, Eforie,­­Râşnov, Solea, Steierd­orf-Anina, Vizantea—Putna. La 30 Iulie: Soroca, Abrud, Dorna-Cân­­dreni. La 9 August: Sibiu. La 10 August: Tighina; 12 August băi­le Serghiefca şi Şaba Târg; 22 August lu­ Târgu Ocna. La 30 Septemvrie: Burnas—Cetatea Albă. La 24 Oct.: Arad, Bistriţa, Cernăuţi, Cluj, Satu Mare, Oradea, Sf. Gheorgh­e, Storojineţ, Tg. Mureş, Timişoara, Zălau şi Focşani. Monedele de 100 lei vor fi scoase la 25 din circu­laţie Iulie Bucureşti, 21 (Sir). — Consiliul de Miniştri în şedinţa sa de la 19 Iulie, luând în considerare referatul minis­trului de finanţe a dat următorul jur­nal:­­ __ Monedele de 100 lei de argint qua­­termar încetează de a mai avea pute­re circulatorie între particulari înce­pând cu data de 25 iulie a. c. inclusiv După această dată vor putea fi date în plată de impozite la administraţiile fi­nanciare şi percepţiilor fiscale şi vor putea fi preschimbate la casieriile băncii naţionale în schimbul altor mo­nede divizionare. Termenul până la care se pot primi în impozite şi se pot preschimba la Banca Naţională monedele de 100 lei de argint quatemal expiră la data de 25 Octomvrie 1937 dela care data pu­terea de plată a acestor monede înce­tează. Muzeul Asocia­ți utili 8 I &I La alegerile judeţene şi comunale, Românii Ardeleni votează O teafa ssfiiiu­l MmMUM Mlional-firin­eii Biruinţa Partidului naţional-ţ­ărănesc şi alegerile judeţene din Bihor Guvernul a fost înfrânt . Cu toată propaganda deşănţată a liberalilor, lista partidului naţional-ţărănesc a obţinut majoritatea voturilor ORADEA. (Prin telefon). „ Ieri s-au desfăşurat alegerile judeţene în judeţul Bihor. Din cele 42 secţii de votare s‘au to­talizat voturile la 40,­­ amânând două secţii: Şolcuta şi Arculişul. S‘au depus’, şase liste. 1) Lista vaidistă care a întrunit 14568 voturi.­­ 2) Lista liberală care a întrunit 15609 voturi. 3) Lista gogo-cuzistă cu 1955 voturi. 4) Lista georgistă cu 1322 voturi. 5) Lista agrară (Argetoian) cu 1322 voturi. Lista a şasea a fost lista partidului naţional-ţărănessc care a întrunit 10,969 voturi. Cu toată propaganda deşănţată a li­beralilor cari au întrebuinţat şi în Bi­hor, metodele cunoscute, anunţând să­tenii că votarea se va începe la ora 4 d. m., ora la care urna era deja în­chisă, cerându-le buletinele de vot cu câteva zile înainte de alegeri sub mo­tiv că fac unele modificări, şi pe ur­mă nu le mai restituiau, şi cu desmă­­ţul vaidiştilor cari turmentau de bău­turi sate întregi, partidul naţional-ţă­rănesc a înfrânt atât pe liberali cât şi pe vaidişti obţinând majoritatea votu­rilor. La ora când închidem ediţia au mai rămas netotalizate voturile de la două secţii: Salonta şi Arcalis, rezultatul cărora nu l-am putut afla. D. dr. N. LUPU, despre pacea la primejdie, despre România in Bazinul Dunărean şi despre rolul Micei înţelegeri Un interesant interview al fruntaşului naţional-ţărănist D. dr. N. Lupu, vicepreşedintele parti­dului național-ţărănesc, a acordat un in­teresant interview corespondentului ziaru­lui săptămânal vienez „Wiener Wirt­­schafts-Woche”. PACEA IN PRIMEJDIE La întrebarea pusă de corespondentul a­­cestei publicaţii, ce crede despre pace, d. d. N. Lupu răspunde: — Pacea, atârnă de un fir de păr. Când fiecare mare putere europeană şi extra-eu­­ropeană este un imens depozit de explozibile şi muniţiuni, când toată educaţia tinerimii, persistă să se fa­că în spirit războinic, fer miri că războiul încă nu a izbucnit. Atmosfera este încărcată. Focare de război, destul de vii, se remarcă in diferite părţi ale globului. Lipseşte doar scânteia. Ea poate fi însă ori­când produsă, şi omenirea, abia trezită din coşmarul trecutului război, va întră în ta­blouri de viziune apocaliptică. Cum se manifestă pe plan internaţio­nal tendinţele de pace? _ In această privinţă există două pu­teri, cu două mentalităţi şi diametral o­­puse. Puteri cari s’au retras din organismul internaţional al păcii dela Geneva şi pre­dică pe faţă, ca singură soluţie de aplana­re a diferendelor internaţionale: războiul. Puteri cari cred în Geneva, şi cari până la un moment dat s’au văzut orbite, ne­­înarmându-se. Acum se înarmează şi ele febril, aşa că pacea atârnă de un fir de păr. CUM POT FI ZĂDĂRNICITE RĂZ­BOAIELE Cum credeţi dv., domnule doctor, că ar putea fi asigurată, în mod real, pacea între naţiuni? |__ Nimicind comple­t industria de răz­boi particulară, reducând la minimum ar­­momier­­le akctuale, făcând din industria armamentului un muncipal de stat cu con­trol internaţional. Iar pentru soluţionarea diferendelor dând areopagului de la Gene­va puterea materială necesa­ră, peri.tr­u ca ■ hotărârpe ei să fia executate. COLABORAREA INTRE STATE­ ­ Poate fi colaborarea politico-econo­mică a tuturor ţărilor un factor serios pentru asigurarea păcii? — Fără nici o îndoială că da. Colabora­rea economică a ţărilor, care aduce după sine în mod natural şi pe cea politică, a constituit întotdeauna un factor real de progres. In orice caz, autarhiile actuale înrăutăţesc raporturile internaţionale şi readuc Europa la starea din evul mediu. Fără o colaborare internaţională inten­să şi fără schimb de mărfuri, tot progre­sul civilizaţiei actuale e distrus. Adio, transporturi internaţionale pe căi ferate sau mări! Adio, legăturile din ce în ce mai strânse dintre popoare! La adăpostul acestor restrângeri, mentalitatea de trib redevine stăpâna omenirii şi cu ea înfior­­eşte spiritul războiului. ROMANIA IN BAZINUL DUNĂ­REAN — Cam­ sunt perspectivele unei aseme­nea colaborări a României cu statele din Bazinul Dunărean şi, îndeosebi cu Aus­tria? — In planul general, desigur o asemenea colabora­e a României cu Austria şi cu­­­ statele din Bazinul Dunărean este şi posibil şi de dorit. Dealtfel, în regimul trecut, di­naintea războiului, Austria, ţară de mare industrie şi de puternică Intelectualitate ar­tistică şi culturală, avea pe care naturală, le­­gătu­i strânse cu noi în toate domeniile, aşa că a începe o nouă eră nu înseamnă decât a continua firul întrerupt al erei trecute. MICA ÎNŢELEGERE — S’a vorbit mult, în ultima vreme, la noi, despre Mica înţelegere. Care credeţi că este rolul acestui important pilon po­litic al Europei Centrale pentru asigura­rea păcii? — In Europa Centrală. Mica înţelegere, aşa cum funcţiona ea până înainte de ple­carea lui Titulescu, era im factor­ial de asi­g­ura­re a păcii. Să sperăm, totuşi, că recenta întreve­dere dintre anii Hodza, Stoiadinovici şi Antonescu — întrevedere deşi făcută pe a­­pa care curge şi se schimbă veşnic — va fi lămurit punctele cu semn de întrebare şi va fi dat Micii înţelegeri consecinţa din trecut. — Atunci, cum vedeţi dv.­­—, die doctor — problema Bazinului Dunărean şi cum credeţi că ar putea fi soluţionată în gene­re, această problemă? — Dacă ţările din Bazinul Dunărean ar fi lăsate singure să se înţeleagă, ele s-ar fi înţeles de mult. Şi în domeniul politic şi în cel economic. Din nenorocire, întotdeauna se amestecă ţări şi din alte „Bazinuri“, cu in­terese cu totul streine de ale Ba­zinului no­­stru. Şi aceste interese contracaram d­u -se, împiedecă şi ţările Bazinului Dunărean să ia o hotărâre şi o acţiune fixă şi efectivă. _ Licăriri şi Arabescuri de: AUREL G. STINO Nu nedreptăţi întunericul. Este doar mijlocul cel mai excelent pentru a masca urâtul. Avem pretenţii, bieţii de noi, să îi ridiculizăm pe chinezi din cauza alfa­betului lor atât de complicat şi ciudat. Nu ne sfiim a califica drept „scris chinezesc“ orice grafic disgraţios a u­­nei persoane căreia nu i-a fost dat de către destin mânuirea integrală a con­deiului. — Priviţi o pagină de text chinezesc. Nu are ea oare înfăţişarea unei ceremo­nii auguste cu acea sumedenie de ca­pricioase profiluri arătând muritorilor cât de solemn ar trebui să fie actul scrisului şi cititului. Misterul literelor evocă misterul zeilor, avar să se lase pătruns ori şi cui. Scrisul chinezesc este foarte bun cu pictura şi a fost creiat desigur numai pentru acei fii ai împărăţiei cereşti care ar avea ceva de priceput de la alţii şi, mai ales, de lăsat ceva demn pentru urmaşi. A nu se confunda, şi prea des se fa­ce, pasiunile cu necesităţile. Pasiunea este cu mult mai sus decât necesita­tea, dar adevăratul ei triumf trebue considerat numai atunci când se transformă pe cale evolutivă în nece­sitate. Printre marii tirani ai omenirii, ui­tăm prea des a-i pune pe beneficiarii de toate categoriile. De la milog până la vreun potentat al zilei, Corneille învaţă oamenii să porun­cească şi să asculte de o singură po­runcă, acea a onoarei, pe când Racine îi îndeamnă să plângă arătându-le că sunt robii inimii, ai patimilor. Nu mai puţin adevărat apare însă faptul că porunca lui Corneille stă alături de plâns iar plânsul eroilor lui Racine ală­turi de cel mai categoric imperativ. Ziua mare, pe străzile anticei şi strălucitei Atena, Diogene cinicul înarmat cu le­gendara făclie căuta „un om“. Nu este a­tăt de esenţial faptul greutăţii de a găsi o persoană care cu drept cuvânt să se poată numi un „om“, mai de­grabă reţinem constatarea că felina­rul poate fi folositor adesea şi pentru a lumina chiar pe lumină. Nu avem de ce ne plânge în ceea ce priveşte progresul. Iată, de pildă, că dreptul celui mai tare, tinde să dispa­ră oriunde există civilizaţie, dar să nu uităm că este înlocuit de cele mai multe ori cu dreptul celui mai şiret. Brutalitatea fizică face loc surorei sa­le bune, brutalităţii spirituale. Experienţa constă mai degrabă în evitarea erorilor decât imitarea mode­lelor fericite. i *—X—I iiîfeevederea Gheorgh­e Brătianu — Billu Bratianu J- fa*aTMchmi şi nepotul îşi intmd mana, peste cariera politică a unora dintre matadorii regimului ce se duce BUCUREŞTI, 21. (Dela coresp. nostru),­­ întrevederea unchiului cu nepotul a a- Viaţa politică are o nouă senzaţie: d. Ge- i larmat în special trinitatea Tătărescu G­orge Brătianu întors în Capitală a convo- Inculeţ—Vaier Pop, care s’a retras la Po­cat fruntaşii partidului său, aducându-le rana spre a pune la cale o manevră abilă la cunoştinţă întrevederea pe care a a­ în vederea împiedecării revenirii dlui Ge­­rut­to cu d. Dinu Brătianu, preşedintele­orge Brătianu în partidul liberal. Din conferinţa de la Poiana s-a luat deo­camdată dispoziţia convocării tuturor co­laboratorilor dlui Tătărescu la Bucureşti în întâia jumătate a lunei August, pentru când se pregăteşte un eveniment politic intern de mare importanţă. In acelaş timp, faţă de for­mula de eri pe care am arătat că au lansat-o unii membri ai cabinetului, şi anume că regi­mul Tătărescu va fi schimbat de un „nou guvern liberal”, prezidat tot de actualul preşedinte de consiliu,­­ pentru ziua de astăzi s’a dat un nou cuvânt de ordine. A­­nume ziarele apropiate cercurilor liberale scriu că se vor produce unele sugestii în vederea unei grupări politice în jurul par­tidului naţional-ţărănsec, fapt care dacă s’ar împlini, succesiunea partidului naţio­­nal-ţărănesc poate fi dată ca sigură. Repetăm, acesta este noul cuvânt de or­dine al cercurilor guvernamentale, care silite să recunoască faptul că singura so­luţie firească şi posibilă de succesiune, es­te un guvern al partidului naţional-ţără­nesc, caută să prezinte acest lucru ca le­gat de o serie de fapte care nu constitue partidului liberal, întrevedere la care s’au discutat chestiuni privitoare la reîntregi­rea partidului liberal printr’o contopire a celor două ramuri. Această întrevedere este cu atât mai senzaţională şi mai semnificativă, cu cât ea a avut loc îndată după cunoscutul me­moriu al dlui Nicolescu-Dohrobanţul, cum­natul dlui Dinu Brătianu şi şeful organi­zaţiei liberale de Ilfov. Partizană a revenirii dlui George Bră­tianu la matcă este în special aşa zisa ra­mură bătrână a partidului liberal, care caută prin acest fapt, pe deoparte slăbi- j decât lamentabile combinaţii lipsite de în V*a o r­­ei ai i vi vin „4-i J #-» J1„■ M’X 4-X — „ n mi Tn — r— 1__ _, n_i rea poziţiei în partid a dlor Tătărescu, In­culeţ, Vaier Pop şi a unora dintre mem­bri grupului „H”, iar pe de altă parte caută pe această cale o refacere de popu­laritate, prin oameni noui, în preajma a­­legerilor generale pentru Corpurile legiu­itoare.­ţeles şi fără rost. Guvernul Tătărescu simte că îi alunecă pământul de sub picioare. In acelaşi timp, primul ministru şi prietenii săi simt şi prmejdia personală care îi ameninţă în sânul partidului liberal printr-o împăcare­­ cu ramura georgistă. Sunt siliţi apoi să recunoască şi singura îndreptăţire la suc­cesiune a partidului naţional-ţărănesc, dar îşi permit să o condiţioneze de ochii lu­mii, de anumite combinaţii. Iar pentru a impresiona administraţia de stat şi pe toţi aceia care au de-a face cu autorită­­ţle, anunţă că în cazul că partidul naţio­nal-ţărănesc „nu va asculta de anumite sugestii” ce vor produce, guvernarea li­berală va continua peste termenul consti­tuţional, făcând alegerile generale. Combinaţiile acestea nu fac însă altce­va decât să sublinieze haosul de toate fe­lurile în care să prăbuşeşte acest sfârşit de regim. D. GEORGE BRATIANU D. DINU BRATIANU Oculegiul Poimadă Primăria nu-și mai pune Orologiul pe-acest an. Căci, nu vrea să-și vadă ceasul de plecare, domn Drăgan , PIPOȘ ROSTOGANU.

Next