Patria, februarie 1938 (Anul 20, nr. 24-46)

1938-02-01 / nr. 24

2 Adunarea generală jubiliară a C. S. Victoria — Mănăşturenii vor sărbători anul acesta aniversa­rea de 20 de ani de la înfiinţarea Victoriei­ ­ CLUJ. 31. — Duminecă înainte de masă a avut loc în saloanele Clubului din Piaţa Unirii, a 25-a adunare gene­rală jubiliară a C. S. „Victoria“. Adu­narea a fost deschisă de p­r. Patriciu Curea, preşedintele Clubului, în pre­zenţa unui mare număr de membri ac­tivi, suporteri şi admiratori, cărora le-a mulţumit pentru străduinţele de­puse până acum în interesul „Victo­­riei“. Au urmat rapoartele cenzorilor şi secretarului general, după care s’a dat Comitetului cuvenita descărcare. Intr'un entuziasm nedescris, d. ing. Virgil Saivan, cel mai vechiu membru al grupării, a anunţat că anul 1938 este un an jubiliar, îndeplinindu-se tocmai 25 de ani dela înfiinţarea primei aso­ciaţii sportive din Cluj, care a fost „Victoria“. Propune, iar cei prezenţi aprobă cu mare însufleţire, ca aniver­sarea de 25 de ani a grupării să fie sărbătorită prin organizarea unor ma­nifestaţii sportive excepţionale, în pri­mul rând a unui turneu internaţional de football la Cluj în cursul lunei Au­gust. Lând din nou cuvântul, păr. P. Curea arată starea materială precară a Socie­tăţii, apelând la spiritul de sacrificiu al membrilor. In câteva minute cei pre­zenţi au subscris suma de 117.000 Lei pentru ajutorarea Clubului. S’a procedat la alegerea noului Co­mitet, fiind proclamaţi aleşi următorii Preşedinte: Păr. Patriciu Curea. Vice-preşedinţi: col. N. Bogoeviciu, ing. Virgil Saivan, Dr. Trifu Baba, Const. Dărăbanţ. Membrii în comitet: Păr. Cociuban, Av. Cordoş, Gh. Drăgoiu, Ioan Cojoca­­riu, dr. V. Moldovan, Al. Gorgan, Ioan Radu, Dr. V. Bar­bu, Dr. R. Marțian, Romul Gimon, Iacob Felecan. Cenzori: C. Schipor, Ioan Sârbu, V. Dobocan. Footbal Victoria-Echo 10-0 (4-0) In vederea deschiderii sezonului de primăvară, Victoria a jucat Duminecă după masă primul match de antrena­­ment in compania echipei „Echo“. Mă­­năștureanui au utilizat în acest match 15 echipieri, adecă întregul lot care va fi întrebuinţat în campionat. După un joc superior, Victoria a în­vins la scor, cu goalurile marcate de: Cociuban III (5), Căpuşan (2), Szán­tai (2), Felecani II (2) şi Cornea. Formaţia Victoriei: Munteanu II (Bosniac), Felecan III, (­Cociuban I), Felecan I, Munteanu II, Pop III, (Paul), Nistor, Cornea, (Pop IV), Szán­tai, Cociuban II, Felecan II, Căpuşani. Conferinţele Secţiunilor „Astrei“ In­ sala mică a Colegiului universitar Ca­rol II. Secţiunile Astrei aranjează, Miercu­rea, orele 6 p. m., următoarea serie de con­ferinţe: 1. Februarie 2. N. Dmărgan, din Secţia li­terară: Tinereţea lui Coşbuc. 2. Februarie 9. Dem. Popovi­ci din Secţia literară: Coşbuc, poet epic. 3. Februarie 16. Victor Stamciu­­din Sec­ţia ştiinţe naturale: Frământările pământu­lui ardelenesc şi ale locuitorilor lui. 4. Februarie 23. El. Dăianu, din Secţia istorică: Moartea lui Şincai. 5. Martie 9. Emil Pop din Secţia şt. naţ.: Pădurile noastre. 6. Martie 16. Ioachim Crăciun, din Secţia istorică: Răscoala de la Bobâlna. 7. Martie 23. V. Meruţiu, din Secţia geogr. Majorităţi şi minorităţi etnice în bazinul dunărean. 8. Martie 30. P. Sergescu, din Secţia şt. dat.: Români ardeleni, oameni de ştiinţă. acestei interpretări. Doamna Magda Tal­van, care este o excelentă artistă, b­ra multe re­surse ,şi ,foarte potrivită ,pentru asemenea roluri, n’a realizat tot .ce putea. Și aici cre­dem că vina nu-i revine numai d-sale. Jo­cul doamnei Tâlvan a­­fost ,corect, chiar mai mult — convingător, însă n’a fost im­presionant — şi­­aceasta trebuia. De vină au fost mai multe elemente externe. Mai întâiu, iluminaţia. Costumul mai puţin de­cât sumar al dnei Tâlvan,­­împrejurare ca­re nu cadrează cu­­sobrietatea unui teatru naţional şi care nu constitue o condiţie e­­senţia­lcă a rodului, reclama o iluminaţie mai stranie. Apoi toată greutatea a fost concen­trată asupra trupului şi nu asupra expre­sivităţii feţei, care tocmai în rolul­­complex­­ul Salomeei deţine o importanţă covârşitoa­­re. Interpretarea pe care am considerat-o noi adecvată ar fi cea clasic-liniară, fără pathos inutil, fără­­potenţarea unui conţinut de at­mosferă bombastică. Recunoaştem, o ase­menea interpretare este deosebit de difici­lă, dar în­­caz de reuşită asigură ,cel mai deplin ,succes artistic. Un alt element inadecv­at au constituit costumele. Astfel doamna Boteanuu-Păcura­­ru în rolul Irodiadei a fost îmbrăcată in­­tr’un veritabil costum­­de carnaval, nere­­dând nimic din sumptu­oziitatea orientală. Iar îmbrăcămintea lui Irod a fost medieva­lă și mia antic orientală, astfel cum se ce­rea. Asemenea amănunte de istorie a­­cos­tumului şi de decoraţie, deasemena nu pot fi neglijate. încolo, încă odată, trebue să subliniem străduinţa lăudabilă a artiştilor şi munca, ce a fost depusă în vederea succesului pie­sei. 1 Ştiri sportive — Koch, antrenorul vienez al „Vic­toriei“ nu se mai întoarce la Cluj. An-­­­­renamentele mănăşturenilor vor fi conduse de Iacob Felecan.­­ Districtul de football ţine şedinţă extraordinară azi Luni 31 Ianuarie la ora 8 seara. Membrii sunt rugaţi să­ fie prezenţi. IŞedinţa plenară a­­Uniunei foştilor voluntari CLUJ, 31. — Azi înainte de masă a avut loc în sala de şedinţe a primăriei şedinţa plenară a comitetului Uniunii Foştilor Voluntari, secţia Cluj. — Dl dr. Petre Meteş a arătat, că manifesta­ţia din săptămâna trecută a foştilor voluntari, mulţumită publicităţii largi din ziarele locale şi cele din Capitală, a avut un puternic răsunet. Autorită­ţile au început să observe deja imensa greşeală făcută, prin nesocotirea do­leanţelor eroilor din războiul pentru întregirea neamului. Primul efect a fost reintegrarea bra­vului voluntar colonel Florian Medrea în postul de inspector regional al Po­liţiei şi Siguranţei, de unde a fost sus­pendat, fără nici un temei legal. Dacă foştii voluntari vor activa mai intens, se vor satisface şi celelalte doleanţe. D. Gheorghe Beu, a anunţat că pri­măria a pus la dispoziţia organizaţiei foştilor voluntari o cameră în casa Ma­­lia. La propunerea dsale, şedinţa ple­nară a cooptat cu unanimitate pe d. Titus Fodor ca membru în comitet.­­ In vederea manifestării doleanţelor şi idealului de cari au fost şi sunt cu­prinşi foştii voluntari din marele răz­boi al întregirii, s’a hotărît organiza­rea unui ciclu de conferinţe sub auspi­ciile Uniunii foştilor voluntari. Prima conferinţă va avea loc Duminecă 13 Februarie, când d. dr. Victor Ciurda­­riu, va vorbi despre rolul voluntarilor ieri şi azi în viaţa neamului. Tot a­­tunci va avea loc câte un parastas în catedralele ortodoxă şi greco-catolică pentru foştii voluntari căzuţi în lup­tele pentru întregirea neamului. In vederea elaborării statutelor coo­perativei foştilor voluntari, şedinţa a ales un comitet compus din domnii Gheorghe Beu, dr. Marius Ciugudea­­nu, Gheorghe Micu, Stoia şi Munteanu.­­Cooperativa va avea o secţie de trans­ Solemnitatea sfinţirii drapelului Societăţii C. F* /?, „Armonia"* ,Cluj, 31. — [Sâmbătă ,înainte de masă ceferiştii din localitate şi oas­peţii sosiţi din Capitală şi toate col­ţurile ceferiste din ţară, au partici­pat la grandioase manifestări de muncă şi solidaritate. Dimineaţa, la ora 9:30, a avut loc o adjunare in sala „Armonia,“ de unde încolonaţi au plecat la atelie­rele principale, unde a avut loc so­lemnitatea sfinţirii secţiei de vagoa­ne, construită de curând. După terminarea actului de sfin­ţire au fost rostite mai multe­ cu­vântări, despre realizările făcute, sub stăpânirea românească. Părintele protopop Vasiu a vor­bit în numele bisericii ortodoxe, ca­nonicul Agârbiceanu, în numele bi­sericii greco-catolice, inginerul Bu­cur, directorul atelierelor etr, în nu­mele acestei instituiţii, Gh. Crăciun în numele muncitorilor ceferişti şi dr. dr. Laurian Gabor în numele pri­măriei oraşului. La ora 10.30, participanţii încolo­naţi au plecat conduşi de fanfara atelierelor la catedrala ortodoxă, unde au participat la serviciul di­vin, celebrat de P. S. S. episcopul Nicolae Colan, înconjurat de un sobor de preoţi. După terminarea slujbei religioa­se P. S. Sa, episcopul­­Colan a ţinut o însufleţită cuvântare. Solemnităţile s-au terminat prin sfinţirea drapelului societăţii „Ar­monia“. La ora L30 a avut loc o masă co­mună în onoarea oaspeţilor în saloa­nele palatului Albina. i ECOURI Comerţul cu revizuirea D. Pamfi­l Şeicaru, semnează în „Curen­tul” un interesant­­articol despre „­comerţul­­cu revizuirea”. Pen­tr­u adevărul care-i con­ţin reproducem ipasagi­ile de mai jos: Nu-i greu de bănuit starea de spirit a u­­nor oameni ce nu vor să-şi piardă dreptul de cetăţenie românească, — şi nici încân­tata iscusinţă a funcţionarilor ce­ prind la mare strâmtoare asemenea clienţi. Din a­­ces­t contact între un petiţionar biciuit de o desperată nevoe şi un funcţionar cu o re­zistenţă foarte redusă, nu-i greu de stabilit ce mai poate rămâne din obiectivitatea, din acea impresionată redactare a actelor ce­rute prin decretul-lege de revizuire. In pri­mul rând, o generală înfruptare a funcţio­narilor din serviciile chemate să elibereze actele doveditoare ale îndreptăţirii la cetă­ţenia românească. O generală înfruptare din graba petiţionarilor, şi în al doilea rând o neruşinată speculă a celor zoriţi să-şi al­cătuiască dovezile. Iar mai departe: Stagnează comerţul, sunt speriate iniţiati­vele, nu mai se îngrămădeşte nimeni nici la export şi nici la import, este anemică bursa; in schimb, începe să înflorească un nou comerţ, care nu poate să încânte pe nimeni, comerţul cu acte necesare revizuirii. A Partidul naţ.-ţd luptă pentru înstăpânirea: © dreptăţii # şi dreptăţii naţionale Fără dreptate, fără morală şi fără demnitate nu poate exista viaţă naţională vrednică de acest nume. Fără ele, omul nu este om în­treg - ci slugă, întemeiat pe aceste trei mari principii mântuitoare, partidul na­­ţional-ţărănesc va birui şi de astădată în luptă, aşa cum a biruit în trecut. Votaţi trei puncte ţi$ # # semnul partidului naţional-ţârânesc le istete noastre poarta numărulp Carnavalul D. Iorga dă semnalul începerii Carnava­lului. „F­iţi veseli români, Începe Carnavalu­l" declară d. Iorga. Abia acum începe? Apos­tolul il-a început de mult. La 20 Decemvrie s’a mascat un liberal şi a­­apărut braţ la braţ cu d. Da sau N­u. E ori, o secţie de cereale şi­ o secţie de . Acum a .schimbat masca, s’a deghizat în­ăcănie. ' naţional-creştin .şi ţărănist, braţ la braţ­­ cu dna Goga, Cuz­a şi Armand. ******* I D. Iorga este in permanent Carnaval. Masca veche nu mai poate înşela pe­­ni-­ meni. I D. Iorga nu mai .poate fi vedeta .carnava­­l­iulliui. ___ (.yDreptatea’’) ANUL XX. 1 Februarie Nr. 23.PATRIA" ­Se ieftineşte viaţa? Citim în ziarul „Cuvântul“: Eri ta Ca­pitală, ouăle s’au vândut cu cinci şi­­chiar şase lei bucata. .Carnea s’a­­scumpit cu­ 4 şi 2 lei ,la kilo­gram. Laptele la fel. Colonialele au crescut în preţ şi ele. Cine sunt şi ce vor Am­­parcurs din nou, cu privirea, lista­­demnitar­ilor — miniştrii, subsecretari şi se­cretari generali — ,ai noului guvern naţio­­nal­ creşt­in şi ţărănesc. Ne-a­­surprins abundenţa numelor pur româneşti şi... ţărăneşti pe cari le-am gă­sit acolo. In guvernul­­actual veţi găsi un Armand şi un Renée, un Marcel­ şi un Leon, iar pe deasupra, ca o amintire permanentă a tre­cutului fanariot, un­ Elefterios transformat de circumstanţă,­­în Tilică. D. Elefterios reprezintă continuitatea în­­ moravuri şi apucături ciocneşti; dnii Leon­­ şi Marcel vor rămâne să asigure­­continui- t tatea celor revizuiţi, a atâtor Marceli şi­­ Leoni, s­ocotiţi de d. Goga nu atât de buni­­ şi puri ro­mâni, ca cei doi­­colaboratori ai­­ săi. I­ar domnii Armand şi Renée vor tălmăci, pe înţelesul ţăranilor, programul alcătuit de guvern, pen­tru fericirea lor. Prin glasul lor d. Go­ga­­se va adresa po­porului, ca­­altădată Toţoi Lahovari, cu for­mula: Bonjour popor. Leon, Armand, Marcel, Renée şi Elefte­rios, al­cătuesc adevărata carte de vizită a guvernului „uniunii naţional-creştine şi ţă­răneşti“. („Dreptatea”) Citiţi ziarul „PATRIA“ Studenţimea şi guvernul Goga Comunicatul centrului studenţesc Bucureşti. Cum au fost evacuaţi studenţii din căminuri după declararea grevei­ ­Se cunosc împrejurările prin care preşedintele­­Uniunii naţionale a studenţilor creştini dr. Şerban Mil­­coveanu a fost arestat. In semn de protest studenţii de la Universitatea din Capitală au decla­rat grevă. Guvernul a dispus evacuarea că­minelor studenţeşti. Evacuarea s-a făcut la ora 5 di­mineaţă de către armată. Studen­ţimea a părăsit căminele în linişte. COMUNICATUL CENTRULUI STUDENŢESC. Comitetul centrului studenţesc Bucureşti s-a întrunit ori diminea­ţă, după care s’a dat următorul co­municat: 1 .­Comitetul Centrului­­Studenţesc Bucureşti, întrunit astăzi Sâmbătă 29 Ianuarie 1938,ora 8 dimineaţa, constată că la cererea de satisfacţie pe care sudenţimea a făcut-o în ter­meni atât de cuviincioşi, guvernul prezidat de domnul A. C. Cuza şi Octavian Goga a răspuns cu evacua­rea de către puternice forţe militare a căminului studenţilor medicinişti. Astăzi de dimineaţă la ora 5, ar­mata a pătruns în camerele în care dormeau studenţii, i-au forţat să se îmbrace şi i-au evacuat. Dease­­menea au mai fost evacuate toate căminele studenţeşti din Capitală.­­Studenţii au evitat orice conflict. In faţa acestui răspuns dat cere­rii noastre de satisfacţie într-o ches­tiune de onoare, studenţiumea ro­­­­mână creştină nu mai are nimic de spus şi se declară satisfăcută. Comitetul îndeamnă pe studenţi să înţeleagă inutilitatea ori­căror­ intervenţiuni la oameni cari răs­pund în acest mod, şi deci să re­intre la cursuri liniştiţi şi ocolind orice conflict cu autoritatea. In Consiliul „Uniunii Naţionale a Studenţilor­­Creştini“ care urmează a se ţine mâine dimineaţă se va dis­cuta şi se va da un comunicat în a­­cest sens. , 4 (l ... | Studenţimea Română­­Creştină nu mai cere nici o satisfacţie.­­ preşedintele Centrului Stu­­d j, - 'denţesc'Bucureşti. Ai. A j _ , VIOREL TRIFA I Ascultând dispoziţiunile centrului studenţimea, a intrat­eri dimineaţă la cursuri. Deşi au fost împiedecaţi, în une­le părţi, să intre, de căt­re agenţii forţei publice studenţii au executat întocmai dispoziţiunile conducerii lor. I­v i d­in cursu­l dimineţii s’a lansat un apel cătr­e cetăţenii Capitalei, caii au fost rugaţi să încartiruiască fie­care, după putinţă p© studenţii ră­maşi făr­ă adăpost.­­ UN COMUNICAT AL MINISTE­­­­RUL­Ui de interne.­­Min­isteriu de interne comunică următoarei ei: „In urma agitaţiilor cu caracter politic ale studenţimii, guvernul a dispins închiderea căminelor. Operaţia s’a executat în linişte. Greva studenţilor a luat sfârşit. S­tudenţii­­au reintrat în linişte la cursuri.­­ , i Când liniştea va fi completă, gu- • vernul va redeschide căminele stu­denţeşti”. i Epidemia sinuciderilor O sinucidere prin strangulare! şi două încercări de sinucidere la Cluj (CLUJ, 31. —Mizeria, sentimentalis­mul fals de după război, nesiguranţa zilei de mâine şi în cele mai mu­lte ca­zuri laşitatea, determină tot braji mulţi oameni din diferite clase sociale, să-şi curme firul vieţii Înainte­­de timp. De un timp încoace, suntem nevoiţi a Înregistra­­aproape zilnic câte o si­nucidere sau­ încercare de­­sinucidere întâmplate în oraşul nostru. Vineri seara femeia Ana Pop, din strada Fierului şi-a curmat viaţa prin ştrangulare. Din scrisorile lăsate reese,­­ că nefericita femeie a recurs la acest r gest funest din cauza unei boli incura­bile. Ori, cercetările autorităţilor au constatat, că boala de care sufere si­nucigaşa era foarte uşor vindecabilă. Sâmbătă seara servitoarea Rozalia Huszár în vârstă de 30 de ai, în servi­ciul restaurantului gării, a încercat să-şi curme viaţa, bând 16 pilule de aspirină Bayer, disolvată într’un pahar cu apă. Pentru ca nici o zi să nu rămână fă­ră senzaţia sinuciderilor, azi diminea­ţă tânărul Eugen Slăvescu, student la Facultatea de medicină, supărat că o dşoară oare­care, nu-i împărtăşeşte dragostea, a înhgiţit 16 pastile de chi­nină. Medicii Salvării a­u administrat în ambele cazuri spălaturi stomac ale si­nucigaşilor, cari­­as­tfel au scăpat cu viaţă. Ar fi de dorit c­a intelectulii obiş­nuiţi a conferenţia despre diverse pro­bleme mai mult sa­u mai puţin intere­sante, să se ocupe şi de mania sinuci­derii, care începe să ia­­proporţii în­grijorătoare. , _ . & fitt I ;•­ î _ »f ffv t *. •' ? f , i J i !k x Ka mki w iiiJU-iaf Mica publicitate DE VÂNZARE URGENT. Două ipărtale mari în Str. Fâmnt­ânale. — Grădină pentru­­ Jocuri de »casa 11/« jugăr, Str. Andrei Mureşan. — ^Informaţii: Calea Regele Ferdinand No. 108, la portar, închiriez rochii­, absolut nouă pen­tru serate şi bal mascat cu preţ­­.Edus. Adresa: Munte­­anu, Victoriei 80. _ Absolvente al Acă­­demiei Comerciale " cauttă post. Adr­esa la ziar.­­ Azi la Cluj CALENDARUL CARNAVALULUI 1 Februarie: Balul Carităţii in saloa­nele Colegiului Academic. 5 Februarie: Balul Triunghiului Al­bastru în saloanele Cercului Militar. TEATRUL NAŢIONAL L­UI MARŢI, 1 Febr.: Punctul negru.­­..­ OPERA ROMANA LUNI, 31 Ianuarie Boccacio. Miercuri, 2 Februarie 1938: Povestirile lui Hoffmann. Vineri, 4 Februarie 1938: Ţar­­şi teslar. Duminică, 6 Februarie 1938: (matineu) Boc­oacio. Luni, 7 Februarie 1938:­­Martha. |( ; CINEMATOGRAFE EDISON — Luni, Marţi, Miercuri: I. Zâna Păpuşilor. Film muzical 100% montare extraordinară !ru Mag­da­­Schneider. II. O aventură in Mexic. — Puternic film de aventuri. III. Dunărea Albastă şi Jurnal nou. SELECT. — Luni. M­arţi­, Miercuri. ESGADRONUL ALB, film puternic, ide o regie­­grandioasă, de un ambi­ect emoţionant, reprezentând­­lupta în­tre dragoste şi datorie. Fotografii i senzaţionalie dim deşerturile Afrikiei. Cu Fosco Giachetti-Antonio Centa. URANIA. — Luni, Marţi, Mierec­uri: FLOR­I IDIN MISSA, operată delicioasă i din Viena, în rolul principal Erna Sack celebra cântăreaţă d© colora­tură din Viena, m­uziica de Dénes Buday. CINEMA MUNCITORI: Luni, Marţi şi Miercuri. I. Misteriosul Mr.­­Wong. .Dramă, cu Bela Lugosi şi Wallace Ford. II. IUIDA (Trădătorul din Tirol),­­cu: Frite R­app şi Camilla Spira. III. Journal. FARMACII DE SERVICIU Dr. Hints Gheorghe: Piaţa Unirii 27, tele­­­­fon 32—32. Dr. Halász Paul: Piaţa Cuza Vodă Nr. 2, telefon 31—73. Frohr Iosif: Cartea Regele Ferdinand 79, telefon 26—99. Diana: Dr. Martovify: Strada N. Iorga 19, telefon 21—61. RADIO Marţi 1 Februarie Or­a dimineţii (6.30—7.30). 6.30: Deschide­rea emisiunii: — Gimnastică ritmică. Ra­­di­o-jurna­l. Concert de­­dimineaţă. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cul­turale. Sport. Vara Dunării .13.15: Concert de prânz. Orchestra Jean Sihiceanu. 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio Jurnal. 14.30: Comtinuarea concertului. 15.(­0) Ac­tualităţi străine. Radiofonicei 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.05: Poşta tehnică. 18.20: Portrete de­­compozitori: Franz Schubert­ 19.00: Actualităţi ştiinţifice^ 19.15: Muzică din operete. 19.55: Actualităţi engleze, idte prof. Dragoş Protopopescu. — Rai­oRo­­mânia. — 20.10-20.45: Muzică uşoară.. — Radio-Bucureşti. — 20.10: Ciclul Beethoven. Radio-România, Tradio-Bucureşti. — 20.45: Concert simfonic al Orchestrei ’Radio, dirij. de Jean Bobescu (Cluj)­. Ciclul simfonic (IX)­ Brahms. 2­1.30: Ştiinţa românismului în 1937 de Prof. Ion Simionescu. 21.45: Continuarea concertului simfonic. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orches­trei Sandu Marcu. 23.45: Jurnal pentru străinătate tei limba franceză și germană. ♦........................................................ — Arestarea unor vagabonzi.­­Organele Chesturii au arestat pe indivizii Vercula Mi­­hai, Roşea Ion şi Rostaş Maria, cari vaga­bondând pe străzile oraşului molestau pe trecători, cerșind.

Next