Patria, februarie 1946 (Anul 27, nr. 1-8)

1946-02-17 / nr. 1

DUMINECA, 17 FEBRUARIE 1946 Anul XXVII. Nr. 1. W&.iOrgan­ul Partidului Naional-T" ”----­Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. Telefon: 2­18 Director: ZAHARIA BOILA Redactor girant: GH. V. GIURGIU Prim-colaborator: VICTOR IANCU Abonament lunar: 5000 Lei Publicaţiuni după tarif. „Imoralitatea poate stăpâni vremelnic într’o societate, dar mai curând sau mai târziu ade­vărul triumfă (Iuliu Martin, nu discursul, program rostit la 11 lunie 1906, un Parlamentar ma­ghiar). REAPARE „PATRIA** In primăvara anului 1919, cu puţin după instalarea celui de al doilea gu­vern revoluţionar al Transilvaniei, — intitulat modest „Consiliul Dirigent“, — apare la Sibiu din iniţiativa d-lui Iuliu Maniu ziarul „Patria“. Organizat de profesorul Silviu Dra­­gomir, pe atunci şeful presei ardelene şi pus sub direcţiunea mult apreciatu­lui scriitor ardelean Ion Agârbiceanu, deşi decretat oficiosul Partidului Na­ţional Român, a cărui emanaţie era Consiliul Dirigent, ziarul „Patria“ se situa totuşi oarecum deasupra zbuciu­­mărilor şi patimilor politice conside­­rându-se gazeta românismului întreg şi nu monitorul unui singur partid. Poate că la această situaţie a contri- buit şi împrejurarea, că­ directorul ei, de fire puţin belicos, în schimb pă­truns de un naţionalism înflăcărat, căuta să evite polemicele şi manifes­tările mai tumultoase. Mai credem, că însuşi misiunea Partidului Naţonal Român era privită ca al unui arbitru deasupra luptelor fratricide, ajunse de pomină şi cam­ atâta timp au amărât sufletul fraţilor noştri din Vechiul Regat. Dar zilele senine trecând repede, Partidul Naţional Ardelean a fost el însuşi târât în vârtejul luptelor poli­tice. „Patria“ a devenit deci, vrân­d­­nevrând, un organ de luptă aprigă, păstrând totuşi, întotdeauna, un ton urban şi o atitudine demnă. In orice împrejurări însă „Patria“ a rămas un stindard nepătat al românismului şi o tribună temută a democraţiei curate şi integrale. Vremuri grele s-au abătut apoi asu­pra Neamului Românesc. Regele Ca­rol II, care jurase pe Constituţie, căl­­cându-şi jurământul, a deposedat na­ţiunea română de drepturile sale, a proclamat dictatura şi a impus ţării în regulament ticluit în laboratoarele unei Camarile veroase şi inconştiente. Un astfel de regim păcătos şi incalcu­labil în urmările sale dezastruoase nu putea fi sprijinit de nici un Român bun şi cu atât mai puţin de ziarul „Pa­tria“. A urmat deci suspendare­­ zia­rului în anul 1938. Mai târziu pârcă­labii fascişti ai lui Horthy, cel mai au­tentic satelit a­l Germaniei hitleriste, au trecut şi ei ziarul „Patria“ pe ta­bloul publicaţiunilor interzise de a apărea în Nordul Ardealului. Dar noi fireşte am putem socoti aceste sus­pendări şi oprimări drept măsuri le­gale, cari pot întrerupe o continuita­te. Mai curând le vom socoti deci re­zultanta unei forţe majore şi conside­răm prin urmare că „Patria“ se gă­seşte azi în anul al XXVII-lea al exis­tenţei sale... Reapariţia „Patriei“ însemnează că vom continua munca noastră de la punctul unde am fost opriţi. „Patria“ reapare azi la Cluj pentru a afirma primatul poporului românesc asupra Transilvaniei. Acest primat nu se întemeiază, cum foarte greşit afi­şează unii, numai pe superioritatea numerică a populaţiei româneşti pe pământul Transilvaniei. Nu ne refu­giem nici la argumentul istoric — deşi faţă de formula statului milenar noi opunem cea a statului bimilenar, care îşi trage originea sa din Cetatea Cetă­ţilor şi nu din călimara cutărui pro­fesoraş numit cu protecţie în clasa V-a de salarizare. Acest primat se în-Am fondat cu 27 ani in urmă zia­rul năzuinţelor româneşti „Patria“, în scopul întăririi conştiinţei naţio­nale şi cetăţeneşti a Românilor din Transilvania desrobită şi pentru a sluji ideile mari ale libertăţii, drep­ tăţii sociale şi democraţiei româ­neşti, cari au călăuzit întotdeauna Partidul Naţional Român şi Parti­dul Naţional-Ţărănesc. „Patria“ şi-a împlinit în tot tim­pul existenţei sale menirea sa până a venit urgia dictaturii, sub lovitu­rile căreia a căzut ţinând cu des­temeiază pe superioritatea culturală a Românilor, cari au moştenit arta de a fonda, de a organiza şi de a desvol­­ta state de la strămoşii lor, stăpânii necontestaţi de altădată ai Europei. Dreptul nostru asupra Ardealului este de acum definitiv recunoscut, nu nu­mai de către marii noştri Aliaţi din primul război mondial, ci şi de Rusia Sovietică, admirabila putere victorioa­să din al doilea război mondial şi care doreşte în primul rând să facă drep­tate tuturor popoarelor. Primatul românesc nu însemnează însă nici tirănie, nici naţionalizare cu forţa, nici privilegii. Nici Romanii şi nici urmaşii lor, celelalte popoare la­tine, nu căutau să câştige prietenia popoarelor străine cu fierul. Primatul românesc însemnează deci în primul rând libertate şi dreptate pentru toţi deopotrivă, fără deosebire de naţiona­litate, rassă şi religie. Noi nu râvnim la avutul altora, dar ce este al nostru îl pretindem cu glas puternic şi îl păstrăm împotriva oricăror duşmănii şi lucrături diabolice. Au trecut timpu­rile, când unii trăiau din sudoarea al­tora şi unele popoare din truda altora. Nu vroim să fim paraziţi şi cu atât mai puţin vom tolera paraziţii pe tru­pul nostru. Ziarul v.Patria“ va fi, precum a mai fost în trecut, o tribună solidă pentru democraţie, pentru adevărata şi curata democraţie. Democraţia în­uitate şi neclintit curaj steagul li­bertăţilor oprimate. Ca urmare a luptelor hotărâte, pe care Partidul Naţional-Ţărănesc le-a purtat în ultima vreme, „Pa­tria“ îşi reîncepe activitatea în Clu­jul românesc. „Patria“ va susţine ideile fundamentale ale Partidului Naţional-Ţărănesc şi străduinţele întregului popor român : suverani­tatea şi neatârnarea naţională, li­bertatea, dreptatea socială şi des­­voltarea minunatelor calităţi ale poporului român în cadrul unui re­gion de sinceră şi adevărată demo­craţie. Sunt sigur, că „Patria“ zilelor grele de astăzi şi colaboratorii ei vor şti să se ridice la înălţimea vre­­milor de aspre şi rodnice lupte, care au îmbrăcat în glorie viaţa zbuciu­mată a „Patriei“ de ieri, dar obştea românească îndrumată de credin­cioasa şi încercata ei călăuză va morţi­ înainte, luptând sub impe­riul ideilor mari ale partidului şi pentru realizarea programului na­­ţional-ţărănesc. Indreptându-ne spre Dumnezeu cu gândul pornirii la drum, cerem Preaînaltului binecuvântare pentru Neamul nostru suveran, pentru Ţara Românească, pentru mult, iu­bitul şi viteazul nostru Rege Mihai I-ul şi mărturisim încredere de­plină în izbânda, care va încununa lupta noastră. 1 IULIU MANIU semnând stăpânirea poporului, de la care după cum însăşi Cartea Legilor spune, emană toate drepturile, este de sine înţeles, că vom îmbrăţişa în primul rând interesele ţărănimei şi muncitorimei, cari formând majorita­tea imensă a populaţiei, se confundă, spre norocul nostru, cu însuşi popo­rul românesc. Nu suntem capitalişti, nu suntem burghezi, nu suntem sateliţii capita­lismului, dar nu suntem nici repre­zentanţii unei singure categorii so­ciale. Suntem fii şi nepoţi de ţărani Români. ) *­Vom fi slujitorii culturei naţionale, în orice formă şi oriunde s’ar mani­festa, pentru ca ea formează cea mai scumpă comoară a patrimoniului na­ţional. ■­ 1 ' i Jt | A Scrisul nostru se va inspira din morala creştină, pentru că această morală a fost călăuza Neamului Ro­mânesc dealungul veacurilor. Cu aju­torul ei am înfruntat toate loviturile sorţii. Vom militai pentru dreptatea so­cială, deoarece numai prin înfăptui­rea ei integrală sperăm să fim cruţaţi de convulsiunile teribile, de care n’au fost cruţate alte State şi popoare. Vom fi crainicii armatei române, nu numai fiindcă ea formează supre­ma chezăşie a siguranţei Statului, dar pentru că această Armată prin calită­ţile şi atitudinea ei s’a dovedit a fi „Patria", oficiosul partidului naţio­­nal-ţăranesc din Ardeal, iese din nou la luptă, ca îndrumător al vechilor şi mult încercaţilor noştri ostaşi de a­­colo, pentru acelaş crez şi acelaş pro­gram cu care vrem să zidim noul stat naţional şi ţărănesc. Strâns uniţi în jurul steagului, pe care îl poartă în vrednicele sale mâini marele bărbat de stat şi preşe­dintele nostru Iuliu Maniu, îi dorim ani mulţi şi glorioşi! ION MIHALACHE (Continuare in pag. 3-a) printre cele dintâi Armate ale lumii. Vom controla sub raportul cinstei şi a corectitudinei, de la această tri­bună a opiniei publice, administraţia în toate ramurile ei, sprijinind în a­­celaş timp toate justele revendicări ale funcţionarilor. Nu se poate cere însă omenie şi muncă eficace de la oameni, cari sunt lăsaţi să moară de foame. Trebue să luăm pildă de la Rusia Sovietică şi în această privin­ţă, unde se cinsteşte munca, pregă­tirea şi ştiinţa omului. Sub raport internaţional vom sus­ţine o politică de colaborare şi de prietenie cu Aliaţii noştri, în primul rând cu vecina noastră mare, cu Ru­sia Sovietică, a cărui sprijin sperăm să-l obţinem în modul cel mai larg, pentru a ne putea reface economi­­ceşte. Vom fi mereu şi fără zăbavă cre­dincioşi Suveranului nostru Mihai I­ uI, nu numai fiindcă suntem ade­renţii formei de stat monarhice, ci mai cu seamă pentrucă actua­lul Rege s’a dovedit a fi un Dom­nitor înţelept şi curagios, storcjind admiraţia întregei lumi şi dragostea supuşilor săi, întrebaţi de cei, cari nu ne cunosc, ce vrem, noi vom răspunde tuturor prin cuvintele lui Mircea cel Bătrân: Noi? Vrem bună pace!... Şi de o fi cu bănat, vina nu va fi a noastră... fEd.­ I MUZEUl PRESEI SEVER BOCU 11MBOLIA r fertăSfL Dmni Iuliu Maniu, Ion M­ihalache,Popovîci,Emil Haţieganu salută prin cuvinte entuziaste reapariţia ziarului „“ ««si D. IULIU maniu D. ION MIHALACHE ProfuL 200 Lei

Next