Pentru Socialism, august 1956 (Anul 7, nr. 801-826)

1956-08-01 / nr. 801

Calendar agricol­­ pe luna august IN­CIMP Muncile agricole de recoltat sînt întîrziate în anul acesta, din cauza timpului ploios care s-a menținut multă vreme. To­tuși recolta trebuie strinsă, tre­ierată, și depozitată intr-un timp cît mai scurt. După terminarea secerișului, grînele să fie cărate la arii și puse în stoguri. Pentru a evita mutarea prea deasă batozei la stoguri și in acest fel , pentru a cîștiga cît mai mult timp este bine ca toți țăranii muncitori cu gospodării indivi­duale să ia exemplul celor din Rătești, Botiz, Micula din raionul Satu Mare, care s-au asociat și au făcut stoguri mari. Pe lingă seceriș și treieriș, o atenție mare trebuie să se dea dezmiriștitului, lucru ce se face la suprafață pentru ca semințe­le de buruieni ce sînt scuturate și cad sub brazdă să aibă timp să răsară pînă cînd se va face arătura adîncă de toamnă cînd­­ buruienile vor fi distruse. Tot în lurta august se continuă lucrările de întreținere a cul­turilor. Prășitul se va executa ori de cite ori culturile sînt îm­­buruienite iar pămîntul are scoarță. In această lună se exe­cută polenizarea suplimentară artificială la culturile de porumb și floarea soarelui. La porumb polenizarea suplimentară arti­ficială se face cu ajutorul unei pîlnii din carton cu două site în care se adună polen (praf gal­ben )de la florile de sus ale po­rumbului (struț) și se scutură pe florile de jos (mătase). La floarea soarelui polenizarea su­plimentară artificială se face mergind cu un disc îmbrăcat in stofă sau blăniță cu care se freacă ușor florile, sau bătînd u­­șor cîte două pălării de floarea soarelui una de alta. In luna august trebuie să ne gîndim să alegem sămînța re­zultată din grînare cele mai fru­moase pentru a o însămînța în toamnă. Către sfîrșitul lunii se pot începe arăturile adinei de toamnă pentru însămînțări, lu­crare ce e bine să se execute cu 2—3 săptămîni înainte de înce­perea însămînțărilor. . IN GRĂdINA DE LEGUME ȘI ZARZAVATURI In grădina de legume și zar­zavaturi se continuă prășitul la culturile îmburuienate. Deoarece în cultura legume­lor au apărut boli ca: mana ce­pei, cancerul bacterian al roșii­lor, mana cartofilor și antracno­­za castraveților, trebuie să se ia de îndată măsuri pentru comba­terea acestora. Mana cepei, ma­na cartofilor și antracnoza cas­traveților se combate cu zeamă bordeleză, iar în cazul apariției cancerului bacterian al roșiilor (ofilirea plantei, pete cafenii pe frunze, crăparea tulpinilor), ca­re este o boală nouă se vor a­nunța organele agricole pentru a lua măsuri de combatere, începe din plin recoltatul le­gumelor, ca: roșiii, ardei, vinete, castraveți, iar terenul lăsat liber după recoltarea acestor legume se va pregăti pentru insămînță­­riile altor legume ca: salată, spa­nac, ridichi. IN LIVADĂ In pepiniere, spre sfârșitul lu­nii se scot pomii pentru a plantați, iar puieții se stratifică.­­i De asemenea, se face pichetarea și plantarea puterilor. Tot în lu­na august se scot butașii de ar­buști puși la înrădăcinare. In a­­ceastă perioadă se continuă al­toitul în ochi dormind. In livezi se face cel de-al doi­lea săpat în jurul trunchiurilor și se aplică îngrășăminte chimi­ce, se recoltează fructele, și se răresc coroanele pomilor. IN VIE In plantație de port altoi se face legatul vîrfurilor și reteza­rea lor cînd lăstarii au trecut de vîrful piramidei. Acolo unde se pregătește ma­terialul săditor se execută pră­șitul al treilea și nivelarea bi­­loanelor prin desfacerea lor. In plantațiile noi se marchea­ză vițele ce nu corespund cu soi și se elimină. De asemenea, se execută altoirea în ochi dormind, desfacerea mușuroaielor, legatul lăstarilor și privitul lor de port­alion In viile de rod se face copci­­tul al treilea și legarea coardelor de jos, altoirea în ochi dormind, prăfuirea cu sulf în caz de atac al oidium-ului. Spre sfîrșitul lu­nii se culeg strugurii timpurii. Dacă timpul va fi ploios, se vor mai face stropiri cu zeamă bordeleză. Se va începe pregătirea utilajului necesar cu­lesului și vinificației, iar cramele se curăță și se afumă. IN SECTORUL ZOOTEHNIC In luna august se execută lu­crări foarte importante in secto­rul zootehnic. Imediat după dez­­m­iriștitul suprafețelor ce­ au fost cultivate cu cereale păioase­, este bine ca acele suprafețe să fie în­sămânțate cu plante furajere. ■ Se începe recoltarea porum­bului furajer, atunci cînd po­rumbul e în lapte. Se recomandă fiecărui crescător de animale să asigure însilozarea de pe acum a unor cantități cit mai mari de furaje. Tot în acest timp trebuie făcu­tă reparația, curățirea, dezin­fectarea maternităților și a coci­­nelor în sectorul creșterii porci­lor. Către sfîrșitul lunii apiculto­rii încep pregătirile pentru ier­­narea albinelor, iar în sectorul sanitar-veterinar se continuă vaccinările la porci. ț PENTRU SOCIALISM DIN FRUMUSEȚILE REGIUNII Conferințe pentru oamenii muncii Sub auspiciile filialei S.R.S.C. Baia Mare, de curând, în sala clubului muncitoresc „Flacăra“ din localitate, a avut loc confe­rința intitulată „Țara Oașului — colț pitoresc al regiunii noa­stre“ ținută de Ion Andron, la care au participat peste 200 de auditori. Expunerea a fost în­soțită de fotografii care au ilustrat viața și diferite peisaje din Oaș. Zilele trecute la întreprinde­rea „Petre Gheorghe“, tov. V. Stavinschi, cercetător principal al observatorului astronomic al Academiei R.P.R. a ținu­t con­ferința „Planeta Marte și posi­bilitatea existenței vieții pe ea“. In ziua de 29 iulie a. c., in sala cinematografului una din Satu Mare, tov. „Victo­­mil Feraru, redactorul șef al re­vistei „Justiția nouă“ a ținut în fața a peste 500 de auditori conferința „Ce este zona păcii“. A urmat un film artistic. Duminică, la căminul cultu­ral din satul Mudra, (Șomcuta Mare), peste 100 de țărani muncitori au ascultat cu viu in­teres conferința „Somnul și vi­sele în lumina științei“ prezen­tată de tov. Gheorghe Marcu. Pietrosul mare (2.306 m.) Ce-i nou la orchestra filarmonică „Minerul“ Cu prilejul vizitelor pe care Opera de Stat din Cluj le-a fă­cut in Baia Mare, prezentând anumite spectacole, s-a văzut că în orașul nostru un număr foarte mare de cetățeni sînt iu­bitori ai acestor spectacole. Țî­­nînd cont de dorința locuitori­lor,r băimăreni de a li se crea mai des posibilitatea participă­rii la spectacole de operă, or­chestra filarmonică de stat „Minerul“, a luat măsuri pen­tru pregătirea operei „Truba­durul“ de Giuseppe Verdi, pe care in zilele de 18 și 19 au­gust o va prezenta pe scena Teatrului de vară din Baia Ma­re. Spectacolul va fi prezentat cu concursul unor soliști de la Opera de Stat di­n Cluj (secția romînă), își vor da de asemenea contribuția artistul emerit al R.P.R. Dinu Bădescu, de la O­­pera de Stat din București, pre­cum și Ștefania Moldovan, ar­tistă la Opera de Stat din ora­șul Szeged (R.P.U.). Conducerea muzicală va fi asigurată de dirijorul orchestrei locale, Vasiliu Becea. Meciuri în nocturnă In curind și în orașul Baia Mare se vor desfășura competi­ții sportive nocturne. Pe stadio­nul „23 August“, la propunerea conducerii colectivului sportiv E­­nergia­ Minerul, de citeva zile se desfășoară lucrări de pregă­tire in vederea unor competiții. Au și fost asemenea instalați împrejurul terenului de fotbal 10 stîlpi de metal, care vor fi pre­văzuți cu cite 2 reflectoare (în total 20), asigurînd lumina ne­cesară bunei desfășurări a unor meciuri de fotbal, volei, baschet, etc. seara. Lucrarea se termină în cin­stea Zilei minerului. AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA * * SCRISOARE CĂTRE REDACȚIE Datorie și conștiință Zilele trecute am plecat de acasă, lăsînd totul în regulă și m-am dus la o ședință. După cum se mai întîmplă în ase­menea cazuri, ședința s-a cam lungit și se făcuse tirziu. In jurul orei 20 am fost înștiin­țat că mă cheamă cineva afară. Era soția, plîngea cu copilul in brațe. In primul moment m-au trecut niște fiori reci și n-am putut zice nimic. Cu greu am izbutit apoi s-o întreb ce s-a întîmplat. Plingind ea îmi spuse că fe­tița — care are cîteva luni — s-a îmbolnăvit pe neașteptate și are febra mare. Am plecat împreună să cău­tăm­­ un medic. In drum o liniș­team pe soția că nu va fi ni­mic, medicina a făcut doar pro­grese mari, iar medici care să se îngrijească de sănătatea co­piilor noștri sînt destui, așa că vindecarea fetiței este doar o problemă de cîteva zile. In felul acesta am ajuns la medicul Iuliu Cupșa. Era tocmai gata de plecare. I-am relatat pe scurt despre ce-i vorba sperind că va mai rămîne cîteva clipe și-mi va consulta fetița. Spre marea mea mirare, mi-a spus însă că nu poate rămîne fiind­că are bilet la cinematograf și nu poate să întîrzie și m-a tri­mis la medicul Ioan Ianoși. Vă închipuiți că numai vor­be bune nu i-am spus în gînd, dar neavînd încotro am plecat să-l caut pe medicul Ianoși. Am nimerit-o bine, tocmai consulta un bolnav. Stăteam ca pe spini! In sfîrșit ușa se deschise, plea­că bolnavul și eu ii povestesc medicului despre starea fetiței. Medicul insă și-a cerut iertare spu­nîndu-mi că nu o poate ve­dea deoarece are o operație ur­gentă la spital, și-mi recomandă să merg la dr. Cupșa. Cind i-am spus că tocmai de acolo vin, a dat din umeri o pagubă și m-a îndreptat la medicul Robert Ka­­­mir. Am început să mă întreb da­că mai sunt mulți medici la Tășnad, care să ne trimită de la unul la altul de parc-am fi niște mingi de fotbal, și cu co­pilul în brațe am plecat la al treilea medic. Nu-mi mai a­­mintesc ce se întîmplă în jurul meu. M-am trezit insă la ușa doctorului. Cînd mi s-a deschis am­ fost anunțat că nu-i acasă. Fierbeam de necaz, încotro era să mă mai duc? Ce era să fac cu copilul? Noroc că un cunos­cut îmi spuse că medicul Kai­­mir este în vecini la o partidă de șah. Neținînd seama de etichetă m-am dus să-l rog să-mi consulte copilul. Fără să se sinchisească de cele ce-i spu­neam, m-a sfătuit să merg a doua zi la dispensar. Vedeți era mai importantă o partidă de șah decit soarta unui copil! Neavînd încotro mi-am con­tinuat calvarul. Amintindu-mi de medicul pensionar dr. Mihai Sais am dat o fugă pînă la el. Auzind despre ce-i vorba s-a sculat din pat și a consultat fetița și a stabilit că are pneu­monie. Mi-a dat o rețetă ne-a spus ce să facem cu feti­și­ța. A doua zi după ce m-am mai liniștit am căutat să stabilesc cele, petrecute în ajun. Spre sur­prinderea mea, am aflat că la ora cînd umblam disperat cu co­pilul pe străzi în căutarea u­­nui medic, la spital nu avusese loc nici o operație, așa că doc­torul Ianoși, ca s-o spunem pe șleau, m-a mintit ca să scape de mine. Mă mustra conștiința totuși de ce nu am încercat seara să merg la dispensar și sa nu conture medicii acasă. Interesîndu-mă cine a fost de serviciu la dispensar am aflat spre marea mea indignare că trebuia să fie tocmai dr. Iuliu Cupșa. Unde-i oare conștiința pro­fesională a unor asemenea me­dici? Au uitat oare de jurămin­­tul pe care l-au depus? Mai mult contează pentru ei o dis­tracție decît viata unui copil?­­ Cele ce mi s-au întîmplat cred că nu sunt un caz izolat. Se întîlnește încă lipsă de con­știinciozitate la unii medici, ne­păsarea lor față de om, față de­ nevoile celor ce muncesc, atitu­dinea lor de dispreț față de cei ce le solicită serviciile Oamenii muncii vin cu încredere la medi­cii, cărora regimul nostru le-a creat condiții optime de mun­că și dezvoltare profesională. Așa înțeleg ei să răspundă la ele? Este cazul ca Sfatul popu­lar raional Tășnad, respectiv secția sănătății, să cerceteze a­­semenea cazuri, să ia măsurile necesare și să se ocupe cu grijă de educarea tuturor medicilor­ din raion în spiritul grijii față de om și nevoile sale. GHEORGHE HAITA Pentru ocrotirea sănătății celor ce muncesc Dispensarul sanitar din cir­cumscripția Lăpușu Romînesc, responsabilă felcera Lucia Pal­­cău, s-a înființat în anul 1950. El deservește pe lingă această comună și satul Poiafna Botizei. De la înființare s-au obținut realizări destul de însemnare pe tărîm sanitar, atit în ceea ce privește ocrotirea sănătății, cît și educația sanitară a cetățeni­lor din circumscripție. Un rezultat remarcabil, care s-a obținut în perioada semes­trului I a.c. în comună, de pe urma asistenței sanitare, este reducerea mortalității infantile la zero, iar cazurile de boli so­ciale au fost reduse cu 50 la su­tă față de anii trecuți. De la 1 iulie și pînă acum s-au mai executat 20 vaccinări B.C.G. la noii născuți, s-au executat cca 30 consultații de puericul­­tură, cărora li s-au distribuit gratuit polivitaminat, gluconic granule, vitamina calciu tablete și li s-au administrat in­­­jecții cu vitamina D2. Copiilor debili, rahitici, li s-a mai dis­tribuit zilnic lapte în cantități de peste 150 litri, zahăr peste 5 kg și orez. Pentru prevenirea gușei, în satul Poiana Botizei s-au distri­buit peste 10.000 buc. tablete io­­dură de potasiu și s-a executat tratament profilactic din casa-n casă. Zilele trecute s-a terminat ac­țiunea deparazitărilor și dezin­fectărilor, atit în comună, cît și in satul aparținător circum­scripției. S-au folosit însemnate cantități de D.D.T., creolină și clorură de var. Tot zilele trecute s-a terminat instructajul sanitar cu muncito­rii care lucrează la batoză, pre­­dindu-li-se in total 9 lecții. In afară de acestea, sub su­pravegherea­ zilnică a dispensa­­­rului, se află și tabăra de curte a pionierilor de la școala de 7 ani din comună, iar zilnic lucră­torii dispensarului efectuează control la blocurile alimentare din comună. De asemenea gospodarii din comună sunt îndrumați să men­țină curățenie prin curți, să ae­risească zilnic camerele și să păstreze alimentele și apa în condiții igienice. Toate aceste acțiuni sunt me­nite să păstreze s­ănătatea oame­nilor muncii care este astăzi su­­praveghiată pînă în cele mai mici cătune de către organele sanitare ale dispensarelor de circumscripții din comune. spre noi succese în construcția socialismului la sate (Continuare din pagina 1.) chiaburi și fii de chiaburi de a fi primiți in gospodăria co­lectivă sau in altă formă de cooperare în producția agricolă să se facă diferențiat și a sta­bilit condițiile in care aceste cereri pot fi rezolvate favora­bil. Adunarea generală a coo­peratorilor poate să primească in cooperativa de producție, in­dividual, pe fiii de foști chia­buri și fiii de chiaburi care s-au despărțit de gospodăria părinților și nu exploatează muncă străină. De asemenea, pot fi primiți și foștii chiaburi care au o comportare loială față de statul democrat-popu­lar, dacă au sprijinit mișcarea muncitorească și antifascistă în perioada de ilegalitate a parti­dului, au luptat pe front împo­triva trupelor hitleriste pentru eliberarea țării, au sprijină partidul în înfăptuirea reformei agrare din 1945 sau au luat parte activă la instaurarea re­gimului democrat-popular și a Republicii Populare Romîne. In comunele și satele unde majo­ritatea gospodăriilor țăranilor muncitori sunt cooperativizate, iar cooperativele de producție sunt consolidate, pot fi primiți și foști chiaburi care nu au par­ticipat la vreuna din acțiunile arătate mai sus, dacă au o comportare loială față de sta­tul democrat-popular și dacă adunarea aprobă cererea lor de înscriere — primirea lor fiind supusă confirmării comitetului executiv al sfatului popular ra­ional. Foștii chiaburi nu vor avea dreptul să fie aleși in organe­le de conducere ale cooperati­vei în primii ani de la înscriere, timp în care trebuie să dove­dească atașamentul lor față de cooperativa de producție a­­gricolă. Plenara C.C. al P.M.R. dînd aceste recomandări a atras aten­ția organelor de partid și de stat că trebuie să-și sporească vigilența împotriva oricăror uneltiri ale dușmanului de clasă și a încercărilor lui de a lovi în cooperativele agricole de producție, în regimul democrat­­popular și in interesele oame­nilor muncii. In rezoluția plenarei sunt pre­văzute o serie de măsuri de mare însemnătate cu privire la mecanizarea agriculturii, în­deosebi pentru asigurarea me­canizării complecte a cultivării cerealelor păioase și a porum­bului, înzestrarea S.M.T.-urilor cu utilaje pentru mecanizarea lucrărilor necesare extinderii plantațiilor de vii și a livezi­lor și pentru mecanizarea unor lucrări in zootehnie etc. Plenara C.C. trasează sarci­na îmbunătățirii radicale a ac­tivității gospodăriilor agricole de stat. Ele trebuie să devină gospodării rentabile, mari pro­ducătoare de cereale-marfă, de semințe de soi, să producă in mari cantități lapte, carne, ouă, lină și alte produse ani­male. In rezoluția plenarei se trasează gospodăriilor de stat sarcina de a se reorganiza în timpul cel mai scurt in gospo­dării economice, ușor de con­dus și de controlat, de a se profila în funcție de zona na­­tural-economică in care se gă­sesc. Un șir de măsuri deosebit de importante pentru transforma­rea socialistă a agriculturii sunt prevăzute in rezoluție, cu pri­vire la intensificarea și îmbu­nătățirea muncii de pregătire a cadrelor, la îmbunătățirea propagandei agricole, precum și cu privire la dezvoltarea ac­tivității de cercetare științifică în strinsă legătură cu practica agricolă, cu nevoile construc­ției socialiste la sate. Condiția hotărîtoare a înde­plinirii cu succes a sarcinilor transformării socialiste a agri­culturii o constituie ridicarea nivelului activității de partid, intensificarea muncii politice de masă, exercitarea unei condu­ceri concrete și competente a tuturor domeniilor de activitate din agricultură. Organele și organizațiile de partid poartă o mare răspun­dere pentru întărirea și dezvol­tarea multilaterală a gospodă­riilor colective și întovărășirilor existente. Trebuie combătută cu toată hotărirea lipsa de grijă de care dau încă dovadă în această privință unele organe de partid din regiuni ca Pitești, Stalin și altele. Studierea temeinică a ex­perienței numeroaselor gospo­dării colective și întovărășiri puternice, înfloritoare, care se găsesc în fiecare regiune, răs­­pîndirea experienței acestora, ținînd seama de condițiile spe­cifice locale, este o sarcină de seamă a organelor de partid, de îndeplinirea căreia depinde ridicarea colective și tuturor gospodăriilor întovărășirilor la nivelul unităților fruntașe. Plenara C.C. al partidului cere din partea organelor și or­ganizațiilor de partid să inten­sifice munca politică­ organiza­­torică pentru crearea de noi gospodării colective, întovără­șiri agricole și cooperative a­­gricole de producție și pentru lărgirea celor existente, respec­­tînd cu strictețe liberul consim­­țămint al țăranilor muncitori. Plenara Comitetului Central a atras atenția organizațiilor de partid asupra marii însem­nătăți a muncii politice în rîn­­durile țăranilor mijlocași, care trebuie să fie lămuriți și con­vinși prin fapte concrete cu pri­vire la superioritatea munc unite în întovărășiri agricole, cooperative agricole de produc­ție și gospodării colective. Tre­buie avut în vedere că țărăni­mea mijlocașă e figura centra­lă a satului atit ca număr cît și ca producătoare de cereale­­marfă. Faptele arată că succese mari și trainice în munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii se pot obține nu­mai prin mutarea centrului de greutate al acestei organizația de bază munci în sătească. Aceasta înseamnă că munca politică­ or­ganistorică pentru întărirea și dezvoltarea secto­rului socialist la sate trebuie dusă de către organizațiile din partid din sate, de către for­țele locale care cunosc realită­țile satului și oamenii din sat. Acest fel de a munci explică succesele mari obținute în ul­tima vreme in cooperativizarea agriculturii de Comitetele re­gionale de partid Galați și Constanța, care au pus accen­tul pe mobilizarea în­ desfășu­rarea muncii politice a organi­zațiilor de bază din unitățile socialiste ale agriculturii și din sate. Dimpotrivă, rezultatele mai slabe în transformarea so­cialistă a agriculturii din re­giuni ca Baia Mare, Timișoara și altele se datoresc în mare parte folosirii metodei trimite­rii in comune a unor colective formate din activiști de partid și de stat de la centru — de la regiune și raion. Atragerea în munca politică a unui mare număr de țărani muncitori co­lectiviști și întovărășiți, tineri, fem­ei, harnici și cinstiți, oa­meni al căror cuvint este ascul­tat și respectat de consătenii lor, precum și a intelectualității satelor (învățători, agronomi, medici etc.) va spori mult suc­cesele organizațiilor noastre de partid în munca pentru trans­formarea socialistă a agricul­turii. In mod activ trebuie să par­ticipe la această muncă orga­nizațiile U.T.M. organizațiile sindicale, comisiile de femei și celelalte organizații de masă. Trebuie să fie limpede tutu­ror activiștilor de partid de la sate că munca lor pentru întă­rirea și dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii nu poa­te să dea rezultatele necesare decât dacă ei desfășoară această muncă concret, in cunoștință de cauză. Vorbăria goală despre întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriei colective, despre agrotehnica avansată nu poate da niciodată rezultate practice. De aceea, activiștii de partid trebuie să capete o ca­lificare serioasă, temeinică, să studieze problemele concrete ale agriculturii, să cunoască bine principiile de organizare muncii în unitățile agricole sp­a­cialiste, problemele zilei-muncă, repartizării veniturilor, eviden­ței contabile, să-și însușească cunoștințele de bază despre a­­grotehnica principalelor culturi,, creșterea animalelor, probleme­le viticulturii și pomiculturii. Inițiativa deosebit de valo­roasă a Comitetului regional de partid Constanța, care ime­diat după Congres a trecut la studierea condițiilor și posibili­tăților regiunii și a elaborat un program de măsuri privind ter­minarea transformării socialiste a agriculturii în regiune, în li­nii mari, pînă in 1958, trebuie studiată și folosită de toate co­mitetele regionale de partid, pe baza particularităților și posi­bilităților locale. Îndeplinirea sarcinilor trasa­te de plenara C.C. al P.M.R. din 16-17 iulie a. c. va duce la întărirea alianței clasei munci­toare cu țărănimea muncitoare, la obținerea de noi și tot mai mari succese in transformarea socialistă a agriculturii, la spo­rirea producției agricole, la grăbirea construcției socialismu­lui în patria noastră și ridica­rea nivelului de trai al celor ce muncesc.­ ­ (Articol de fond din­­ „Scînteia“ nr. 3.662.) Miercuri, T­aueus, 1956 Ni S2 semnalează ca,.. ...la cooperativa din comuna Pribilești, raionul Șomcuta Ma­re, lipsesc unele mărfuri de larg consum ca: petrol, lame de bărbierit, țigări etc. In schimb se găsesc 60 tone sare. Zilele trecute U.R.C.C.-ul Șom­­­cuta Mare, i-a comunicat tele­­fonic contabilului de la coope­rativa Pribilești, Vasile Buia*­că i-a mai trimis o mare can­titate de sare. Oricit a căutat contabilul să-l facă pe tovară­șul de la U.R.C.C. să înțeleagă că nu are nevoie de sare, nu a reușit. " După cît se vede tovarășii de la U.R.C.C. acordă o atenție deosebită sării. Nu de mult din pivnița lui Maria Adamcsik din Baia Sprie, s-au scos vreo 15 tone sare care fuseseră depozi­­tate acolo de ani de zile. Poate intenția tovarășilor este să fa­­că acum un asemenea depozit la Pribilești. N-ar strica — ba ar fi de dorit chiar—ca uniunea să aprovizioneze cooperativele în egală măsură și cu celelalte mărfuri cerute de oamenii mun­­cii de la sate. Și sarea este ne­cesară, dar numai cu ea nu s­e pot satisface multiplele cerințe care sunt în continuă creștere ale celor ce muncesc. (După corespondența tov. V. Remeș) , ...taxatoarea de la I.R.T.A., Silvia Sándor, obișnuiește să nu elibereze bilete de călătorie. Așa a procedat și în ziua de 17 iulie, cînd din Tg. Lăpuș s-au urcat vreo 10 călători fără bile­te. Taxatoarea ar fi procedat și de data aceasta așa cum obiș­nuiește, dacă în drum nu ar fi dat peste controlor. Cînd a vă­zut această situație, s-a încercat ultima salvare. Autobusul a trecut fulgerător pe lîngă „Cse­pelul“ din care coborîse contro­lorul — gonind nebunește spre Baia Mare. Din urmă camionul ii urmărea îndeaproape. In a­­cest timp taxatoarea complecta biletele cu o viteză uimitoar­e. „Dați patru pentru Baia Mare“ „Mie­unul la Cernești“, „Cinei pentru Mănăștur“ — se auzeau din toate colțurile autobusului voc speriate. Taxatoarea însă n-a apucat să dea tuturor bi­lete, cînd la o cotitură „Csepe­gi“ ajunse autobusul greoi. La verificarea făcută, con­trolorul a mai găsit 6 călători fă­ră bilete. Nu se știe, voit sau nu, poate din cauza grabei, con­tr­olorul a lăsat „să-i scape ” și v­reo doi călători, pe care la Mănăștur taxatoarea i-a taxat fără să le dea bilete. Din toată această poveste, taxatoarea s-a ales doar cu emoții, deoarece a dat peste un controlor „bun la inimă“, căruia nu-i place să facă tărăboi cînd întîlnește ast­fel de cazuri. Călătorii care au asistat la această scenă nu se pot declara de acord ca toată povestea să fie mușamalizată. Ei cer con­­ducerii I.R.T.A. să ia măsuri a­­­ta împotriva taxatoarei care fura statul, cit și împotriva controlorului care încurajează asemenea fapte. După corespondența i_. iov. I. Bereteanu s

Next