Pentru Socialism, aprilie 1957 (Anul 8, nr. 1027-1032)

1957-04-24 / nr. 1027

Actualități culturale Expoziție retrospectivă a unui pictor băimărești Muzeul regional Baia Mare pre­gătește o interesantă expoziție re­trospectivă cu lucrări ale binecu­noscutului pictor localnic Alexan­dru Ziffer. Vor fi expuse cele mai reușite opere ale acestui maestru opere adunate de prin diferite orașe ale țării (Satu Mare, Cluj, Timi­șoara, Arad, etc.). Expoziția va fi deschisă în cursul lunii mai. »fi­*! Printre lucră­rile pictorului J. Perahim, expuse la muzeul regio­nal din Baia Mare se află și 19 li­­nogravuri, ale că­ror subiecte au fost inspirate din zicalele poporu­lui nostru. UN CLIȘEU: Linogravura „Bu­nă ziua căciulă că stăpîn­ tu n-are gură". Alte cămine culturale înzestrate cu aparate de radio Pentru mulți țărani munci­tori din satele regiunii a devenit ceva obișnuit ca să-și petreacă zilele de odihnă și unele seri la cămi­nele culturale, unde în cadrul au­dițiilor colective ascultă muzică, sfaturi agrotehnice etc., petrecîndu-și astfel conferințe, în mod plăcut și util timpul liber. Zilele acestea alte 6 cămine culturale din raionul Carei, printre care cele din Terebești, Pișcani, Din­­dești, Ghenci, au fost dotate și ele cu noi aparate de radio, cu ajutorul cărora munca culturală din aceste localității via putea de­veni și mai variată. UN CLIȘEU: O scenă din piesa,,Inspectorul de poliție" cu că la Teatrul de Stat din Baia Mare, se ]oa- Pînâ cînd­ ­..În dosul halelor din Piața I. C. Frintu din Baia Mare va con­tinua să existe un focar de mur­dărie? Intre hale și linia ferată se găsesc sticle, alimente intrate în putrefacție, diverse gunoaie, etc.. Pentru a lichida acest focar de infecție din imediata apro­piere a pieții și în interesul să­nătății celor ce locuiesc în apro­piere, sfatul popular orășenesc trebuie să ia măsuri urgente ca să se curățe acest toc. Credem că ar fi binevenite și sancțiuni pentru cei care nu vor respecta măsurile luate. ★ ...vor mai dura lucrările înce­pute acum un an pentru construi­rea unei fîntîni în spatele școlii din satul Ode­ști (Cehu Silva­­niei)? In jurul „fintinii'' se în­tinde acum pe mai mulți metri pătrați o adevărată băltoacă și în felul cum se prezintă situația azi constituie un permanent pe­ricol pentru vitele și oamenii ca­re trec prin apropiere.­­...în bufetele din Lăpuș, și din alte localități din regiune va mai dăinui sistemul ca atunci cînd ceri un păhărel de vodcă, vînză­­torul să te întrebe dacă nu do­rești să ți se adauge și sirop? Socoteala e simplă: diferența de preț între cele două băuturi este de 17 lei la litru. Ce se întîmplă cu ea? Nu s-ar putea oare intro­duce la bufete și servirea unui păhărel de vodcă cu sirop și să i se fixeze acestei băuturi și pre­țul? ★ ...la biblioteca raională din Si­­ghet, întocmirea planului de mun­că va fi considerată ca o simplă formalitate și se vor copia în mod mecanic planurile de muncă din­ trimestrul­­ anterior? Aceasta duce la o serie de anomalii, ca de pildă, în planul trimestrului II, se prevede ca numărul cărți­lor citite să ajungă la 5.000 în­ timp ce în trimestrul I se pre­vedeau 6.000, sau se prevede or­ganizarea unei seri literare în­chinată răscoalelor din 1907 (ceea ce ar fi fost mai bine să se facă în trimestrul I), în loc ca planul să fie axat în jurul eve­nimentelor ce au loc in trimestrul 11 (aniversarea nașterii lui Le­nin, 1 Mai, Ziua presei comu­niste, etc.). PENTRU SOCIALISM Măsuri împotriva dăunătorilor și bolilor care apar primăvara la culturi O dată cu începerea vegetației în culturile agricole apar o serie de boli și dăunători ai plantelor. Dău­nătorii, îndeosebi, aduc mari pagu­be culturilor în primele săptămîni de primăvară deoarece în acest timp plantele fiind mici nu au rezistența necesară. O dată cu începerea timpului frumos, în silozuri, lucerniere, tri­­foiște și mai cu seamă în culturile cu grîu de toamnă, își fac apariția șoarecii de cîmp care se mută cu galeriile chiar în cultură păscind cerealele de toamnă pe suprafețe mari și lăsînd în urmă terenul ne­gru. îndată ce am constatat vetrele și galeriile de șoareci de cîmp tre­buie să luăm imediat măsuri de combatere fără a-i lăsa să se răs­­pîndească în culturi. Combaterea șoarecilor de cîmp se face prin pră­­fuirea galeriilor cu arsenic sau cu un arseniat de calciu folosit simplu sau în amestec cu 30—50 % cenușă cernută. Prăfuirea­ se face cu prăfuitoarele obișnuite de spate sau în lipsa acestora se puin în galerie cu ajutorul unei lingurițe. După introducerea pulberii otră­vitoare pe gaura galeriei aceasta se acoperă cu pămînt. Pentru o ga­lerie este necesară cantitatea de 5 gr. pulbere. Tot în culturile de păioase de toamnă acolo unde nu s-a făcut rotația culturilor începe să apară atacul larvelor gîndacu­­lui ghebos al griului care durează pînă în primele zile ale lunii mai. împotriva acestuia se iau măsuri de izolare a vetrelor prin șanțuri pentru a opri răspîndirea; apoi vetrele se prăfuiesc cu arseniat de calciu sau cu pulbere de hexaclo­­ran, sau se stropesc cu o zeamă de arseniat de calciu sau plumb 0,3 la sută (330 gr. la 100 l. apă). In luna mai, culturile de ovăz sunt atacate de larva băloasă a ovăzu­lui, împotriva căreia se iau măsuri de combatere prin prăfuirea vetre­lor atacate cu pulbere de var ne­stins sau de hexacloran. Îndată ce a răsărit porumbul și floarea soa­relui, tinerele plante sunt atacate de rețișoarea porumbului care în scurt timp poate distruge, suprafețe în­tinse. La constatarea apariției a­­cestui dăunător se izolează imediat culturile neinvadate cu un șanț adînc de 25 cm, care poate fi tras și cu plugul iar pe fundul șanțului se presară pulbere de hexacloran socotit 10 gr. la metru liniar. Cînd insectele sunt numeroase se pot aduna cu mîna. Rezultate bune de prăfuirea culturii invadate cu pul­bere de hexacloran­ socotit 30 kg. la hectar sau cu arseniat de calciu 12 kg. la hectar. Culturile de sfeclă de zahăr unde plantele abia au apă­rut sînt invadate de gărgărița sfec­lei care a apărut încă din luna mar­tie și care s-a hrănit cu buruieni ca lobodă, știr pînă la răsăritul sfeclei. împotriva acestui dăunător se luptă la fel ca și împotriva rațișoa­­rei porumbului. In răsadnițe și la tinerele răsaduri apar coropișnițele care aduc mari pagube. Pentru dis­trugerea acestor insecte se folosesc momeli făcute din boabe de grîu sau de mei care se otrăvesc cu ver­de de Paris sau arseniat de calciu (1 kg, boabe se înmoaie în apă mai multe ore apoi se amestecă cu 30 gr. otravă și 30 gr. melasă sau si­rop de zahăr). Momelile se pun seara pe locurile umblate de coro­­pișnițe. Răsadurile de varză și ridichile sînt atacate de puricii de pămînt, care le ciuruiesc frunzele. Acești dăunători sînt ușor distruși prin prăfuirea culturilor atacate cu he­xacloran sau cu DDT pulbere. In urma ploilor, ceapa este pu­ternic atacată de mană, care aduce mari pagube, distrug­înd uneori complect culturile destinate produ­cerii de arpagic. Mana la ceapă se combate prin stropirea culturilor cu zeamă bordeleză 1 la sută (1 kg. sul­fat de cupru și 500 gr. var la 100 litri apă) în care se adaugă un li­tru lapte smîntînit, sau 5 albușuri de ou sau 100 gr. melasă pentru ca zeama să se lipească mai bine de frunze. Tinerele răsaduri de pătlăgele roșii se stropesc preventiv împotri­va bolilor cu o zeamă bordeleză în concentrație de 0,5 la sută (500 gr. sulfat de cupru și 250 gr. vai la 100 litri apă). $<xxxx>ooooo<xxxx>ooo<xxxxx><x><x><xxx>ooo<xxxx>o o o<xvoo<^<>^o<>o<xx><>o<><xvxx>oc> oaXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXKXXiOCKXXX Grijă pentru mame, copii și invalizi In raionul Vișeu drept alocație de stat pentru copii, s-au plătit îm pe­rioada decembrie 1956 aprilie 1957, peste 3 milioane lei. Pentru asigu­rarea unor cît mai bune condiții de învățătură 10 % din numărul ele­vilor beneficiază în cursul acestui an școlar de burse a căror valoare depășește 1 milion lei. O deosebită grijă se acordă și pensionarilor cărora li s-a plătit drept pensii de invaliditate și boală în cursul anului trecut 4 milioane lei, iar mamelor cu mulți copii li s-au acordat premii unice de stat și ajutoare de naștere de peste 500.000 lei. Cu cine să contracteze? Această întrebare și-o pun zilnic țăranii muncitori din comuna Supuru de Sus, raionul Tășnad. Nu mai e nevoie? Sau o fi planul realizat? — se în­treabă unii. Dar de unde. La sesiunea sfatului popu­lar raional, tov. Hidan de la U.R.D.C. a cerut aju­torul deputaților pentru realizarea planului de con­tractări la floarea-soarelui și orzoaica (care, cică, ar merge destul de greoi). Ciudat lucru, în Supu­ru de Sus mulți țărani muncitori ar dori să în­cheie contracte chiar pentru aceste culturi, dar nu au cu cine să contracteze. Nedumeriți, mai mulți țărani muncitori, între care Benea Dumitru, Negrean Gavril, Ceuca Gheorghe și alții au plecat la Supu­ru de Jos cu speranța că poate vor reuși să în­cheie acolo contracte pentru floarea-soarelui și or­zoaica. Spre marea lor mirare, drumul a fost fă­cut degeaba, fiindcă delegatul I.C.S. Recolta­tov. Kaiman, i-a refuzat zicînd că nu are imprimate. Din aceste „motive" nu s-au încheiat contracte pînă în prezent nici pentru fapte. Dar oare organele ra­ionale cunosc acest lucru? Și ce măsuri au luat? N. S. Miercuri, 24 aprilie 1957 TOT MAI APROAPE DE COOPERATIVIZAREA COMPLETĂ A SATULUI existentă în sat. Acesta a fost doar primul și cel mai important pas al lor. Apoi fie­care membru de partid a primit ca sarcină să se ocupe de convingerea tuturor deputaților sfatului popular comunal să se alăture acestei acți­uni. După o muncă perseverentă dusă de organizația de bază, de­putații în frunte cu Vasile David Pamfil Tătăran și alții s-au situat alături de comuniști în acțiunea în­cepută. Firește că masele de țărani mun­citori urmează pe comuniști și pe alți oameni înaintați atunci cînd ei sunt gata să dea exemplu perso­­nal în aplicarea liniei partidului în lupta pentru asigurarea unei vieți mai bune. Astfel munca politică fiind desfășurată în circumscripții­portanță depinde în bună măsură ie electorale, în scurt timp numărul cererilor de intrare în întovărășire a sporit la 55. In acest fel proble­ma cooperativizării complete a satu­­lui nu mai este de domeniu­ unul viitor îndepărtat ci a devenit o problemă de primă actualitate. IOSIF IUHOȘ Vestea că satul Sii este complet cooperativizat a fost primită cu mult interes de către toate organi­zațiile de bază din raionul Satu Mare și mai cu seamă de cele din Homoroade. Ele au și luat măsuri de intensificare a muncii politice de masă în vederea atragerii de tot mai mulți țărani muncitori pe fă­gașul agriculturii cooperativizate. Iată de pildă, cum a muncit or­ganizația de bază din satul Chilia comuna Homorodu de Mijloc. A­­flînd despre rezultatele comuniști­lor din satul Sir, secretarul organi­zației de bază tov. Ioan Pop, ajutat fiind de activiștii comitetului raio­nal de partid, a hotărît să stea în tlc de vorbă individual cu membrii de partid pentru a-i convinge că succesul acestei acțiuni de mare ținn de ei, de hotărîrea lor de a se folo­si de puterea exemplului personal. Munca politică răbdătoare desfă­șurată a dat rezultatele dorite: toți membrii de partid, în număr de 7, cîți erau acasă, ca Ioan Tătar, Emanuil David și alții s-au hotărît să intre In întovărășirea agricolă instructor teritorial de partid La exploatarea „Jozsa Béla“ se experimentează îmbunătățirea sistemului de salarizare Zilele acestea, au început lu­crările pentru experimentarea îm­bunătățirii salarizării și la între­prinderea minieră „Jozsa Béla“ din Baia Sprie. In acest scop s-a constituit o comisie de întreprindere care va coordona toată acțiunea pentru experimentarea noii salarizări. Membrii acestei comisii — din care f­ac parte ingineri, tehnicieni, muncitori, maiștri mineri și re­prezentanți ai sindicatului — iau studiat instrucțiunile ministerului în legătură cu această problemă și au făcut propuneri pentru un plan de măsuri tehnico-organiza­­torice ce vor duce la mărirea productivității muncii și ia pro­ducției de minereu. Totodată s-au întocmit tabele care cuprind repartizarea mun­citorilor pe funcții în raport de calificarea fiecăruia și s-au sta­bilit locurile de muncă. Intre 12—16 aprilie la această exploatare minieră s-au ținut adu­nări în care s-au prelucrat — pe secții și schimburi — instrucțiu­nile ministerului cu privire l­a îm­bunătățirea câștigului muncitori­lor. Cu această ocazie tovarășii din conducerea întreprinderii sa,a vorbit pe larg despre­ acțiunea inițiată de partid pentru îmbu­nătățirea salariului tarifar. S-ia arătat de asemenea că a­­ceastă acțiune se bazează pe con­tribuția maselor de muncitori ca­re trebuie să facă propuneri con­crete de îmbunătățire a organi­zării producției. Și iată că în­­ a­­ceste adunări numeroși mineri și tehnicieni au făcut propuneri prețioase pentru îmbunătățirea muncii care vor întregi împreună cu altele, planul de măsuri teh­­nico-organizatorice elaborat în mod special pentru perioada ex­perimentării îmbunătățirii siste­mului de salarizare — 1 Mai — 31 decembrie 1957. De pil­dă, tov. Iosif Szilagyi, de la secția de preparare, a pro­pus o mai atentă aprovizionare cu piese de schimb pentru mași­nile de prelucrat minereul. — Noi ducem lipsă de ciururi pentru vibratoare de an­te zdrobire și doar aceste piese se pot face pe plan intern, în cadrul Trustu­lui minier Baia Mare, nu e ne­voie să le așteptăm de la centru — a spus el. Tov. Gavril Dianciu a propus să­­ se instituie un control perma­nent pentru ca din mină să se dea, pe cît posibil, minereu cu conținut uniform, nu așa cum se făcea pî­nă lacum cînd minereul de calitate slabă dădea multă bă­taie de cap muncitorilor de la secția preparare. Și alți muncitori și tehnicieni printre care Ioan Năsurean­u, Va­sile Crăciun, Vasile Szilagyi iau făcut propuneri juste pentru or­ganizarea mai bună a producției. Minerii care au luat cuvântul în aceste adunării și-au arătat, în cuvinte calde, mulțumirea lor față de grija partidului și i a guvernu­lui pentru îmbunătățirea cîștigu­­lui, a nivelului lor de trai și Și-au manifestat hotărîrea de a munci cu eforturi sporite pentru creșterea producției și producti­vi­tății muncii. In prezen­t în cadrul întreprin­derii miniere din Baia Sprie s­e organizează consultații despre îm­bunătățirea sistemului de salari­zare. Aceste consultații le dau membrii comisiei pe întreprinde­re, individual, tuturor acelora ca­re vor lămuriri ample în legătu­ră cu această problemă. In același timp maiștrii și șefii de secție string toate propunerile făcute de mineri, propuneri ce vor fi analizate de către comisia pe întreprindere, iar cele maii impor­tante vor fi trecute ca obiective în planul de măsuri tehnico-organiza­­torice. In acest plan și-au găsit loc de pe acum pro­puneri care vor dezvolta simțitor producția. Iată doar cî­­teva din ele: se va pune în func­țiune un puț de rambleu prin c are se va alimenta mina cu rambleu de la suprafață, din halde vechi și se va efectua transportul de per­sonal și materiale el­iberîndu-se astfel puțul principal prin care se va putea transporta minereu în cantități mult mai sporite decit pînă acum; se va mecaniiza tran­sportul de steril la orizontul 11 prin punerea în funcțiune a unei locomotive electrice; se va da în­­ exploatare o­ carieră de stere la su­prafață. Simt și alte propuneri importan­te, bine gîndiite, pe care membrii colectivului de la exploatarea „Jo­­zsa Béla“ le-au făcut în cadrul acțiunii de îmbunătățire a salari­zării. Și încă multe propuneri vin, se discută, se frămîntă. Asta do­vedește că această acțiune a par­tidului de îmbunătățire a salariză­rii oamenilor muncii a găsit un­­ puternic ecou în rîndul maselor, ca­­re vor contribui difin plin la mă­rirea producției, a productivității, la realizarea de alte și alte eco­nomii. ION PLEAVA Pe marginea unei consfătuiri de producție la fabrica „1 Septembrie 6” din Satu Mare (Urmare din pag. 7-a), ne lipsesc două pietre de polizor, de 500—600. Din această cauză, mîine-palmîi­ne se va opri monta­jul, fabrica nu-și va putea înde­plini planul la principalul sorti­ment. Dar oare este atît de greu sa se procure aceste pietre. Eu nu cred. Cred însă că serviciul de aprovizionare lucrează, defectuos. Noi am rezisat lipsa acestor pie­tre încă de la începutul lunii. A­­tunci ni s-aa spus că au fost ex­pediate de la Cluj. Bine, dar de atunci au trecut 18 zile. Oare se poate să nu­­ fi ajuns încă? Șiau probabil serviciul aprovizionării a căutat să dea­­ un răspuns în doi peri la întrebarea noiastră. Conducerea iar trebui să se ocupe mai îndeaproape de activitatea acestui serviciu. Secția de emailaj — a spus tov. Iosif Lang de la controlul de cali­tate — se plînge că în majori­tatea cazurilor ,emailul cade de pe reșourile de aragaz. Din aceas­tă cauză emailiajul necesită mul­tă manoperă, se risipește material, productivitatea este scăzută și calitatea necorespunzătoare. De asemenea, pipele mici pentru ma­șinile de aragaz se rup la urechi. Pînă azi, am găsit dintr-o singură serie vreo 60 de pipe rupte. Acest lucru cauzează creșterea prețului de cosi. Situația se menține de mai mul­tă vreme și totuși nu s-au lua.­ Activitatea sectorului II este strîns legată de celelalte sectoare, și aici se simt mai mult ca pic­cov. Székely Andrei, președin­tele comitetului de secție-turnăto­­rie, a ridicat problema birocratis­mului cras ce se manifestă în so­luționarea unor lucrări mărunte, dar care de multe ori au darul de a opri complet procesul de pro­ducție. Este vorba de cutiile de turnare, care fiind prea mici, pe­reții formei sînt subțiri, d­ar de multe ori, fonta țîșnește prin pe­reți. Asta înseamnă rebuturi, mun­că inutilă, cheltuieli inutile de muncă și de fonduri. Repara­rea cutiilor ar dura circa 3—4 ore. Tîmplarii iau primit sarcina să le facă. Și le-au făcut, însă în mai bine de 4 zile. Iar în acest timp, a stagnat producția. Vă dați seama ce pierderi a­m adus între­prinderii noastre această stagna­re? Și totul este din clauza biro­cratismului ce trebuie stârpit, măsuri. Căutăm cauzele în dife­rite locuri, dar laboratorul n­ i a fost solicitat încă să analizeze com­­­poziția fontei. Or, aici trebuie căutată cauza. Compoziția fontei nu corespunde rețetei și nu co­respunde, pentru ca la turnătorie lucrează mulți muncitori noi, fă­ră experiența necesară. Și ce este și m­ai rău, toți aceștia lucrează după cum îi taie capul, fără în­drumarea tehnică din partea mai­ștrilor. Conducerea întreprinderii tre­buie să întărească rolul maistru­lui în organizarea producției și să-l tragă la răspundere pentru asemenea situație, unde lipsurile din restul întreprin­derii — a spus inginerul Nemeș Luca. Montarea mașinilor cu ta­ra gaz a fost împiedicată din cau­ză că pipele mari iau sosit de la turnătorie în cantități foarte mici. O altă piedică a fost lipsa mîne­­relor de bachelistă. A plecat auto­camionul să le aducă, iar adusul, a durat mai bine de o săptămînă. Ridicăm diferite probleme la fiecare consfătuire de producție— a spus tov. Ioan Szemezi. Tov. inginer șef Petre Carol și le no­tează, bp sunt trecute și în pro­cesul verbal. Unele dintre ele se rezolvă, iar altele, sunt ridicate din nou, în fiecare lună, timp de un an și chiar mai bine. Așa este cazul nabotezei de la sculărie. Stă nemontată de un an și jumătate. Tov. Ștefan Fory, secretarul organizației de bază a subliniat necesitatea sprijinirii muncitori­lor de către conducerea întreprin­derii. Muncitorii și-au luat angaja­mente însuflețite — ia spus tov. Ștefan Fory. Dar conducerea ce a făcut? Era obligată să creeze condiții pentru realizarea și de­pășirea sarcinilor de plan. Și ia­tă că aflăm din nou că nu sunt scîn­duri cu cuie pentru emailaj, că lip­sesc grătarele fiindcă nu există ba­re de oțel corespunzătoare, că nu sunt pulverizatoare, că în secție la emailaj plouă, din care cauză multe piese trebuiesc reemailate, că nu se montează mașini necesa­re cu fan­ii etc. Oare n-i ar fi cazul ca și con­ducerea întreprinderii să-și ia an­îa sfîrșit a sosit,­ însă în aceeași zi cu vagonul. S-a făcut doar o cheltuială în plus, care să gre­veze asupra prețului de cost. Acest lucru, precum și lipsa al­tor materiale și unelte ca­­pile, grătare de ars, scînduri cu cuie, pulverizatoare, se datoresc slabei activități a serviciului administra­tiv. In interesul îndeplinirii pla­nului, cer conducerii soluționarea imediată a acestor necesități. De atunci, batem mereu la toate porțile, pentru că avem nevoie de această mașină. Sculăria este tot timpul suprasolicitată. Totuși, după un an și jumătate, trebuie să vorbesc tot despre montarea mașinii. S-ia turnat fundația, s-i au pus și butoanele de fixare. Tre­buie doar montată. De data aceas­ta am dori însă ca nu numai să se noteze, ci să se și monteze. In­tr-o zi se va putea realiza­­gajamentul ca să tragă odată l­a răspundere serviciul aprovizionă­rii, pe tov. Ar fi Andrei șeful a­­cestuii serviciu, pentru neglijen­țele manifestate? Ar fi cazul și trebuie să o facă. Există toate condițiile pentru o aprovizionare bună cu materiale și materii prime. Ne plîngem, de exemplu, de luni de zile că nu a­­vem pulverizatoare pentru emai­­laj. Dar cu un i an în urmă ne-a făcut cooperativa „Autometa” cî­­teva asemenea aparate și au co­respuns. Ba și sculăria noastră a făcut. Atunci,­­de ce nu se coman­dă? Sau olalre confecționarea de scînduri cu cuie este un lucru im­posibil? Nu este imposibil, dar nu se face. Realizarea și chiar depășirea sarcinilor de plan este posibilă. Garanție ne este elanul și pricepe­rea colectivului nostru harnic. Tre­buie însă create condițiile tehni­­co-economice și aprovizionarea lo­curilor de muncă cu cele nece­sare. Lipsurile pe care le avem, nu sînt atît de mari încît să nu poată fi lichidate. Conducerea în­treprinderii și comitetul de între­prindere va trebui să lupte însă mai activ împotriva lor. ★ ★ ★­In încheierea consfătuirii, tov. Ioan Vakares, președintele comite­tului de întreprindere ,a criticat pe președinții comitetelor de secții pentru slaba preocupare fa­ță de problemele producției. De aceea se manifestă multe lipsuri și în conducerea tehnică a fiecă­­rei secții, de aceea există lipsuri nemotivate în ultima vre­si­me. Este necesară — a spus tov. Ioan Vakarcs — o mai intensă preocupare din partea comitetelor de secții față de problemele de producție, față de gospodărirea socialistă­­a secției. Aprovizionarea — șef tov. Arti Andrei — manifestă nepăsare ne­­permisă față de problemele apro­vizionării. Se ascunde cînd este vorba de răspundere. De lipsuri­le semnalate va trebui să se țină seamă și sindicatul nostru în­drumat de organizația de partid, va lupta pentru lichidarea lor. Criticarea conducerii a avut efect pozitiv încă în cursul con­sfătuirii. Tov. Petre Carol ingi­nerul șef al întreprinderii ia­­ tra­sat sarcini secției de întreținere ca raboteza să fie montată în ter­men de 24 de ore. S-­au preconi­zat de asemenea măsuri imediate pentru îndreptarea tuturor lipsu­rilor în termenul cel mai scurt. I. M. Asistența tehnică a maistrului este necesara Ce împiedică munca la montaj A se lua notă nu e suficient Mai multă grijă sprijinului muncitorilor Magazine fruntașe Intîmpinînd 1 Mai, ziua solida­rității internaționale a oamenilor muncii, muncitorii din magazinele organizației comerciale locale Pro­duse industriale Sighet și-au stabi­lit ca obiectiv principal în între­cerea socialistă desfacerea peste plan a unui volum sporit de mărfuri in­dustriale. Luptînd pentru îndeplinirea aces­tui obiectiv, personalul mai multor magazine îmbunătățindu-și activi­tatea în direcția prezentării și popularizării mărfurilor aflate în magazine a reușit ca pînă la data de 17 aprilie a. c. nu numai să rea­lizeze dar să și depășească planul valoric. Astfel pînă la data amintită, magazinul de încălțăminte nr. 3 a vîndut peste plan mărfuri în valoa­re de 47.000 lei, magazinul nr. de peste 30.000 lei și magazinul nr. 4­6 în valoare de peste 27.000 lei. Pe întreaga O.C.L. interraională Sighet, între 1 —17 aprilie a. c. s-au desfăcut mărfuri în valoare de 1.716.588 lei mai mult față de pe­rioada corespunzătoare a anului trecut. Fruntași la achitarea impozitului agricol Trimestrul I al anului acesta s-a încheiat și în acest domeniu cu frumoase succese: încasările la impozitul agricol în raionul Satu Mare au fost realizate în propor­ție de 103 la sută, iar asigurări A.D.A.S. 100 la sută. Comunele fruntașe la încasarea impozitului agricol sunt Potău, Odoreu, Mădăras și Sătmăre­l, iar la încasarea satelor A.D.AS. co­munele Baba Novac, Gerăușa, Apa și Mădăras. ★ — 1907 Antologie de do­cumente literare (col. „B.p.t.“). N. Filimon — Opere vol. I și II (col. „Clasicii Romîni“). Gh. Asachi — Scrieri literare v. I și II (col B.p.t.). M. Sadoveanu — Opere vol. VIII. Liviu Rebreanu — Răscoala V. Em. Galan — Zorii robilor, e­­diția III. N. Moraru — Prin țara vulturi­lor. Eugen Todie — Hîrdăul lui Sa­tan. M. Andersen Nexe — Ditte, fiica omului (col. „Clasicii lit. uni­versale) . M. Lassila — înviat din morți. Jacques Rémy — Dacă toți oa­menii din lume. O. Henry — Pictorul și calif­ul (col. „Meridiane“). L. Pirandello — O lume de hîrtie (col. „Meridiane“). -V .Minkov — Alchimia dragostei (col. „Meridiane“).

Next