Pentru Socialism, iulie 1957 (Anul 8, nr. 1084-1109)

1957-07-02 / nr. 1084

COOPERATIVIZAREA AGRICULTURII în atenția comitetului comunal de partid In dorința de a sprijini și mai mult țăranii muncitori în vederea cooperativizării agriculturii. Comitetul comunal de partid din Hodod, raionul Cehu Silvaniei, a convocat toți membrii de partid din raza comunei într-o ședință pentru a se sfătui cu ei și a le cere părerea ce-i de făcut. Această inițiativă a comitetului comunal de partid, a fost bine primită de către comitetul raional de partid, care prin activiștii săi a ajutat la organizarea ei. Mai mult, comitetul raional de partid a ajuns la concluzia că această nouă metodă va trebui extinsă pe întregul raion și de aceea asigurat ca la ședința comitetului comunal de partid să participe întregul aparat al comitetului raional de partid. La ședința comitetului comunal de partid, consiliile de conducere ■de la 3 întovărășiri agricole au prezentat referate despre activitatea întovărășirilor, din care s-a desprins în special felul cum au reușit să se întărească din punct de vedere economico-organizatoric. Membrii de partid au apreciat că referatele prezentate și discuțiile purtate au scos în evidență în bună parte atît părțile pozitive cît și lipsurile care mai există în vederea asigurării cooperativizării agriculturii, dar au hotărît ca pentru o documentare mai amănunțită, mai convingătoare, să fie organizate vizite la întovărășirile agricole, atît pe tarlale, la locul de muncă, cît și la locuințele membrilor, să se vadă concret felul cum se muncește și nivelul de trai al membrilor. In perioada de o lună de zile cît durează vizitele la cele 3 întovărășiri agricole — în fiecare duminică cîte o vizită — comitetul comunal de partid a hotărît printre altele ca membrii comitetului executiv comunal să asigure mobilizarea pe o scară largă a tuturor deputaților, a comisiilor de femei și a comitetelor de cetățeni, pentru ca ei în fiecare circumscripție să ducă o muncă de lămurire susținută în vederea înscrierii de noi membri în unitățile socialiste existente. Organizațiile de bază să lămurească membrii de partid ca să intre în întovărășiri cu întreaga suprafață de pămînt. Căminele culturale să prezinte programe strîns legate de transformarea socialistă a agriculturii, etc. Prima vizită a fost organizată la întovărășirea agricolă din satul Jurtelecu Hododului, unde au fost invitați, și au participat, numeroși țărani muncitori cu gospodărie individuală din satele vecine. Numeroși vizitatori din satele Lelei, Hodod, Nadișu Hododului au văzut holdele bogate de cereale ale întovărășirilor — rod al muncii în comun și pe tarlale mari. Ei au vorbit mult cu cei 30 de membri noi care au intrat în întovărășire interesîndu-se de ce au făcut acest pas. Răspunsurile primite i-au convins mult de superioritatea muncii pămîntului în comun. Aproape fiecare familie din întovărășire a tăiat iarna trecută cîte 2—3 porci mari. In general veniturile lor sînt cu mult mai mari ca a celor ce lucrează individual. Intovărășitul Victor Fărăuș, care înainte de a intra în întovărășire avea 1,60 ha teren arabil a cîștigat anul trecut 41.235 lei, pe cînd țăranul muncitor cu gospodărie Individuală Ioan Bîrnea, care are aceeași suprafață de teren a cîștigat doar 5.770 lei. Trebuie să remarcăm că cel mai mic venit al unei familii din întovărășire, anul trecut a fost de 16.000 lei. Ei au obținut cu 600 kg. grîu și cu 1.300 kg. porumb în medie la hectar mai mult ca cei cu gospodărie individuală. Pe lîngă toate acestea întovărășiți își asigură un fond de bază, din care, pînă în prezent, fac parte 200 ol merinos, saivan, diferite unelte și mașini agricole etc., care valorează 177.000 lei. Vizita a fost încheiată cu organizarea unor mese bogate pentru oaspeți din partea întovărășiților, unde discuțiile despre viața fericită a întovărășiților au durat pînă tîrziu. O asemenea vizită urmează să aibă loc duminica viitoare la întovărășiții din Lelei. Deși ne găsim doar la începutul unei acțiuni bine organizată, rezultatele bune se și pot constata. In această perioadă în întovărășirea de la Jurtelecu Hododului au intrat 5 noi membri printre care Victor Ștefănuț, Raveca Zoicaș, Ioan Hoc și alții. Toți întovărășiții din satul Lelei au intrat în întovărășire cu întreaga suprafață de teren. Membri de partid ca: Vasile Tămășan, I. Perșa și alții au fost printre primii întovărășiți din satul Jurtelecu Hododului care au intrat în întovărășire cu întreaga suprafață. Comitetul comunal de partid a făcut deja și unele constatări din care reiese ce are de făcut pentru a sprijini mai mult cooperativizarea agriculturii. De exemplu, o atenție mărită trebuie să acorde îndrumării comitetului executiv al sfatului popular comunal, în această direcție. Membrii comitetului executiv comunal trebuiesc trași la răspundere pentru faptul că pînă în prezent n-au participat la nici o ședință a consiliilor de conducere a întovărășirilor, nu s-au interesat să-i ajute în organizarea muncii. Dacă în unele sate membrii de partid au fost primii care au intrat în întovărășire la Lelei mai sînt încă 30 de membri de partid în afara întovărășirii. Organizația de bază de aici trebuie să se ocupe mai mult de această problemă. Cunoscînd toate acestea, comitetul comunal de partid ia măsuri de generalizare a experienței pozitive și totodată de înlăturare a lipsurilor. In scurt timp inițiativa Comitetului comunal de partid din Hodod va fi urmată și de Comitetul comunal de partid din Sălățig, precum și de altele. Desigur în urma acestora se va junge la rezultate noi în cooperativizarea agriculturii, rezultate absolut necesare în raionul Cehu Silvaniei. Soluții mincinoase . Pentru a cunoaște ritmul de desfășurare a lucrărilor agricole, comitetul executiv al Sfatului popular al raionului Lăpuș a luat măsuri ca sfaturile populare comunale, periodic să comunice realizările obținute. Pentru acest lucru la sfaturile populare se conduce un nar operativ, chestiasă cunosc care Voind este situația întreținerii culturilor în Lăpușu Romînesc, m-am dus la sfat. Din chestionar a reieșit că lucrările stau foarte bine. Astfel, întovărășirea agricolă din comună a terminat în 16 iunie prașila I-a iar în 26 iunie pe a II-a, situația Care este însă adevărată? La data de 27 iunie, deci cu o zi după întocmirea ultimei situații, întovărășirea agricolă nu executase nici măcar prașila la în întregime. Mai erau de prășit 2 ha. și jumătate. Cu despre prașila a Il-a nici vorbă. Agentul agricol Ion Coman, și el întovărășit, fapt care este cu atît mai condamnabil, prins cu mîța-n sac, a recunoscut că situația transmisă nu corespunde realității. Situația merge greoi prin faptul că președintele întovărășirii este nepăsător față de acest lucru iar întovărășiți ca: Gh. Giurgiu Gheorghe, Dumitru Bude, Ludovic Coman, Dumitru Șofroru, nu merg aproape de loc la muncă. Ce părere are despre acest fapt comitetul raional de partid, precum executiv și comitetul al Sfatului popular raional Tîrgu Lăpuș, care sînt duși atît de ușor în eroare, din cauză că se mulțumesc doar cu rapoarte fără să iasă mai des pe teren? I. B, IN VIS 31 IN REALITATE Cum va fi la festivalul regional (Urmare din pag. l a). Ne uităm la ceas. Iți vine să crezi că-i atît de tîrziu? Nici n-am observat cînd a trecut timpul. Văd că-ți pare rău, dar trebuie să plecăm. Nu-i nimic. Distracțiile propriu-zise de-abia iaune dimineață încep... ★ — Bună dimineața, dragă prietene. Te-ai odihnit bine? Unde mergem azi? Hai spre „Cîmpul tineretului“. Străbatem cu greu prin mulțimea de oameni care împînzește străzile. Ici, colo, s-au încins deja jocuri, din toate părțile se aud rîsete, oamenii se strigă îm gura mare unii pe alții... Tineri care de-abia s-au cunoscut își spun pe nume și se pare că-s prieteni de cînd lumea. Mulți merg în aceeași direcție cu noi. Am ajuns. Aici, pe o frumoasă estradă, echipa de Bixad interpretează dansuri din un joc din Oaș. Dar ce rîsete și voioșie se aud din partea ceia?! O mulțime pestriță se înghesiuie în fața bazarelor. Peste tot numai rîsete, apară sau de mîvaniei, Vișeu, Tășnad își prezintă programele artistice. In jurul scenei nu-i loc să arunci un ban. Zeci de capete îndreptate spre scenă privesc și admiră măiestria tinerilor artiști. Nici o grijă, cei din Vișeu vor fi la înălțime! După ce-am aplaudat înflăcărată și eu de emoție, arta echipei de dansuri din Vișeu, ne-am hotărît să tragem o raită și prin stadioane. Dar unde să mergem mai întîi... Hai la Phönix. Cei cărora le place cină să meargă cu noi. Sau poate vă place atletismul? Atunci mergeți la 23 August... . Se apropie ora mesei. Sau te pomenești că am și uitat de masă?!! Cîte distracții ne mai așteaptă încă! ★ Seara s-a lăsat de mult. Intrăm acum în țara rîsului și a veseliei. La tot pasul te așteaptă cîte o surpriză. Privești amuzat în jurul tău. Nu vezi decît măști întruchipînd toate ciudățeniile pămîntului, care rid, strigă, inventînd tot felul de pozne. Unele din ele îți fac semn. Nu le recunoști sau ce te miră aici? Uiți că porți și tu pe nas o mască la fel? Dar ce-i? Cine ești dumneata care mă tragi de mină cu disperare și îmi strigi să mă opresc, îmi spui să mergem la carnava Liul tineretului? Fie. Deci dragi Iterieteni ne luăm la revedere, și întîlni în curînd la fel ca!. Atunci însă în realitate. Florica Zaftur H PENTRU SOCIALISM Îmi fac haine Acum vreo lună de zile am intrat magazin și am într-un găsit stofă de care căutasem. Stofă bună, frumoasă și ce-i drept mai scumpă decît altele. Nu m-am sîcîit la bani. După calculul meu stofa merita. Am și cumpărat-o. Dar unde s-o duc să mi-o prefacă în costum? îmi trecu prin minte s-o duc la secția de lux a cooperativei „Gutinul". Asta coase scump mi-am zis. Aveam însă drum pe str. Malinovschi. Am intrat la secția nr. 9 a cooperativei Responsabilul „Gutinul“; acestei secții, om în vîrstă, politicos, vorbăreț mi-a inspirat încredere. Are experiență destulă — mi-am zis. I-am lăsat stofa, apoi mi-am mai cumpărat material pentru un pantalon. I l-am dus și pe ăsta. Mi-a luat măsura. — După cum măsurat mă tem m ați că o să-mi iasă haina prea mare, am îndrăznit să-i spun, nu — Eu sunt croitorul, dumneata! mi-a răspuns. — Pînă acolo îmi va fi prea lung pantalonul! — Pți, v-am spus doar... — Scuzați-mă! Cînd să vin după pantaloni? — Sîmbătă... — Dar la probă pentru costum? — Tot atunci. Am mers sîmbăta să-mi iau pantalonul. Nu era gata. Mi s-a spus să vin luni după masă. Am mers dar era închis. Am mers și marți și mi s-a spus că luni a fost sărbătoarea bobotezei și că pantalonii nu mi-s gata. Am revenit miercuri și în sfîrșit pantalonii mi-au fost gata. Abia am așteptat să ajung acasă, să mă îmbrac cu ei. Acasă însă bucuria mi-a dispărut. Pantalonii îmi erau exagerat de mari. I-am dus joi îndărăt și am revenit după ei vineri. Acum îmi erau buni. Sîmbătă apoi am mers la secția nr. 9 a cooperativei „Gutinul" la probă. Mi s-a dat termen pentru costum 15 iunie. Apoi altul, apoi iar motive. Ce să vă spun, am umblat de mi-am tocit o pereche de pingele. Costumul nu mi-e gata nici azi. Mai bine zis mi-e gata, dar mare. Cînd l-am mi-e probat aveam impresia că-s într-un sac. Și ăsta-i mare, am zis. — Mda, zîmbi croitorul, învîrtindu-se roată pe lîngă mine și aranjîndu-mă. Așa-i moda, repetă el. — Pentru mine moda cea mai frumoasă e cea care mi-am spus doar place, cum să mi-l faceți și a ieșit altfel. Pînă la urmă l-am lăsat să mi-l refacă. M-am dus peste o săptămînă după el. Tot nu-mi era bun. m-am săturat de Acum umblet... Costumul mi-e cusut ca vai de ei. Ce să fac. Mi-a trebuit să-mi fac haine sa u „Gutinul". Dar măcar dacă ar fi gata. Dar nu-s nici acum. Și pe deasupra îs socotit și client mofturos. Tot ce se poate. O înghit eu și pe asta. Peste săptămînă însă mă duc o iar după costum. Dacă nici atunci nu-mi va fi bun îl duc la secția de lux a cooperativei să „mi-l aranjeze“. Poate că responsabilul de aici o să dea din cap o dojană. — E lucru mult tovarășe și te costă atîta și atîta! Am să-i plătesc fără să crîcnesc. Așa-mi trebuie! îmi cos doar haine la „Gutinul“! Să mă văd însă scăpat din toate astea că mă jur că nu-mi mai cumpăr stofă în veci nici să fie țesută un fir de aur. Asta pentru că te costă nervii și drumurile mai mult decît stofa. Tovarășii din conducerea cooperativei „Gutinul" ce părere au? LBUDA , oooooo<xx>c><xx>oooooo<xx>ooooo<x>vxx>o<xxxx> &oc<>oo<x>oooooo<x>ooooqooooooooooooo I A PIERDUT-O OSPĂTARUL PE DRUM Grădina de vară a bufetului „Ignișul“ ne îmbie să intrăm. Orchestra, vîrtejul dansului de pe terasa special construită promit o distracție plăcută. Mirosul plăcut și ispititor al grătarului iți gîdiră insistent nările. Nu poți răbda să te așezi la masă și să iei o bere în trecere și să pleci. Și-apoi dacă intri seara într-o grădină de vară n-o faci decît cu gîndul să petreci cîteva clipe plăcute. Dar întreaga dispoziție ți e stricată de atitudinea înjositoare a unora din rîndul celor ce deservesc bufetul și grădina. Pe scurt. Povestea e tristă și este cu atît mai dureroasă cu cît ea este adevărată. Și s-a petrecut în seara zilei de 18 iunie și s-a repetat seară de seară. — Am fost atras și eu de „Ignișul“. Și-am intrat. Am găsit loc la masă și aștept. Un minut, două... douzeci... trei sferturi de oră. A sosit. Ai ghicit. — E ospătarul. — O friptură, dau eu comanda. — Vinere. Și-a plecat. Revine și-mi recomandă să iau o halbă. Nu renunț. Iau halba și-mi aștept friptura. Setea îmi dădea gheș să pun halba la gură și să sorb. N-am putut face așa ceva. Era clocită. Mi s-a părut că e ceai nu bere. După miros și gust însă... Vine friptura. N-am putut să mă abțin și întreb pe ospătar. — Nu vă supărați, zic eu domol, pot să vă mulțumesc de inovație? Nu știu de ce dar zîmbetul ospătarului era cît pe aci să-mi închidă gura dar am îndrăznit totuși. Un procedeu original. Serviți în rate. Dealtfel nu-i rău. Să nu se răcească. Destul că-i berea... rece, pardon caldă. — Nu mă țineți de vorbă, zbieră politicos ospătarul la mine. Spuneți ce doriți. — Să-mi aduceți friptura.. Toate odată și,nu în rate, îngîn eu. — Așa-i porfir. N-o fac eu. Scrieți în condică... Și-a dispărut. Vecinii mei de masă mi-au explicat că obiceiul aici. Jumătate de așa e porție. De la masa de alături unde, ca și mine, Nicolae Oraios, băimărean și el a plecat cu friptura la complectare. Plec și eu. Ajungem nu din întîmplare la responsabil. E o confuzie, zice el. — Intre ce, zic eu. — Intre..., zice el. — Intre marfă și ambalaj, glumesc eu. — Se prea poate, răspunde el încurcat, neștiind ce să mai zică. Ne-am dus toți trei la grataragiu. — De ce nu respectați grama*iul? întreabă responsabilul. Ba, zice grataragiul. — Cum ba, ia vezi cît atîrnă, și-i impinge farfuria mea sub nas. — Fără farfurie dacă se poate, zic eu. — Vai, dom’le, zic ei In cer, se poate? Trebuie să fie o greșeală. — 90 de grame! — Și cu trebuie să fie, zic eu. Nu mi s-a răspuns. Am înțeles. — A mai fost o bucățică, zice grataragiul. — De unde știi? — îl iau eu repede. — îmi amintesc de farfurie. Ciobitura asta trebuia s-o sparg de ieri că și azi mi-a adus ghinion. — Trebuie să fi fost prea mică, zic e.u. — Da, spune el pe un ton atît de senin și nevinovat de eroi în stare să-l crezi. — PăiV zic eu, trebuie să fi fost tot ca și asta, lipsește aproape jumătate. Am tăcut cu toții și am plecat. Eu să-mi mănînc friptura care între timp mi-o înlocuise ospătarul și ceilalți... la treburile lor. Și fiindcă am uitat să-i spun responsabilului că ar trebui să aibă și ghiață, și ospătari operativi, vrednici și cinstiții, și băuturi nedenaturate, și tacîmuri pe măsura „taliei" „Ignișului“ și poate că și un responsabil ca lumea. Simt nevoia să transmit prin nota de... plată pardon, de față, conducerii T.A.P.L., care, între noi fie spus, a făcut și dînsa ca și ospătar! care a „pierdut“ friptura pe drum. Poate că ei o găsesc. Nu le recomand să imite pe grataragiu. Imitația n-are valoare și apoi nici n-ar putea să complecteze, că dacă ar fi să facă așa ceva ar trebui să complecteze numai lipsurile. (După GH. V. BEREVOESCU scrisoarea tov. Pan Simiom) Miercuri, 3 iulie 1957 PROGRAMUL I 5.00 Calendarul zilei, buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Jocuri populare romînești executate la instrumente de suflat. 5.20 Sfaturi pentru țărani. 5.30 Sfatul medicului. 5.35—6.00 Muzică ușoară. (La ora 5.45 Secția de gimnastică). 6.00 Buletin de știri. 6.15 Melodii populare romînești. 6.45 Muzică pentru fanfară. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.07 Muzică. 7.15 „Cu rucsacul în drumeție“. 7.30 gram interpretat de orchestra Prode muzică populară „Brîulețul“ din Constanța. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Muzică ușoară. 8.15 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Valsuri. 9.30 „Prietena noastră cartea“. 10.00 Muzică populară romînească. 10.23 Ciclul „Dirijorul săptămîniii“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon. „Aripi“ de Alexandr Korneiciuk. Traducere de Emma Reniute Adaptare radiofonică de Dinu Săraru. 12.43 Cîntece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Cîntece și jocuri populare. 13.35 „In întîmpinarea Festivalului“. 14.00 Anunțuri și muzică. 14.10 Muzică ușoară romînească.14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Cîntă fluierașul Florin Netcu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Concert de muzică din opere. 15.40 Romantism 1957 Emisiune realizată de Victor Botez, (reluare). 16.00 Muzică ușoară. 16.25 La microfon. Rodioa. 16.30 Cîntece ciobănești și jocuri populare romînești. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 mandări din program. 17.19 ReceCîntece. 17.30 „Știința învinge“. 18.00 Vorbește Moscova! 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Buletin de știri. 19.10 Program de muzică populară romînească interpretată de soliștii și formații de amatori. 19.35 Anunțuri și muzică. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună, copii“ 20.00 Seară de operetă: Fragmente din opereta „Vînt de libertate“ de Dunaevski. 20.45 Ciclul de „Istoria Teatrului“. Teatrul în evul mediu“. 21.15 Muzică de dans. 22.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 22.30 Melodii populare romînești. 23.00 Lucrări de compozitorul Dietrich Buxtehude. înregistrări primite din partea Radiodifuziunii R.D. Germane. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Concert simfonic de muzică romînească. 14.40 Să citim împreună. 15.00 Muzică populară din diferite regiuni ale țării. 15.40 Muzică ușoară de Teodor Sibieanu. 16.00 Buletin de știri, buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Din cîntecele tineretului sovietic. 16.45 Lectură din volumul II al romanului „Pămînt desțelenit“ de Mihail Șolohov. 17.00 Anunțuri și muzică. 17.15 Tribuna Radio. 17.30 Muzică populară imprimată pe discuri „Electrecord“. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Prime audiții de muzică romînească. 18.45 Anunțuri și muzică. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă orchestra de muzică ușoară, dirijată de Jeam Ionescu. 19.30 Excursii Emisiune realizată de Eugenia Lipșa. 19.45 Piese pentru pian de Smetana. 20.00 Buletin de știri. 20.03 Concert de muzică populară romînească. 20.45 Cîntă Mara Ianoli. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Opera „Boema“ de Puccini. 23.00 Buletin de știri, buletin meteorologic și sport. 23.15—24.00 Concert de noapte. SPECTACOLE Marți, 2 iulie 1957 CINEMATOGRAFE: Baia Mare— Minerul; Bonjour elefant; Flacăra: Volmița;1 Mai: Capete de cîinic Satu Mare — Popular: Oameni fără importanță: Victoria: Fiica mea trăiește în Viena; Metalul: Corina Schmidt. Cățți — Popular: Ernst Thalmann. Sighet — Muncitoresc: Cadrilul: Baia Sprie — Popular: Orele speranței: Șomcuta Mare — Flacăra roșie: Cercul Cehu Silvaniei — Steagul diabolic. roșu. Ei au fost primii. Tg. Lăpuș — Arta: Ogorare îmțelinite. Tășnad — Unirea: Muzică și dragoste. Vișeu de sus — Carpați: Suflete împietrite. Seini — Popular: Sarea pămîntuluii Marți, 2 iulie 1957 ANUNȚ Gospodăria agricolă de stat Cărei caută spre angajare imediată pentru muncile de seceriș și treieriș MUNCITORI SEZONIERI Muncitorilor angajați li se asigură salarii avantajoase pentru muncile executate, masă la cantină contra cost și cazare gratuită. rooooooo oexXXXXXXX^OOOOOOOOOOO^OOOOOOOOOOOOOO^O^ö1 In curînd O.C.L.PRODUSE INDUSTRIALE BAIA MAKE organizează în magazinele sale Luna țesăturilor de bumbac și mătase Unde puteți cumpăra Sortimente bogate de țesături pentru nară “0<><><X>C>C>CKX><XXXXX><XXXXXX>C><>C><XX>U <X>00C-<>0<><><>CKXX><XXr COOPERATIVA :: HIGIENA BAIA MARE Caută spre angajare — Cosmeticianâ Doritoarele se pot adresa conducerii cooperativei din Str. Minerilor Nr. 13. Baia Mare. întreprinderea CLOȘCA BAIA MARE Caută spre angajare imediata: —inginer mecanic —subinginer mecanic —desenator CITITORII reținerilor anticipate vă folosind sistemul asigurați cărțile dorite. Se pot face rețineri de cărți pentru toate domeniile de activitate: medicină , filozofie, pedagogie, drept, matematici, fizico-chimice, geologie, metalurgie, silvicultură, agrotehnică, artă, sport, etc. La înscriere cititorul depune la librărie o sumă echivalentă cu 20 ° C din costul aproximativ al lucrărilor reținute (suma depusă nu va fi mai mică de 5 lei) și care se scade la livrare din valoarea lor. La cererea cititorului, librăria va expedia cărțile prin poștă la adresa indicată, contraramburs, adăugind și cheltuielile de ambalaj și porto. Cărțile comandate se vor reține în librării 30 de zile de la apariția lor. Consultați cataloagele cărților programate să apară. Rețineri anticipate la cărți se pot face la toate librăriile din regiune. SPORTIVI ! Pentru obținerea unor performanțe superioare în toate ramurile de sport, citiți literatura tehnică sportivă. Vă prezentăm cîteva titluri: — CSANADIA.: Fotbal vol. IL-:Sistem de joc — tactica; 228 pag. lei 8,75. — FRAZZEI FL. F.: Staturi pentru drumeți; 152 pag. lei 2,45. — PLEHANOV I. P.: învățarea conducerii automobilului; 112 pag. lei 1,90. — PUȘKIN V.: Tînărul intră în ring; 188 pag. lei 3. — Agenda sportivului 1956 lci 4.