Pentru Socialism, august 1957 (Anul 8, nr. 1110-1134)

1957-08-01 / nr. 1110

2 Oamenii muncii aprobă cu căldură Rezoluția plenarei C. C. al P. M. R. din 28 iunie—3 iulie 1957 Linia politică a partidului este justă ______ De la un capăt la celălalt al regiunii, masele de­ muncitori, țărani muncitori, ingineri, tehnici­eni, intelectuali, funcționari, continuă să dezbată in adunări sindicale și adunări populare hotărî­­rile recentei plenare a partidului. In cuvîntul lor și în moțiunile adresate C.C. al partidului ei își manifestă aprobarea deplină față de Rezoluția plenarei angajlndu-se să lupte și să muncească cu tot elanul pentru întărirea și î­nflorirea patriei noastre sub con­du­cerea încercatului nostru par­tid — Partidul Muncitoresc Român. Judecind lucrurile nu după vor­be ci după fapte — a spus meca­nicul Petru­ Mureșan de la exploa­tarea minieră „BELA BRENNER“ — nu putem să nu vedem uriașele realizări ce s-au înfăptuit în țara noastră sub conducerea încercată a partidului. Num­ai în bazinul nostru minier s-au făcut în ultimii ani atîtea construcții cîte n-a fă­cut regimul burgheziei într-un veac întreg. Construirea de locu­ințe, salariul îmbunătățit, condiții­le tot mai optime de muncă re­flectă în modul cel mai clar juste­țea liniei politicii partidului nostru. Iată de ce sunt întrutotul de acord cu măsurile luate de ple­nară împotriva tov. I. Chișinev­­schi și M. Constantinescu, care au încercat să denigreze succesele ob­ținute de poporul nostru muncitor. Voi lupta pe linie de producție să traduc în viață hotărîrile partidu­lui și guvernului. * întreprinderea noastră locală „SIL­VAN­IA“ care a luat ființă în anii regimului no­stru democrat popular se dez­voltă din an în­­ an — a spus tinichigiul Iuliiu Szabó. Produ­cem astăzi bunuri de larg consumn, materiale de construcție și multe altele, care contribuie în bună mă­sură la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii din această parte a regiunii.­­Toate acestea le datorăm conducerii înțelepte partidului. Pentru aceasta conside­răm că unitatea și tăria partidului este cauza scumpă a întregului po­por muncitor. De aceea sînt cu to­tul de acord cu hotarîrile recentei plenare și mă angajez să dau zil­nic cu 15 la sută mai multe pro­duse față de plan. ★ Sîntem recunoscători partidului — a spus colectivistul Adrian Să­­lăjan de la G.A.C. REMETEA CHIOARULUI — pentru fermita­tea lui politică de a nu admite dez­binare în sînul conducerii sale. Viața noastră nouă pe drumul bel­șugului o datorăm conducerii în­cercate a partidului, politicii sale juste. Aprobăm din tot sufletul Re­zoluția plenarei. Mă angajez să lupt cu mai mare avînt pentru dez­voltarea și întărirea gospodăriei noastre colective, să valorificăm cît mai multe produse agricole în sco­pul ridicării nivelului de viață al celor ce muncesc la or­așe și sate. ★ Hotărîrea recentei plenare — a spus Doctorul Eugen Gron în a­­dunarea care a avut loc de curînd la SANATORIUL T.B.C. din Satu Mare — constituie un document de seamă pentru întregul popor muncitor. Intelectualitatea noastră se convinge tot mai mult de jus­tețea liniei politice a partidului care asigură condiții tot mai favo­rabile activității creatoare pe tă­­rîmul științei, artei și culturii. A­­prob întrutotul măsurile luate de plenară și mă angajez ca la locul meu de muncă să pun toate cunoș­tințele mele în slujba poporului. " La adunarea cadrelor didactice de la Școlile din orașul Baia Ma­re, învățătoarea Maria Toderică a spus printre altele: Tragicele eve­nimente din Ungaria din toamna anului trecut au dovedit cît se poate de limpede ce pericol pre­zintă pentru întregul popor munci­tor slăbirea unității și coeziunii par­tidului. De aceea aprob în între­gime măsurile luate de plenară — scoaterea din Biroul Politic tov. I. Chișinevschi și M. Cons­a­tantinescu — pentru întărirea continuă a unității conducerii par­tidului care constituie o condiție de bază a înaintării noastre victo­rioase pe drumul construirii so­cialismului. Fiind pe deplin con­vinsă de justețea liniei politice a partidului voi face tot ce îmi stă în putință ca prin munca mea pro­fesională să contribui la întărirea patriei noastre. A­ Asemenea adunări au avut loc la întreprinderea „Seineana“, coo­perativele meșteșugărești „Talpa", și „Gutinul“, întreprinderea de­­ construcții „905“, T.I.L. nr. 2, a­­telierele centrale „Hutira Dezide­­riu" și altele. Scrisoare către redacție Sîntem din satul Tamășești, ță­rani muncitori cu gospodărie mică. Unii d­in noi fac parte din întovără­șirea agricolă din sat In luna iu­nie, ca de altfel și în iulie, am e­­fectuat cu­ căruțele noastre munci în favoarea I.F.E.T. regional cu reședința în Satu Mare, transpor­tind­ însemnate cantități de lemne de la pădurea Udești la gara co­munei Ariniș. Pentru munca depusă ar fi tre­buit să primim o sumă de bani, conform tarifului fixat prin lege. De ce oare (nu putem înțelege). I.F.E.T. Ariniș ne duce cu vorba de azi pe mîine? De ce motivează de fiecare dată că n-are de unde să plătească? Acesta să fie oare a­devărul? Am vrea să știm și noi. Pînă acum noi ne am îndeplinit întotdeauna la timp datoriile către stat (impozite A.D A.S., cote de carne prin asociere, etc.) Și de ce tocmai acum să ne facem de ruși­ne? Din cauza cui? A I.F.E.T.-u­­lui Satu Mare care n-a trimis banii pentru plata muncilor efectuate sau di­­n vina salariaților locali care au „uitat“ de bonurile noastre de transport ce poartă numerele: 126.127 126.183, 22.244, 22.221 etc., etc.? Sîntem în plină campanie de va­ră și nu putem părăsi în fiecare zi muncile cîmpului numai ca să auzim refrenul celor de la I.F.E.T. „Mfiune“! Vă rugăm pe dumnea­voastră ajutați-ne să aflăm cine i vinovat de cele ce se întîmplă. Cu mulțumiri tovărășești Sabo Petre, fluț Gheorghe, Sabo Pintea și alții. , xxxxxso<^->cxx><xx>oo ^»♦♦»♦»♦♦♦♦♦♦O^OOOOOOOOOVOOOO^OOOOOOOOOOO^OO^OOOCX- r~ Juliana Oniga "din Baia Mare este una dintre gospodinele­­ fruntașe în creșterea păsărilor Joi, 1 August 1957 CINEMATOGRAFE: Baia Mare Minerul: Stan și Bran studenți la Oxford. 1 Mai: Asasinatul din strada Dante. Satu Mare —Popu­lar: Din nou împreună. Victoria: Oameni fără importanță. Metalul: — Linh­a Moca. Cățți — Popular: Dacă toți tinerii din lume. Sighet — Muncitoresc: Al 41-lea. Baia Sprie — Popular: Cio-Cio-San. Șomcuta Mare — Flacăra roșie Cazul Rumiianțev. Cehu Silvaniei — Steagul roșu: Cadrilul. Tg. Lă­­puș — Arta: Feroviarul. Tășnad Unirea: Hoții de copii. Vișeu de Sus — Carpați: Doi căpitani. »•♦:«:«:»:»:»:»:»:»i*:»:»:*­»­»I»:»:*:*:»:»:*:*­»:*:*:*:*:*:*:*:*:>:*:*>:*:>:*:*:*­***~*­­*­,*­:*­­*~*~*T*:*:*:*:*:­:*:*:*:*:*:*:*:*­*­+­*‘*‘*~*:*:*~*­:*: PENTRU 8 FORUSM _______ CITITORII NESEZILEAZA Podul nimănui Inovație cu tîlc Părăsit într-o sta­re demnă de plîns, podul dintre Sălsig și Asuaju de Jos își caută de 3 ani stăpînuL O fi Sfa­tul popular Sălsig? Nul Acesta a spus doar că nu. Poate Sfatul popular Asu­aju de Jos? E im­posibil. Nu l-ar lă­sa doar să se pr­­tinzătoarea Toth Elena da la magazi­nul O.C.L. produse industriale din colo­nia Săsar, și-a înlo­cuit spiritul de răs­pundere cu o... ,,ino­vație economică per­sonală“, care-i per­mite — crede ea — să ia banii muncito­rilor, nu vîrîndu-le mina în buzunar ci obligîndu-i să plă­tească singuri. In magazinul pe care-l deservește (și gestionarul știe as­ta) prețuri oficiale de vinzare nu mai există de mult, iar de bonuri nici nu po­ate fi vorba. Prețu­rile articolelor de consum sunt fixate după toanele vinză­­toarei (și le cam des). Așa are de pildă, o cană de a­­luminiu costă cinci 5,15 lei, cînd 6,15 lei, iar la pasta de bărbierit prețul se­xelor ce întreabă ce sistem de vin­­zare este acesta, vinzătoarea Toth le răspunde că-i o ino­vație personală. Sun­tem­ curioși să aflăm ce spune despre si­tuația aceasta con­ducerea O.C.L. pro­duse Industriale Ba­ia Mare și în speci­al serviciul comer­cial regional. Babici Vasile muncitor la ex­ploatarea „Petre Gheorghe“ pădească. Atunci ci­ne să fie? Arieșu? Și Sfatul din Arieș l-a renegat. Toți l-au părăsit! Pînă și Sfa­tul raional Cehu Sil­­vaniei îl tratează cu indiferență! Pînă cînd va continua starea asta de lu­cruri? Pînă cînd țăranii muncitori vor simți „plăcerea" tre­ridică după felul cum sînt îmbrăcați clienții, cehți pe sub acest pod al nimănui? Sfatul popular raio­nal Cehu Silvaniei, ar trebui să dea cîte un răspuns ur­gent acestor semne de întrebare. Un grup de ță­rani muncitori din comuna Săl­sig. Să se lichideze rămînerea în urmă a treierișului din raionul Satu Mare (Urmare din pag. l­ a), întrecerea socialistă și mai ales cea patriotică se desfășoară atit de formal încît nici măcar nu se cunoaște care sînt criteriile după care se apreciază dacă o circum­scripție e fruntașă fără să mai a­mintim că aproape în nici o comu­nă nu sînt complectate , graficele întrecerii pe circumscripții. De alt­fel tov. Geza Varga, secretarul Sfatului popular din­n comuna Me­­dieșu Aurit are o părere pe cît de originală pe atît de retrogradă des­pre întrecere. Du­pă el nu este ne­cesară organizarea și urmărirea întrecerii patriotice decît în cam­pania de însămînțări?l La gazetele de perete diin multe comune nu se poate vedea nici un singur articol care să trateze pro­blema transportului la aici și tre­ierișul, iar la oglinda satului nu sînt popularizați fruntașii. Treierîșul chiar și acolo unde a început merge în ritm de melc Astfel, în ziua de 29 iunie, din cele 99 batoze ieșite la aici, două treimi nu funcționau de loc, iar 37 lucrau sub norma zilnică. La Micula o ba­toză a stat o zi pentru că nu a a­­vut combustibil, la Solduba batoza lui Böhm din Odoreu a fost trim­i­să nereparată, la Halmeu batoza S.M.T.-ului Apa n-a funcționat 3 zile pentru că a fost trimisă fără curele. Condamnabilă este nepăsarea cu care a primit conducerea S.M.T.­­ului Pribilești sprijinul pe care agricole colective din raionul Satu Mare. In afară de faptul că a tri­mis cu întîrziere batoza ce urma să treiere la gospodăria colectivă din Homorodu de Jos, această ba­toză precum și celelalte ale S.M.T . ului Pribu­lești n-au fost reparate. De altfel, nici cu tractoarele nu se pot lăuda. Toate magnetourile sunt defecte. Organizarea preluării can­tităților de cereale contractate se desfășoară defectuos în cele mai mul­te locuri, acordîndu-se o prea mică atenție calității acestora. La ariile din comuna Rătești, Ardud, Socond nu există ziioare pentru curățirea grinelor, iar în comuna Socond s-a recurs la o metodă gre­șită și anume de a reține fiecărui producător cîte 5 la sută din can­titatea ce urmează să o predea drept diferență de calitate, fapt ce desigur produce nemulțumiri. Față de aceste lipsuri atît dele­gații sfatului popular raional cît și instructorii teritoriali ai comi­tetului raional de partid printre care Vasile Dan, sau Ion Nemeth se mulțumesc să noteze lipsurile sau să le aducă la cunoștința ra­ionului fără a le soluționa imediat. Stadiul nepermis de întîrziat al treierișului din raionul Satu Mare impune luarea unor măsuri eficace de mobilizare a cetățenilor la tran­sportul grimelor la aiii și execu­tarea treierișului cu întreaga capa­citate de lucru. Comitetul raional de partid și co­mitetul executiv al sfatului popu­lar raional trebuie să simtă toată răspunderea ce o au față de execu­tarea în cel mai scurt timp a tran­sportului la aici și a treierișului. f Casa mai a creației populare De curînd, la Baia Mare a fost prelucrat regulamentul de organi­zare și funcționare a caselor re­gionale ale creației populare în pre­zența activului Casei regionale a creației populare din localitate Regulamentul stabilește sarcini precise izvorîte din necesitatea ri­dicării nivelului ideologic și artis­tic al activității artistice de ama­tori. Casa regională a creației popu­lare este o instituție de stat înfiin­țată de către comitetul executiv al sfatului popular regional, pentru îndrumarea și sprijinirea pe plan regional a activității artistice de a­­matori de la orașe și sate ce se desfășoară în cadrul așezămintelor culturale, sindicatelor, cooperati­velor meșteșugărești, asociațiilor studențești etc. Sprijinul și îndru­marea privește atît colectivele de artiști, instructorii acestor colective cît și creatorii populari. Această istituție orientează colec­tivele de artiști amatori și inter­preții individuali în promovarea u­­nui repertoriu valoros. Ea îndru­mă artiștii amatori din orice gen de artă, să ridice nivelul de inter­pretare și însușirea măiestriei ar­tistice, mijlocind o strînsă legătu­ră între artiștii profesioniști și ar­tiștii amatori, în vederea transmite­rii experienței artiștilor profesio­niști colectivelor de amatori. Casa regională a creației populare promo­vează cele mai valoroase specta­cole ale artiștilor amatori, precum și cele mai valoroase lucrări ale creatorilor populari, ea încurajează acțiunea de culegere și valorifica­re­ a celor mai de seamă creații din folclorul local. Pentru realizarea acestor sarcini, casa regională a creației populare potrivit regulamentului, și-a propus o serie de acțiuni importante. Astfel, va recomanda colectivelor artistice de amatori, soliștilor, reci­tatorilor și cititorilor artis­tici, repertoriul cel mai a­­decvat, ținînd seama de sarci­nile culturalei, politice și ideolo­gice ale acestora, de cerințele spe­cifice mediului în care activează precum și de gradul de pregătire. Casa regională a creației popu­lare își va da a­ltul asupra reper­to­riilor colectivelor artistice ale tu­turor caselor de cultură din regiu­ne, metodiștii săi vor viziona spec­tacolele acestora prezentate la cen­trul de raion sau în deplasare. In vederea sprijinirii creației au­­torilor locali, casa regională a crea­­­ției populare va comanda și achi­ziționa de la aceștia cîntece, poezii, piese într-un act, programe pentru brigăzile artistice de agitație etc., pe care le va tipări sau multiplica pe plan local cu avizul Casei cen­trale a creației populare din Minis­terul Invățămîntului și Culturii. Casa regională a creației populare va acorda ajutor metodic instructo­rilor și conducătorilor echipelor artistice de amatori în pregătirea programelor pentru spectacole, con­certe, seri tematice, aniversări și comemorări, ședințe festive, etc. Cu sprijinul organelor locale ea va organiza seminar­ii și cursuri pentru instructorii echipelor artisti­ce în vederea calificării acestora. De asemenea, va iniția și va ajuta organele locale în organizarea de acțiuni menite să contribuie la creșterea și dezvoltarea mișcării artistice de amatori. Astfel, va spri­jini munca de organizare a con­­cursurior regionale și raionale, pe genuri de artă, a sărbătorilor cîn­­tecului și dansului, a decadelor și festivalurilor artistice, a expoziții­lor regionale și raionale de artă plastică etc. In urma acestor acțiuni va orga­niza consfătuiri cu activiștii­ cultu­rali, instructorii artistici, membrii colectivelor artistice și creatorii populari etc. pentru analizarea re­zultatelor obținute. Așezămnîntele culturale, cluburile muncitorești din regiune trebuie să solicite cu toată încrederea spri­jinul metodic și de îndrumare Casei regionale a creației populare.­­ Metodiștii Casei regionale a creat țasd populare vor trebui să desfă­șoare o intensă muncă pentru a du­­ce la bun sfîrșit sarcinile ce le re­vin și de care depinde îmbunătă­țirea mișcării cultural-artistice de amatori din regiune. Mircea Acojocăriței inspector la Casa centrală a creației populare 0 interesantă expoziție agro-industrială Expoziția agricolă Industrială care s-a deschis la Școala elemen­tară de 7 ani din Ardud prezintă un viu interes. Numai în primele zile ea a fost vizitată de peste 3.500 de cetățeni. Produsele prezentate la expozi­ție — în cadrul sectorului agrico­l dovedesc sîrguința cu care muncitorii din G.A.S., G.A.C.,­­ sectorul individual muncesc pentru obținerea de producții sporite k hectar și de bună calitate. Expo­natele cooperației arată abundența și varietatea de mărfuri cu care sînt aprovizionate cooperativele să­tești. Un interes deosebit și un punct principal de atracție în cadrul ex­poziției îl constituie colțul gospodă­riilor agricole de stat, unde sînt ex­puse produse ca grîu cu o produc­ție de 1.980 kg. la ha, avînd o greutate hectolitrică de 79,8, cîte­­va exemplare de sfeclă de zahăr, varză, roșii, ceapă, castraveți, co­nopidă, etc. De asemenea au fost expuse mostre de secară, orz, o­văz, îngrășăminte chimice, etc.­­ In ziua deschiderii expoziției tehnicienii gospodăriei au dat ex­plicații vizitatorilor asupra tuturor produselor expuse. Un viu interes a stîrnit un exem­plar din porumbul hibrid-d­ublu S.M.R. 383 care are 9 știiuleți. In ziua deschiderii expoziției au fost prezentate și animale foarte frumoase ca vaci, oi, tineret bovin și cabalin. La colțul sectorului individual au prezentat produse țăranul mun­citor Matei Simion, Dod Gavril, Furman Anton, Treer Elisabeta, etc. Intr-o încăpere separată a fost amenajată expoziția industrială­­ a cooperativei din Ardud care prezentat multe mărfuri. In același a timp gestionarii cooperativei au făcut și vînzări. Expoziția constituie un imbold in munca țăranilor noștri muncitori în vederea obținerii de recolte din ce în ce mai bogate. Alexandru Tăutu IN LUMEA ȘTIINȚEI MEDICALE Aplicarea tratamentului prin acupunctura U. R. S. S. , iu In U.R.S.S. a început să fie a­­plicat tratamentul tradițional chi­nez prin acupunctură sau „cijen­­dziu-terapia“. Se știe că această metodă se aplică în China de pes­te 3.000 de ani și a ajuns în a­­ceastă țară la un grad înalt de perfecțiune. Ea se aplică și în al­te țări din Asia, printre care Co­reea, Japonia, Vietnam, India, precum și în unele țări din Europa , Franța, Ungaria, Germania. In U.R.S.S. medicina tradițio­nală chineză se aplică, printre al­tele, la spitalul „Botkin“ din Mos­cova, sub îndrumarea doctorului M. Usova, care a vizitat R. P. Chineză pentru a se documenta a­­supra acestei practici. La spitalul ,,Botkin“ s-au obținut prin aceas­tă metodă rezultate bune la trata­mentul nevrozelor, diferitelor boli nervoase și astmului bronșic. Esența metodei constă în urmă­toarele:­­ corpul este înpărțit în­tr-un anumit număr de puncte — cuprins între 100 și 720. In aceste puncte se fac înțepături, care nu numai că nu sînt dureroase, ci, dimpotrivă, provoacă o senzație de căl­dură, de ușoară gîdilătură sau o altă senzație nedefinită, dar nicidecum neplăcută. Uneori bol­navului i se pare că la locul în­țepăturii ar ieși scîntei. „Ciren­dziu-terapia“ se practică asemenea la policlinica nr. 26 din raionul Frunze din Moscova și la policlinica nr. 8 de pe lingă Uni­versitatea din Moscova. Specialiș­tii sovietici au perfecționat întru­­cîtva­­ acul chinezesc, dotîndu-l cu un mic manșon care constituie un reazem pentru degete și împiedică alunecarea acului. La majoritatea bolnavilor tra­tați după această metodă s-a con­statat fie o îmbunătățire simțitoa­re a stării sănătății, fie o vinde­care completă. Aceasta ne convin­ge că în ceea ce privește efectul curativ, „ciren­dziu­terapia“ între­ce în multe cazuri alte tratamente. S-au constatat rezu­ltate deosebit de favorabile în tratamentul radi­­culitelor, migrenelor, insomniei, nevrozelor. Iată cîteva exemple: la policlini­ca de pe lîngă spitalul „Botkin“ a fost tratată o femeie în vîrstă de 35 de ani, suferind de o eczemă incurabilă la mîini. Toate metode­le obișnuite de tratament aplicate timp de cîțiva ani dăduseră greș. După ce a fost practicată acupunc­tura timp de 10 zile, eczema a dis­părut cu desăvîrșire. Un student a suferit timp de trei ani de mi­grene, devenise iritabil, nu mai putea învăța. Era un caz evident de surmenaj intelectual. Tratamen­tul prin acupunctură a fost apli­cat timp de șapte zile, după care migrenele au dispărut cu totul, s-a constatat un aflux de forțe noi și studentul și-a putut relua învăță­tura. Un pacient al clinicii „Botkin“ a suferit timp de 10 ani de astm bronșic. In ultima vreme interve­nise o înrăutățire deosebită și bolnavul a fost ținut la pat. Și în acest caz acupunctura a avut un efect miraculos. Bolnavul a înce­put să respire normal, s-a întărit simțitor, dispoziția i s-a îmbună­tățit și după o lună de tratament starea sănătății lui este excelentă. S-a constatat că după acupunc­tură, la toți bolnavii se îmbunătă­țesc semnul și pofta de mîncare, se observă un aflux de forțe. Toa­te acestea dovedesc că acupunctu­mulți oameni, care au o sensi­bilitate excesivă, merg cu neplă­cere la dentist pentru că suportă greu senzațiile pricinuite de sfre­delirea dinților. In Cehoslovacia, pentru acești oameni excesiv de sensibili, a fost inventat un nou aparat, denumit „moderator“, ca­re dă posibilitatea să se sfrede­lească fără durere un dinte cu bormașina. Acest aparat a fost realizat de W. Kraft și J. Mahr, proiectanți­i lia fabrica de aparate medicale „Chirana“ din Praga. Ei s-au bazat pe faptul că în timpul sfredelirii unui dinte, cauza prin­cipală a durerii este diferența de temperatură între dinte și sfredel, care se încălzește prin frecare; pentru a înlătura durerea este ne­cesar să se egalizeze temperatura. Această egalizare se poate obține cu ajutorul unui curent de bioxid de carbon, debitat dintr-un rezer­vor printr-o conductă de gaze a­­dăpostită în minerul aparatului. Gazul trece printr-un încălzitor, asupra sa are un efect favorabil întregului organism. Mecanismul acțiunii favorabile a „clien­dziu-terapiei“ nu este în­că cunoscut în măsură suficientă. Nu încape îndoială că acupunctu­ra acționează asupra organelor bolnave în mod reflex, prin inter­mediul sistemului nervos central — după toate probabilitățile scoar­ța cerebrală și nervii periferici. Cercetările comune ale oameni­lor de știință sovietici și chinezi vor permite desigur o fundamen­tare științifică a medicii­ tradi­ționale chineze, unde se încălzește la o temperatu­ră de 20—60 grade C. și prin serpen­tine, curge mai departe pînă la a­­jutajul conic în care este fixat sfredelul. Din ajutaj, bioxidul de carbon preîncălzit trece de-a lun­gul sfredelului și ajunge pe locul tratat al dintelui, unde egalizează temperatura dintre sfredel și dinte, și prin aceasta reduce senzația de durere. Cînd se sfredel este un dinte, senzația dureroasă este de aseme­nea provocată de presiunea dato­rită apăsării mîinii medicului. Dar aparatul, refulînd un jet de bioxid de carbon spre locul tratat, îl usu­că, și în același timp elimină im­puritățile, astfel, încît medicul poa­te lucra ușor, fără apăsare. Dar nici prin aceasta senzația neplă­cută nu este încă pe deplin înlă­turată. La apropierea sfredelului de pulpa dentară pacientul simte un fel de vibrație slabă. In cazul cînd trebuie să se sfre­delească și această pulpă, „mod”­Medicina modernă folosește ul­trasunetul în scopul tratamentului bolilor și­­ al cunoașterii organis­mului omenesc. Folosirea ultrasu­netului în medicină nu este o nou­tate. Este știut de mult că undele ultrasonore pătrund actinc în me­tale și alte corpuri solide. Ele pă­trund foarte repede în diferite țe­suturi ale corpului omenesc. A­­ceastă proprietate este folosită la depistarea diferitelor corpuri străi­ne, tumori, abcese și altor modifi­cări patologice. Ultrasunetul este un ajutor pre­țios în lupta împotriva bolilor ca­re apar în locurile de muncă unde este mult praf și fum. El elimină din aer particulele de praf și fum, epurînd atmosfera. Ultrasunetul are un puternic efect bactericid. El este eficace în neurologie și derma­tologie, precum și în tratamentul ulcerului gastric. Experiențele pe animale au dovedit că ultrasune­tul inhibă înmulțirea celulelor can­ceroase, încă nu s-a constatat a­­cest efect la oameni. Micromasajele prin ultrasunet înainte psihologia considera că cauza uitării o constituie încetarea exercițiului. Se considera că im­presiile lăsau anumite „urme“ în creier și că aceste „urme“ nu se consolidează prin repetare, ele dis­par cu timpul. Procesul uitării e­sînt recomandate oamenilor cu ar­ticulațiile anchilozate, ele îmbună­tățind totodată circulația sîngelui. Tocmai de aceea se fac tratamente prin ultrasunet în cazurile de de­­formație articulară, la unele afec­țiuni ale nervului sciatic și ale nervilor gîtului și brațului, la an­chilozarea coloanei vertebrale ca urmare a bolii Bechter etc. In chirurgie se folosesc cu suc­ces sondele ultrasonore sau lamele piezoelectrice. Acestea sînt aparate care s-au construit în cadrul ca­tedrei de fizică a Institutului de pediatrie din Leningrad. Cu aju­torul acestor sonde se pot depista cu ușurință bucățile de metal sau de os care se găsesc în profunzi­mea țesuturilor. Dacă bucata de metal are marginea ascuțită, sune­tul care se aude în receptor este întrerupt și sacadat, dacă supra­fața este netedă sunetul abia se mai aude. Sonda ultrasonoră se compune, dintr-o antenă metalică și un telefon ultrasonor sau o la­mă piezoelectrică. ra deci conceput ca un proces pa­siv, care se desfășoară în timp. Psi­hologii moderni însă socotesc că a­­ceastă dispariție a urmelor din cauza lipsei de repetiții constituie doar una din posibilități, susținînd că cauza principală a uitării o constituie un proces activ. Vechile „urme“ nu se sting, nu dispar în mod pasiv în decursul timpului, ci din cauză că li se o­­pun alte „urme“ care înfluiențea­­ză activ asupra celor vechi, le „șterg“, le reduc și „se suprapun lor“. Dacă n-ar interveni noi „urme“, n-ar avea loc aceste nici procesul uitării. Deci cauza princi­pală a uitării nu o constituie tre­­cerea timpului pur și simplu, ci ac­­țiunile care umplu acel timp. Fără aceste acțiuni n-ar avea loc uita­rea, ceea ce a fost dovedit prin numeroase experiențe. Astfel s-a a­­rătat­ că uităm cu atît mai repede, cu cît după învățătura unui text procedăm imediat la învățătura al­tuia, și invers, se uită cu atît mai puțin, cu cît după învățarea unui text nu trecem imediat la în­­vățarea altui text. In primul caz, învățarea celui de-al doilea text a împiedicat memorarea primului. Acest fenomen este cunoscut în psi­­hologie sub denumirea de inhibiție retroactivă. In timpul somnului, deci cînd sîntem cel mai puțin activi, uităm cel mai puțin: în timpul somnului nu intervin „urme“ noi care s-ar suprapune celor vechi. Au fost făcute experiențe și cu animalele. Animalele au învă­­țat să străbată fără greș un labi­­rint. După ce au deprins aceasta, un grup de animale a fost pus în mod artificial în stare de inacti­vitate asemănătoare cu somnul, iar un alt grup a fost menținut in stare de activitate. După aceasta, animalele au fost din nou puse în labirint. S-a con­statat că primul grup de ani­male, adică cel în stare de inacti­vitate a uitat cu mult mai puțin drumul prin labirint. ,(Agerpres)­, „ Aparat pentru sfredelirea dinților fără durere ratorul“ poate fi reglat în așa fel prof. dr. Krsecan din Praga. Re­încît pulpa își pierde sensibilitatea și pacientul simte o senzație ca și cum medicul ar sfredeli un din­te deja deviralizat. Prototipul a­­cestui aparat a fost încercat în practică în clinica stomatologică a sulfktele acestor încercări au fost bune. In raportul clinicii se con­stată că noul aparat „moderator“ constituie un succes considerabil în tehnica dentară. Ultrasunetul în ajutorul medicilor Cauza fenomenului de uitare Y

Next