Pentru Socialism, octombrie 1957 (Anul 8, nr. 1160-1186)
1957-10-01 / nr. 1160
2 Putem construi pătule bune și ieftine .'•'■ww^www'WW* • La strîngerea bogatei recolte de porumb, se pune cu priorittate problema depozitării știuteiilor pînă la uscarea lor totală. « ; îndeosebi, în gospodăriile de stat și colective, unde cantitățile de știuleți vor fi mari, trei buie luate măsuri urgente în vederea construirii necesarului de pătule. Dar tocmai pentru că porumbul va sta în pătule numai scurtă vreme, este necesar să fie studiate posibilitățile de construire a pătulelor din materiale ieftine și care să poată fi întrebuințate mai tîrziu și în ■ alte scopuri. Specialiștii sînt în măsură să dea îndrumări conducerilor din G.A.S. și G.A.C. în legătură cu construirea unor pătule din materiale ieftine și recuperabile In acest articol vom arăta unul din posibilitățile economice ■ de construire a pătulelor. Un pătul de mare capacitate poate fi construit în formă dreptunghiulară. Pereții se fac din împletituri de nuiele, panouri , din stuf sau coceni de porumb. Din împletituri de nuiele se poate face și podeaua, iar pentru acoperiș folosim stuful, papura, cocenii de porumb și paiele. Pereții, podelele și acoperișul vor fi susținute de furci din lemn, rotunde și groase de 12—15 cm. Panourile împletite sînt identice cu obișnuitele garduri din nuiele și araci. Ele pot fi de 3/1,5 m. In cazul cînd facem panouri din stuf, vom prinde din 50 în 50 de cm., de ambele părți, a raci strîns legați cu sîrmă. Stîlpii susținători — care formează cadrul pătulelor — vor avea lungimea obișnuită de 4 m. și vor fi bine fixați în pămînt. Stîlpii de la mijlocul pătulelor vor avea lungimea de 5 m. căci pe aceștia se va sprijini coama acoperișului. Pentru a întări rezistența pereților, stâlpii opuși celor două laturi vor fi legați pe la mijloc și în capătul de sus cu sârmă groasă de 3—4 mm, bine răsucită. Panourile pentru podea vor fi sprijinite de niște grinzișoare în grosime de 10 cm, așezate pe grămezi de cărămidă. Panourile laterale se vor așeza pe partea internă a stâlpilor și vor fi legate de stîlpi cu sîrmă. Streașină acoperișului va fi lungă de cca 40 cm, pentru ca apa să se scurgă la distanță. Grosimea acoperișului și legătura la coamă trebuie făcută în așa fel ca apa să nu poată pătrunde înăuntru. în Pentru construirea unui patulu acest fel, care să aibă o capacitate de 7,5 tone porumb știuleți, sînt necesare 7 buc. panouri din împletituri, cu dimensiunile de 3/1,5 m., 12 m.c. lemn rotund de 10—12 cm. grosime, 15 kg. sîrmă galvanizată, 5 kg. cuie. După uscarea și scoaterea porumbului, panourile, stîlpii și întreg materialul de construcție se va desface cu grijă putind fi folosit în alte scopuri. Construind pătuîe de acest gen , sfiipiedicSmd distrugerile șî pierderile de recolte șî economisim , materiale de construcție. ! Mașini de gătit produse de industria locală Recent, întreprinderea locală „Cloșca“ din Baia Mare a trecut la fabricarea în serie a mașinilor de gătit din tablă emailată. Noile mașini de gătit au un aspect frumos, elegant, avînd partea fibroasă nichelată, iar pereții din tablă emailată în culori deschise. Interiorul mașinilor este căptușit cu șamotă, ceea ce asigură încălzirea uniformă și conservarea căldurii, iar plita, are în partea laterală un rezervor pentru apă caldă. Asemenea mașini de gătit se găsesc în vînzare la toate magazinele metalo-chimice. NOTE E vorba despre anunțuri j Responsabilul bufetului „Igniș" își dă toată osteneala pentru buna deservire a publicului băimărean. In cea mai mare parte a reușit — în ceea ce privește calitatea produselor — dar mai puțin în cea a promtitudinii — trebuind să aștepți chiar cite o jumătate de oră pînă îți vine rîndul să fii servit. Așteptînd..., vizitatorii localului fără să vrea își aruncă în jur și — natural — privirile văd și anunțurile, frumos scrise pe sticlă colorată, care atîrnă la loc vizibil. Putem spune că sînt foarte estetice aceste anunțuri. Nu același lucru lăudabil îl putem spune și despre conținut. Astfel, un anunț spune: „NU SERVIM NUMAI LA MASA“. De aci deduci că se servește și în altă parte, nu numai la masă. Căutînd să vezi unde se mai servește, și întrebînd pe ospătari, te lămuresc că „nu servesc decit la masă“. Alt anunț spune: „Consumatori în stare de ebrietate nu servim“. Citind, înțelegi că se servesc: mititei, friptură, băutură, etc., dar consumatori în stare de ebrietate, nu se servesc. De ce este nevoie să se mai spună? Cine caută să se servim cu asemenea „preparate"? Dacă aceste anunțuri nu și-au atins scopul să-ți spună că „Servim numai la masă" sau „Consumatorii în stare de ebrietate nu sunt serviți cu băutură", te fac totuși să-ți pui întrebarea: de ce nu se dă atenția cuvenită redactării acestor anunțuri? VIȚOAE Cicliștii și respectarea regulilor de circulație Regulile de circulație trebuiesc respectate nu numai de către conducătorii de autovehicule, ci și de către cicliști. Respectarea acestor reguli are ca scop evitarea accidentelor, care se pot solda cu răniri de persoane și uneori cu pierderi de vieți omenești sau distrugeri de bunuri. Sunt cazuri frecvente de nerespectare a acestor reguli de circulație în special din partea cicliștilor. Tuturor cicliștilor trebuie să le fie cunoscut că pe baza legilor în vigoare le este interzis. Să meargă pe trotuare, pe potecile pentru pietoni din parcuri, grădini și bulevarde; să este doi sau mai mulți în meargă același rînd; să meargă luînd mîna de pe ghidon, sau picioarele de pe pedale, în timpul mersului să se țină de alt vehicol; să meargă două persoane pe o bicicletă cu un singur loc (cu excepția transportului copiilor pînă la 7 ani pe bicicletă prevăzută cu scaun), să transporte orice fel de obiecte care ar putea să împiedice conducerea bicicletei sau să strijenească circulația, etc. Acestea sunt dispozițiuni obligatorii care de majoritatea cicliștilor sunt respectate. Din nefericire însă avem șî cicliști care nu vor să se conformeze acestor dispozițiuni. De exemplu, ciclistul Mihaiciuc Iosif din Baia Mare str. Zorilor nr. 2, care pentru a-și demonstra cunoștințele sale de ciclist, în repetate rînduri face turenr în centrul orașului stînjenînd bunul mers al circulației. Asemenea acte de „bravură“ mai fac și cicliștii Fux Ștefan din Baia Mare str. Republicii nr.2Î, Constantinescu Gheorghe de la uzinele „ Mal", Fechete Lucian ,ton «lr. Cloșca nr. 23 etc. Alții, ca ciclistul Dulgheru Vaier din Baia Mare str. Valea Roșie nr. 55 circulă în sens interzis. Asupra contravenienților privind mersul a două persoane pe o bicicletă cu un singur loc, sau asupra așa-zișilor „cicliști acrobați“, nu mai insist, putîndu-se exemplifica zeci de cazuri. Cicliștii trebuie să știe că nerespectarea normelor care reglementează circulația poate duce la grave accidente a căror victime pot fi ei înșiși. Consider necesar să amintesc pentru exemplificare întîmplarea a cărei victimă a fost Teglaș Iosif din Baia Mare str. 1 Mai nr. 17, care în timpul parcursului a depășit o platformă, iar din față se apropia o motocicletă care venea în mod normal. Rezultatul a fost că victima și-a fracturat piciorul. Din cele redate mai sus, cicliștii trebuie să înțeleagă că dispozițiunile care reglementează circulația sînt în favoarea și nu în defavoarea lor, acestea avînd ca scop evitarea accidentelor ce pun în pericol sănătatea și viața cetățenilor. F. Copăcean Tragerea la sorți a libretelor CEC cu ciștiguri La tragerea la sorți a libretelor C.E.C. cu cîștiguri care a avut loc la 29 septembrie a.c. au ieșit următoarele numere: 723 cîștigă 250 la sută față de soldul mediu trimestrial; 123 cîștigă 200 la sută; 957, 580, 476, 229, 609, 304, 827 și 023. fîștigă 100 la sută. PENTRU SOCIALISM „Dacă nu-ți convine, nu te abona“ Factorul poștal Traian Martocian din comuna Mădăras (Satu Mare), probabil pentru a-și cruța pingelele de la pantofi, a găsit o metodă nouă: nu mai distribuie zilnic ziarele decât o dată pe săptămână. Dar, cei care sunt abonați la ziare, n-au dat banii ca să primească ziarele în stocuri de 5—6 bucăți. Este de înțeles deci de ce mulți dintre cei abonați cum este și Buzaș Ion, nu mai vor să se aboneze la ziare. Nemulțumiților, factorul poștal le răspunde pur și simplu: „dacă nu-ți convine, nu te abona“. Credem că dirigintele OJ. P.T.T.R. din Satu Mare, după toate acestea, ar trebui să-i transmită acestui factor poștal: „dacă nu-ți convine să-ți faci datoria, lasă-te de meserie“. Ioan Dăniloaia corespondent Semnele neglijentei Șoseaua care străbate cartierul Ferneziu a pricinuit pînă acum multe neplăceri cetățenilor ce locuiesc în acest cartier. Și nu numai lor, ci și conducătorilor de autovehicule, care întîlneau pe această șosea adevărate obstacole de gropi și de noroi. Se înțelege că locuitorii cartierului s-au bucurat cînd au văzut începîndu-se lucrările de reparație a șoselei. Din păcate însă, această bucurie de intra timp e mult umbrită de o indignare față de cele ce se petrec de-a lungul șoselei pe care înaintează cu lucrările viteză de melc. Pe marginea părții carosabile sunt de multă vreme depozitate cantități mari de nisip, care — în așteptarea celor ce trebuie să le folosească la amenajarea șoselei — deocamdată sunt împrăștiate firide lipite de căruțe, mașini etc. întotdeauna muncitorii și minerii ce locuiesc acest cartier au privit cu indignare „operele" de risipire unor materiale de preț, deci se înțelege că și acum se întreabă pa bună dreptate. Oare pînă cînd vor mai dura aceste semne ale neglijenței T.R.C.L.? (șef de șantier tov. Andronache). Ludovic Demarcsek — activist U.T.M. — Să facem la timp și în bune condițiuni recoltatul porumbului și însămînțatul griului de toamnă (Urmare din pag. 1a) c anului 1957 trebuie să se însămînțeze numai semințe alese, pline la bob, sănătoase, cu bună putere de încolțire și fără semințe de buruieni. De asemenea , trebuie ca această sămînță să fie tratată cu produse fungicide (prafuri otrăvitoare) împotriva , tăciunelui și măsurei griului din recoltă, în cazul cînd semințele nu se tratează. Pentru a folosi în această toamană sămînță curată și tratată, trebuie să se facă neîntirziat condiționarea și tratarea ei la centrele de t condiționat și tratat sămînță existente în comune. c Recoltele anului 1958, cărora le punem baza prin lucrările din aceasta toamnă vor fi condiționate f] și de felul seminței ce o vom folosi. f( In regiunea Baia Mare se reconmandă să se însămînțeze soiul de grîu de toamnă Cenad 117, iar la or jtzul de toamnă, soiul Cenad 396, Ministerul Agriculturii și a Silviculturii ,a repartizat în bazele de recepție pentru nea Baia Mare 300 tone regiu ,, griul de toamnă din soiul Cenad 117 și 10 tone de orz de toamnă din sonii Cenad 396. Agricultorii pot să schimbe sămînță lor cu această sămînță de soi. Pentru a se putea strînge la timp produsele agricole din toamna 1957 și pentru a putea face la timp însămînțarea griului și a orzului este necesar să se mobilizeze toate forțele și mijloacele existente în agricultura regiunii înspre aceste lucrări. Trebuie de amintit țăranilor muncitori că orice zi întîirziată în executarea lucrărilor de recoltare și însămînțare produce pierderi însemnate de produse și greutăți în executarea lucrărilor. Raioanele Cărei, Satu Mare , Oaș, Tășnad, Delul Silvaniei, Lăpuș și Șomcuta Mare trebuie să grăbească lucrările de recoltare a porumbului și de însămînțare a griului. Stadiul lucrărilor de toamnă în aceste raioane este nesatisfăcător. Raioanele Sighet și Vișeu trebuie să ia măsurile tehnico-organizatorice cele mai potrivite pentru terminarea treierișului și începerea cu mai mare intensitate a Inorării-xoccococ mxmxxmxx de toamnă. Pentru realizarea la timp a sarcinilor din campania de toamnă, președinții sfaturilor populare, inginerii și tehnicienii agricoli, de la raioane și comune vor îndruma și mobiliza îndeaproape țărănimea muncitoare în ceea ce privește executarea la timp și in bune condiții a lucrărilor din campania de toamnă, îndrumarea competentă, controlul asupra executării sarcinilor, sprijinul material în cazul cînd este nevoie de el, evidența executării lucrărilor agricole din această toamnă, vor constitui în executarea lucrărilor în mobilul cazul cînd organele locale vor activa în mod hotărît și susținut. Avînd condiții naturale favorabile de lucru, posibilități materiale și forțe de muncă suficiente, oamenii muncii din agricultura regiunii Baia Mare trebuie să desfășoare o intensă activitate pe ogoarele lor pentru a termina recoltările și însămînțările de toamnă pînă la data de 15 octombrie crt., lucru pe care îl realizează în folosul lor propriu. ♦ ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK]ff ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦«♦ [UNK]+♦ [UNK] [UNK] [UNK] IMHKKH Tombola Crucii Roșii La tombola Crucii Roșii au ieșit cîștigătoare următoarele numere: 1.119 — acordeon; 2.889 — mobilă de bucătărie; 1.008 — covor; 4.791 — bicicletă damă; 2.664 — mașină de î spărat rufe; 2.697 — aparat de radio; 2.175 — ceas de mină; 1.767 —servietă; 422 — pick-up; 1.713 — remi; 3.139 — ceas de mînă, 874 — aparat de fotografiat; 1.694 — fier de călcat electric; 4.247 — 1 termos; 665 — brichetă; 2.112 — față de masă; 1.425, 1.011, și 2.2903 — cîte un pantalon de copil; 3.789, 612, și 1.812 — cite o rochiță de fetiță; 1.665, 3.924 și 1.675 — cîte un spilhosen, 1.556 și 3.067 — cîte 3 o scrumieră. ' Marti. T ocTombrie 1957 O glorioasă aniversare A MARELUI POPOR CINEZ . — ii—in • Se împlinesc astăzi 8 ani de la cel mai măreț eveniment din istoria poporului chinez, proclamarea Republicii Populare Chineze. La 1 octombrie 1949, ca urmare eroicelor lupte revoluționare, desfășurate sub conducerea gloriosului Partid Comunist Chinez, marele popor chinez a încununat de succese victoria revoluției populare zdrobind definitiv armata trădătorului Cian Kai și sprijinită de imperialismul american, a răsturnat îndelungata dominație a imperialismului, feudalismului și capitalul birocratic, creând Republica Populară Chineză — primul stat al muncitorilor și țăranilor chinezi. Astfel s-a pus capăt pentru totdeauna vremurilor întunecate cînd China celor 600 de milioane constituia o semicolonie a imperialiștilor, o sursă inepuizabilă de materii prime și forță umană pentru îmbogățirea exploatatorilor. In locul vechii Chine sărace și înapoiate, a apărut Chină nouă, independentă și su verană, o mare putere mondială iubitoare de pace. In istoria poporului chinez actul proclamării Republicii Populare Chineze a însemnat începutul unei ere noi, era profundelor transformări sociale, era dezvoltării și înfloririi Chinei, a afirmării ei ca mare forță pe arena internațională. Victoria revoluției populare și constituirea Republicii Populare Chineze au avut o imensă influență asupra intensificării luptei de eliberare națională în țările subjugate de colonialism, precum asupra întregii situații internațioinale. Eliberarea și descătușarea uriașelor forțe creatoare ale poporului chinez au făcut ca în scurta perioadă de timp care a trecut de la constituirea R. P. Chineze să fie înfăptuite adinei transformări în structura social-economică Chinei. Opera de construire a noii a Chine socialiste pe ruinele vechii Chine semicoloniale este fără îndoială o operă mare și grea, datorită moștenirii triste lăsate de dominația colonială. Dar harnicul și talentatul popor chinez, condus cu înțelepciune de încercatul său partid comunist, în frunte cu eminentul om de stat Mao-Tze-dun, avînd permanent ajutorul frățesc al puternicei Uniuni Sovietice și al celorlalte țări socialiste, învinge toate greutățile care se ivesc merge victorios și încrezător în așinte pe drumul luminos al zidirii mărețului edificiu al socialismului. Rod al muncii pline de avînt a oamenilor muncii chinezi și a ajutorului prețios al țărilor socialiste prietene sînt marile succese dobîndite de poporul chinez în toate domeniile de activitate. Astfel, pla nc^О>ООО>o›xx›››oooo››ОО<x³<x>›x› 8 ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze o<xvx><x^oooo<x>c»o<>c>c><c><x><>o< nul de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1957, ultimul an al primului plan cincinal al R.P. Chineze, este îndeplinit cu succes. Potrivit unor calcule preliminare, producția globală a industriei Va depăși sarcinile planului cincinal cu peste 13 la sută. Producția de oțel, în 1957 va crește pînă la peste 5.000.000 tone. Aceasta înseamnă o mare victorie dacă se are în vedere faptul că în 1952 s-au produs numai 1.349.000 tone. Recolta de cereale va crește în acest an pînă la 191.000.000 tone față de 154.400.000 tone în 1952. Recolta de bumbac va fi de 1.500.000 de tone, față de 1.303.500 tone în 1952. La ora actuală China populară poate construi și înzestra cu utilaj produs în țară centrale electrice, întreprinderi ale industriei extractive, uzine metalurgice și chimice precum și întreprinderi ale industriei ușoare. Astăzi poporul chinez se mîndrește pe drept cuvînt cu asemenea realizări cum este, de pildă uzina de automobile nr. 1 din Clandun, al cărui colectiv și-a îndeplinit planul cincinal cu 6 luni înainte de termen. O victorie răsunătoare a fost obținută în decurs de numai cîțiva ani in opera de transformare socialistă a agriculturii. Potrivit datelor recente, mișcarea de cooperativizare agricolă a continuat să progreseze și în acest an. Astfel, 93,3 la sută din totalul gospodăriilor țărănești s-au încadrat în cooperative agricole de tip superior, ceea ce înseamnă un spor de 10 la sută față de situația existentă la sfîrșitul anului trecut. Numărul cooperativelor agricole de producție de tip superior împreună cu numărul gospodăriilor țărănești încadrate în cooperative semisocialiste, constituie 97 la sută din totalul gospodăriilor țărănești, față de 92 la sută în primăvara anului trecut. Aceasta dovedește încrederea pe care o au țăranii chinezi în mișcarea cooperatistă. Toată lumea știe că înainte de eliberare muncitorii și țăranii chinezi trăiau în condiții foarte grele. Astăzi situația oamenilor muncii din orașele și satele Chinei s-a schimbat radical. In 1956 consumul muncitorilor și al funcționarilor în comparație cu anul 1936 a crescut cu circa 2/5, iar al țăranilor cu 1/3 față de același an. In trecut marea majoritate a muncitorilor trăiau într-o neagră mizerie în locuințe sărăcăcioase, insalubre. Astăzi muncitorii au asigurate hrana, îmbrăcămintea, spațiul locativ, au posibilitatea, pe baza cîștigului realizat să-și cumpere biciclete, ceasuri, aparate de radio,mașini de cusut și alte lucruri la care înainte nici nu se puteau gîndi. A trecut pentru totdeauna primejdia șomajului și au fost create asigurările sociale. In China populară înfloresc și se dezvoltă continuu învățămîntul, știința, arta, cinematograful, teatrul. In China există în prezent 65 de milioane de elevi în școlile elementare și 5 milioane de elevi în școlile medii. Numărul elevilor noi înscriși anul acesta este cu 8 milioane mai mare decît în anul trecut. In cursul anului 1957 se vor construi noi clădiri pentru școli elementare și medii unde vor putea învăța 2.900.000 de elevi. Republica Populară Chineză este o mare putere mondială iubitoare de pace. Partidul Comunist Chinez și guvernul popular duc cu consecvență o politică externă de întărire și dezvoltare a prieteniei și alianței veșnice cu Uniunea Sovietică și cu toate țările socialiste, o politică de pace și de prietenie față de toate popoarele și statele care doresc aceasta. întărirea continuă a prieteniei frățești indestructibile cu țările socialiste constituie baza politicii eterne a Chinei populare, deoarece aceasta reprezintă chezășia mersului victorios înainte al Chinei pe drumul construirii socialismului. ION CATOI (Urmare ia pag 4a). Cu ajutorul Uniunii Sovietice și a altor țări prietene, R.P. Chineză și-a creat industria ei aeronautică, automobilă, industria chimică, a metalelor neferoase și rare etc. inexistente în trecut. Datorită acestui ajutor R.P. Chineză face pași mari în toate ramurile industriale. IN CLIȘEU: Intr-o fabrică de avioane din R.P. Chineză. CRAIUL PĂDURII — povestire adevărată de la o vlnătoare de cerbi — Pădurea care începe din malul sting al Someșului, de Ungă Ardusat și se întinde pînă departe spre Viile Sătmarului, găzduiește poate cel mai bogat vînat al regiunii. Spre această pădure sunt atrași în, sezoanele de vînătoare, cei mai mulți membri ai filialei băimărene. Povestirea pe care v-o spun își are obîrșia într-un fapt petrecut într-una din diminețile ultimelor zile ale sezonului cerbilor, în mijlocul acestei păduri foșnitoare. ...Zorii pătrund greu prin frunișul compact al coroanelor de foioase. Ni-i anunță mai degrabă ciripitul cîntăreților înaripați. Dar în aceste zile ciripitul se pierde în mijlocul freamătului ce a cuprins pădurea întreagă. In aceste zile, cerbii, împodobiți cu maiestoase ramificații cornoase, își cheamă în luminișuri logodnicele. Vînătorul rutinat știe să deosebească după mugete, unde se află cei mai bătrîni crai ai pădurii. Cerbii își cîștigă logodnicele prin luptă dreaptă, uneori dusă pînă la moarte. Cei tineri, de obicei mai puțin puternici, sunt Ei sunt astfel înlăturați deși tocmai de ei este nevoie pentru ca specia să trăiască fără amenințarea de a degenera. Vînătorul ocrotește cerbii tineri. Dar mai ales vînătorul care în viața sa a putut vedea cit de crîncen este duielul cerbilor pentru cîștigarea dreptului rîvnit... Tot urmărind să mă apropii de locul unde își trimitea mugetele imploratoare un „bătrîn", ajunsei în vecinătatea unei adăpătoare. Cu boturile pe suprafața apei, grațioase și fără teama primei chei, un grup de ciute mai mult adulmecau decît sorbeau lacima izvorului. Este o priveliște înălțătoare. Cit de mare ar fi sacrilegiul, dacă din urma mea ar țîșni intr-acolo moartea? In orice caz, de neiertat. Furat de măreția priveliștei și copleșitoarele amintiri, am rămas mult în urma tovarășilor mei de vînătoare. Deodată vraja s-a spulberat ca prin minune. De departe se auzi o detunătură. Apoi alta, și alta, și încă una. Ciutele tresăriră, adulmecară văzduhul, care pesemne, le anunță primejdia și, mai mult în zbor decît în salturi, dispărură in adîncul pădurii. Veghea se terminase. Putem fi mulțumiți de vlnatul care primise cel puțin unul din cele patru gloanțe. Ne anunța acest lucru chemarea ca de tulnic din țeava unei puști... • Tibi avusese marele noroc! Tibi cîștigase trofeul sezonului de vînătoare al cerbilor! In luminișul unde căzuse supus veteranul cerb, îl întîlnirăm pe Tibi. Eram nerăbdători să ne vorbească... Cu mugete răgușite, îl înșelaseră la început vreo doi cerbi tineri. Alergînd după ei a obosit de la o vreme. Atunci a hotărît să se posteze de veghe în marginea luminișului în care ne aflăm ascultîndu-i povestirea. — Nu mișcăm decît pleoapele — povestirilei, Pe cărăruia din față trebuiau să treacă în drum spre scaldatoare sau dintr-acolo. Mi se păruse că aud chiar un fîșîit. Dar numai aliia, încă nu văzusem măcar botul vreunui cerb. Cînd tocmai voiam să mă ridic, în marginea luminișului apăru unul tînăr, de opri brusc, pufăi înciudat prin nări, își întoarse cu noblețe capul împodobit și, dintr-un salt, dispăru înapoi printre copacii seculari. Vă spun că nu apucasem să mă ridic încă. Atunci de ce s-o fi speriat?... — După ce plecase cerbul tânăr, un cerb cum n-am mai văzut se ridică de după fagul batrin, scurmă de vreo trei ori cu copita frunzișul, apoi mugi chemîndu-și ciuta. Atîta timp mai avusesem să-l „număr anii". Deși nu-mi venea cu partea stingă, ochii. Glonțul dinții își atinsese bine ținta. Celelalte trei le-am tras ca să nu se mai chinuiască. Cerbul era extraordinar. Cu siguranță fusese craiul pădurii Ardusatului. Căci, nu-și amintesc nici veteranii vinători, vreun alt verb asemănător, despre vinat pe aici. Acesta are optsprezece ramificații la coarne. Ce a urmat apoi, se înțelege de la sine. Am închinat, unul cîte unul din sticla cu țuică, în cinstea iscusitului țintaș. Iar vorba, vorbă aduce. Așa am aflat că Tibi Polarețki avea să „aniverseze" ■ chiar mîine un an din ziua cînd împușcase, cam tot în locul acela, trofeul anului 1956. Desigur, un trofeu mai modest, cu numai patrusprezece ramificații.■ Am părăsit pădurea lăsind-o să-și sfîrșească tragica rapsodie a morții craiului. Camionul cu care ne-am întors era neîncăpător pentru singurul trebuit sa-l ținem nostru vînat. A zdravăn de coarne, ca să nu-i atîrne capul peste oblonul camionului. In oraș se adeveriseră aprecierile vinătorilor mai bătrîni: craiul cîntărea două sute cinzeci de kilograme. I. RAJIU I V r