Pentru Socialism, noiembrie 1957 (Anul 8, nr. 1187-1212)
1957-11-01 / nr. 1187
V 2 PENTRU SOCIALISM Să pregătim temeinic întreprinderile pentru iarnă — RAID-ANCHETA ORGANIZAT CU SPRIJINUL CORESPONDENȚILOR VOLUNTARI — IW^AAAAM Redacția ziarului „Pentru Socialism“ a organizat un raid anchetă cu concursul corespondenților voluntari din întreprinderi pe tema: „Cum este pregătită întreprinderea noastră pentru iarnă“. Publicăm mai jos o parte din materialele primite de la corespon /wwvyvvs^A^/wwvvw« ———— ——( denți. __ Unitățile T.A.P.L. sunt bine aprovizionate In anii precedenți o parte a unităților T.A.P.L. Baia Mare au intrat în sezonul de iarnă cu uși și geamuri sparte, nu se făcea foc la locurile de muncă, etc. Conducerea T.A.P.L. a învățat din lipsurile din trecut. Anul acesta au fost luate din timp toate măsurile necesare pentru aprovizionarea de iarnă. Zeci de tone de lemne sunt deja depozitate la sediul întreprinderii, combustibilul special necesar pentru unitățile de producție de asemenea este asigurat. Echipe de meseriași sub conducerea tov. Zoltán Habina se deplasează din unitate în unitate pentru a executa și ultimele lucrări ce au mai rămas în vederea pregătirii pentru iarnă. S-au procurat de asemenea cele necesare pregătirii mîncărurilor pentru iarnă și s-au înmagazinat deja: gogoșari în oțet 1.000 kg; castraveți 2.000 kg; murături asortate 2.500 kg.; ceapă 5.000 kg.; cartofi 12.000 kg.; usturoi 500 kg. Aprovizionarea cu legume, fructe, rădăcinoase, etc., este în plină desfășurare, astfel că, perioada de iarnă va găsi unitățile T.A.P.L. bine aprovizionate. Reghina Radu GOSPODARI HARNICI Gospodarul harnic se îngrijește din timp, să aibă la îndemînă toate cele necesare pentru iarnă. La fel au procedat și lucrătorii laboratorului central din cadrul trustului minier. Zilele trecute, s-a organizat o consfătuire de producție cu toți lucrătorii laboratorului. La ordinea de zi au fost pregătirile pentru iarnă. Pe baza hotărârilor adoptate în consfătuire conducerea laboratorului a dotat secția chimie cu pahare Berzelius, Erlermayere, precum și cu restul sticlăriei și chimicalelor necesare. Secția dacimazie a fost de asemenea dotată cu creuzete de argilă și alte materiale. Camera de la nișe a fost dotată cu o sobă fapt prin care se evită spargerea vaselor de sticlă, lucru frecvent în cazul diferențelor mari de temperatură ce existau înainte între sala de lucru și camera de nișe. Toate pregătirile s-au terminat cu o curățenie generală a laboratorului, organizată în ziua de 22 octombrie, și care s-a efectuat prin muncă voluntară, evidențiindu-se cu acest prilej tov. Ioana Sîngeorzeanu, Ioan Jedăran și alții. Pop I., Pop G., Hamza I. La exploatarea „Petre Gheorghe“ BUNE... Exploatarea noastră a avut în trecut multe greutăți <din cauza pregătirilor necorespunzătoare pentru iarnă. De aceea, în anul acesta s-au luat din timp o serie de măsuri gospodărești. In centrul preocupărilor conducerii întreprinderii, a fost omul cu nevoile sale. Și de aici au început pregătirile. La un număr de 5 blocuri muncitorești s-au înlocuit 150 m. p. geamuri sparte și s-au schimbat 50 m. p. rame și tocuri de ferestre necorespunzătoare. La 10 case, unde locuiesc angajați ai exploatării, s-au reparat toate dependințele, acțiunea de reparare extinzîndu-se la Șteamp, Valea Borcutiului și Valea Roșie. Tot în cartierul 10 case, și la Șteamp, s-au montat 6 cișmele, s-au reparat scările și s-au reparat cca 560 m.p. acoperișuri de pivnițe. Lucrări de amenajare au avut loc și în interioare. S-a spoit sanatoriul de noapte, dispensarul, și s-a făcut aprovizionarea cu 200 m. steri, lemne de foc a dormitoarelor comune. Pregătirile s-au extins și la obiectivele industriale. Pentru transportarea minereului „Rodna“ în condiții bune, s-a construit un pod de lemn pe porțiunea care în trecut se desfunda în timpul iernii, cauzînd greutăți la transport, s-a amenajat și o rampă de încărșicare și descărcare. O importantă lucrare s-a efectuat la instalația de preparare. Pentru asigurarea debitului de apă la ceanurație și flotație și pentru ca aceasta să se execute mai uniform și cu un preț de cost cît mai redus, a fost introdus un troliu care va reduce timpul de curățire a canalului principal de scurgere și spălare a sterilului cu circa 50 la sută. Pentru buna păstrare a utilajelor de rezervă, s-a construit o magazie. De asemenea, s-a asigurat stocul necesar de furaje pentru animalele de tracțiune. ★ ' 'I Sub îndrumarea organizației de partid s-au depus eforturile cuvenite în vederea unei cît mai bune aprovizionări pentru iarnă a cantinei. Au fost înmagazinați pînă în prezent 15.650 kg. cartofi, aproape 2.000 kg. murături (castraveți, gogonele, ardei, gogoșari), 1.000 kg. fasole uscată, etc. Pivnițele pentru legume și zarzavaturi au fost văruite și dezinfectate. De asemenea, s-a adus nisipul necesar pentru rădăcinoase. In curând vor intra în depozite încă 1.000 kg. gulii, 2.000 kg. morcovi, 1.000 kg. pătrunjel, 1.000 kg. sfeclă roșie, 4.000 kg. varză, etc. Pentru asigurarea cărnii, în crescătoria de porci au fost puși la îngrășat 10 porci mari și 45 purcei. Vasile Babici ...ȘI RELE S-au făcut multe lucruri bune la exploatarea noastră în vederea anotimpului friguros, dar din păcate mai există și lipsuri. Astfel, la unele sectoare și ateliere, lipsesc geamuri. Lucrurile ar fi cum ar fi, dacă n-am avea sticla necesară. Dar de mai bine de o lună lăzile cu geamuri stau pe rampa magaziei. Nu se înlocuiesc însă ochiurile sparte lipsa unui cuțit din de tăiat sticlă. Grea problemă: Pe bună dreptate șeful tîmplăriiei, tov. Iosif Leonhart a făcut o propunere: să se taie sticla cu joagărul. Vălenaș Arghir Iarna vine și la C. F. R. Iarna bate la ușă și la C.F.R Pregătirile pentru vremea friguroasă sunt necesare și aici. De altfel , revizia de vagoane Baia Mare ele au și început din vreme, și sunt în mare parte terminate. Munca bine organizată și hărnicia lucrătorilor de la revizie, au dat rezultate bune. Trenurile de Baia Sprie și Cehu Silvaniei au fost înzestrate cu tuburi flexibile pentru aburi și s-a făcut proba lor. S-ai reparat radiatoarele și conductele defecte, evidențiindu-se în această muncă lăcătușul principal de revizie Nicolae Oprița. La data de 14/1? octombrie toate trenurile au plecat din stația Baia Mare încălzite. Tot în cadrul pregătirilor pentru iarnă s-a terminat instalarea conductei de apă potabilă pentru atelierele de revizie. O muncă susținută au desfășurat electricienii postului electric al reviziei de vagoane — Iulian Stupin, Mihai Pop și Gheorghe Gherman, t Intrucît nopțile de iarnă sînt lungi , crește și consumul de curent electric, de aceea electricienii au înzestrat garniturile trenurilor de Baia Sprie și Cehu Silvaniei cu dinamuri și curele de transmisie, s-au înlocuit becurile arse, s-a controlat întreaga rețea electrică și s-a asigurat perfecta funcționare a reglatoarelor de curenț. Iulian Stuparu La fabrica de cărămidă din Tăuții de Sus Pregătirea întreprinderii pentru iarnă vine de fiecare dată cu multe griji. Trebuiesc asigurate condiții bune de cazare pentru muncitori, continuitatea producției, condiții de lucru optime etc. La fabrica noastră s-au asigurat în bună măsură toate acestea. Pînă la 18 octombrie s-au curățat și reparat sobele, dormitoarele și s-au reparat geamurile. De asemenea s-a renovat magazia, iar fierăria, care înainte era în aer liber, a fost construită cu pereți de cărămidă De asemenea au început lucrările de renovare a grajdului cailor de tracțiune și s-a hotărît construirea unei remize pentru căruțe. In privința aprovizionării cu lemne stăm de asemenea bine. Fabricarea cărămizilor fiind sistată. de la 19 octombrie, toți muncitorii au început la depozitarea cărămizilor crude în șoproane și curățenia incintei fabricii, iar mecanicii s-au angajat să repare mijloacele de transport. Pe lîngă toate aceste rezultate, există însă și unele lipsuri. Și anul acesta construcția pentru fabricarea cărămizilor bloca tîrziu. Nu s-au montat încă început nici ușile și ferestrele atelierului de fierărie. Și din, nou revenim la baie,despre care am mai scris Dacă în vară muncitorii ziarului, s-au putut spăla afară, cu noștri apă rece, apoi nu mai este posibilă îmbăierea din stropitoare. Așa că, conducerea întreprinderii „Cloșca“ trebuie să ia măsuri. 1- C * AAAM Lipsă de grijă In strada Victoriei din Baia Mare, la nr. 53, există un dormitor comun pentru muncitorii uzinelor „Vasile Roaită“, cu domiciliul în alte localități. A trecut vara. Și toată vara tov. Dumitru Drulea, responsabilul dormitorului, a cerut serviciului administrativ al întreprinderi: (șef de serviciu tov. Paul Hidegkati) să ia măsuri pentru spoirea interioară a dormitorului, aprovizionarea cu lemne, etc. Iarna bate la ușă, și nu s-a făcut nimic. Ba mai mult, serviciul administrativ al întreprinderii a hotărât să nu dea nici lemne pentru încălzit. Toate acestea, denotă lipsă de grijă față de om. Asupra acestui lucru, conducerea întreprinderii „Vasile Roaită“ ar trebui să mediteze și să ia măsuri în consecință. Petre Bugnăruc. ooooîîq .9 ® floo © ® ef'.ao ®‡o ©«e«e 4 »acee«Oftsree»o»<»e«e«ew<»««Of Din ultima poștă au achiziționat importante cantități de fructe In urma muncii depuse de colectivul secției vinalcool din Cehu Silvaniei, planul la colectarea prunelor a fost depășit cu 10 vagoane. Și planul de contractări de struguri a fost depășit cu 3 vagoane, iar la achiziții de struguri cu 20 la sută. ★ M. Stan funcționar însămînțeaza în comun Intovărășiții din satul Dănești, raionul Șomcuta Mare au terminat de însămînțat întreaga suprafață planificată. Lucrările au fost executate în comun. In fruntea acțiunii iau fost comuniștii loan Chiorean și Gheorghe Timp. Exemplul celor din Dănești este urmat și de întovărășiții din Pribilești și Lucăcești, care la fel efectuează în comun însămînțările de toamnă. ★ Ilie Puț O nouă secție de coafură De curând în cadrul cooperativei „Higiena“ din Baia Mare a luat ființă o nouă secție de coafură pe strada 17 Octombrie nr. 1. Noua secție este dotată cu cele mai moderne aparate fabricate în țara noastră. Mia Fărcaș * Cu o rîndunică nu se face primăvară Conducerea cooperativei „Talpa” din Baia Mare, a luat din trai toate măsurile pentru aprovizionarea tuturor secțiilor cu lemne de foc pentru toată iarna. A fost puși la punct și baia pentru cooperatori S-a uitat însă un lucru. Deși iarna bate la ușă, nu s-au luat măsur pentru repararea geamurilor sparte, a ușilor care nu se închid bine și a sobelor. Pe muncitorii din secția centrală de reparații îi nemulțumește și faptul că se tărăgănează rezolvarea propunerii lor de înlocuire a geamurilor mate cu altele, pentru a nu fi nevoiți ca și în cursul zilei să lucreze la lumină electrică. Grigore Dinu , muncitor ★ Ore de lucrări practice în școl incepînd cu acest an în programul claselor a X-a de la școlile medii s-au introdus ore de lucrăr practice. La Școala medie nr. 1 din Satu Mare în aceste ore se duce o bogată activitate în cele două ateiere (unul de mecanică, iar altul d tîmplărie). Sub îndrumarea profesorilor de specialitate elevii primei anumite deprinderi practice. Pentru complectarea cunoștințelor se organizează și vizite la întreprinderile din localitate. Elevii clasei .a X- au vizitat pînă acum uzina electrică, întreprinderea „Unio“, etc Pentru viitor sînt programate vizii la fabrica ,>1 Septembrie“, la fabrica de oxigen și altele. Gheorghe Moldovan elev «egeaeaeeaaa Vineri, 1 noiembrie 1957 Țăranul artist din Maramureș Stînd într-o zi de vorbă cu sculp- lucrări ale sale, in drum spre citorul Vida Gheza despre arta populitii am vorbit ba de mai ba da țară și despre numărul însemnat de artiști amatori, care pe vremuri alta. Din vorbă în vorbă am aflat trăiau și mureau fără ca să fie că are 48 de ani, că-s căsătorit și venit cunoscuți, mi-a povestit despre țăranul muncitor Stan Petraș, din Săpînța, care sculptează monumente funerare. Vorbea despre talentul artistic al acestuia cu atîta entuziasm și admirație nicit m-am hotărît să cunosc și eu pe artist și opera sa. Intr-o zi senină de duminică ani are două fete dintre care una funcționară la Sighet, iar cealaltă a rămas acasă și ajută în gospodărie. Din copilărie îi plăcea lui Petraș să deseneze, și încă de pe atunci sculpta monumente de lemn pentru morminte. De la început ele au am pornit cu o mașină de ocazie pe tras atenția consătenilor săi. Așa că serpentinele Gutinului, și am trenut de mirare dacă azi aproape teacut apoi pe plaiurile frumoase ale te monumentele frumoase din cimitir Maramureșului. Săpînța se află sunt făcute de mîna lui. Ele vor, la cca 18 km. de Sighet. Lobesc despre talentul artistului și cititoriii satului se adunaseră în despre dezvoltarea sa. Lucrate în centru unde bucurîndu-se de ulti mod cu totul original și încrustate unele zile frumoase de toamnă, stă cu diferite motive populare și cuteau în grupuri și discutau despre momente caracteristice din viața cele întîmplate în cursul săptămî- defunctului, ele te atrag prin frumunii. • setea lor. La mormîntul unui cioban interesat de Stan Petraș ban a sculptat un cioban cu o tură și am aflat că și el se găsește pe ună de oi și dedesupt următoareacolo. Cu ajutorul unui sătean l-am le versuri scrise tot de el: și găsit. In fața mea stătea un om „Dragi mi-au fost mie în viață înalt, bronzat, îmbrăcat cu straie Oile cu lină creață“ țărănești, în ochii căruia citeam în Stan Petraș Sculptează și acum trebarea: oare de ce mă caută? I-am in timpul liber. Despre puternicul spus cine sînt, cu ce scop am. ve său simț artistic vorbește și casa nu și Fam rugat să-mi arate unele sa, unică în felul ei în sat. Mobila din casă este de asemenea lucrată din cale afară de artistic. Am plecat din Săpînța sub celor văzute. Impresia M-am bucurat mult cînd am aflat că numele lui Stan Petraș a trecut azi nu numai Gutinul ci și hotarele regiunii noastre și a ajuns pînă la București. Studioul de filme „Al. Sabia“ a aflat despre acest minunat artist ieșit din sînul poporului și nu peste mult timp vom putea vedea pe ecranele cinematografelor noastre figura acestui artist care se bucura de o binemeritată faimă. NADLER LUDOVKJ Expoziția permanentă de produse ale cooperativelor meșteșugărești In preajma zilei de 7 Noiembrie, U.R.C.M. Baia Mare va deschide în localul sediului regional o expoziție permanentă de bunuri de larg consum, produse în cooperativele meșteșugărești din regiune. Scopul expoziției este popularizarea produselor ce se confecționează în cooperative. Printre cele mai importante produse, vom întîlni mașini de gătit emailate, practice și elegante ale cooperativei „Autometal“ Satu Mare, noi modele de tricotaje ale cooperativei „Unitatea" Sighet, divanuri tip „Tehnolemn“ Baia Mare, obiecte de artă popu ee»eeeeeeee»ee»eee®eeeeee ară covoare confecționate la „Unitatea“, bluze și fete naționale ext mse de „Mondiala“ Satu Mare* mie și diferite vase lucrate de membrii cooperativei „Higiena“ din lanțil Măgherăuș, precum și numeroase confecții bărbătești, de damă și copiii, încălțăminte și obiecte metalo-chimice. Deosebit de atractive vor fi și cizmele oșenești expuse de cooperativa „Munca“ Satu Mare și cizmele maramureșene produse ale cooperativei „30 Decembrie“ Sighet. Popoarele Uniunii Sovietice întîmpină cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie în deplina înflorire a forțelor lor creatoare. Revoluția din Octombrie a pus capăt pentru totdeauna asupririi naționale din Rusia. Ea a deschis un cîmp vast pentru dezvoltarea politică, economică și culturală a tuturor naționalităților din țară. Inegalitatea în drepturi, răzlețirea și dușmănia care existau între popoarele din Rusia țaristă au fost înlocuite prin prietenie frățească, unire și ajutor reciproc. A triumfat politica națională leninistă — politica egalității în drepturi și prieteniei între toate popoarele țării, încă cu mult înainte de victoria Revoluției Socialiste din Octombrie, marele conducător și organizator al partidului comunist, V.I. Lenin, a elaborat programul partidului în problema națională. El a lămurit însemnătatea lozincii cu privire la autodeterminarea națiunilor, a arătat legătura indisolubilă dintre problema națională și lupta clasei muncitoare pentru victoria revoluției socialiste. După instaurarea dictaturii proletariatului V. I. Lenin ia formulat tezele principiale cu privire la făurirea statului sovietic multinațional, a indicat cănie și metodele de lichidare a înapoierii economice și culturale a popoarelor ,asuprite în trecut, de creare a unei prietenii frățești de nezdruncinat, și de stabilire a colaborării popoarelor in lupta pentru o viață nouă socialistă, poate nu au avut sau aproape că nu au avut un proletariat industrial propriu, s-au îndeletnicit în majoritatea cazurilor cu creșterea vitelor sau cu o agricultură foarte primitivă, relațiile de producție aveau un caracter semipatriarhal și feudal. Sarcina era de a ajuta toate puterea sovietică nu s-a limitat a proclamarea formală a drepturilor popoarelor, a asigurat traducerea lor în viață. Naționalizarea pămîntului, a fabricilor și uzinelor, a băncilor și mijloacelor de telecomunicații, a comerțului exterior etc., a zdruncinat din rădăcini bazele economice ale dominației moșierilor și capitaliștilor, a deschis perspective pentru dezvoltarea liberă a popoarelor pe calea socialismului. Luptînd împotriva manifestărilor de șovinism ale națiunii dominante și de naționalism local, partidul comunist a făurit cu perseverență prietenia frățească de nezdruncinat a popoarelor Țării Sovietice, a construit un stat unional unitar și puternic. Aceasta a fost o sarcină grea. Rezolvarea ei a necesitat o elasticitate excepțională în promovarea politicii naționale leniniste. Trebuie să avem în vedere că din cei 65 milioane de locuitori neruși numai ceva mai mult de jumătate trecuseră într-o măsură sau alta prin stadiul dezvoltării capitaliste. Ucraina, Bielorusia, o parte din Azerbaidjan, Armenia, Gruzia și alta cîteva. Cealaltă parte a populației neruse de aproape 25 de milioane oameni diseminată pe vastul teritoriu al Siberiei, în nordul țării, în Turkestan și în alte locuri, nu a avut timp să parcurgă calea dezvoltării capitaliste. Aceste motiv, organele economice, organele puterii alcătuite din locuitori băștinași, care să cunoască viața psihologia populației locale, să dezivolte presa, școala, teatrul, cluburile și, în general, instituțiile cultural-educative în limba maternă. Partidul comunist sub conduce t de I- f L I. SKADAREVICI I aceste popoare să ajungă cît mai repede națiunile înaintate și să construiască împreună cu ele o societtate nouă, socialistă. In anul 1920, luîmd cuvîntul larg cel de-al IMea Congres al Internaționalei comuniste, V. I. Lenin a spus: „Nu încape discuție că proletariatul din țările înaintate poate f r și trebuie să ajute masele muncitoare înapoiate și că dezvoltarea al țurilor înapoiate va putea ieși din [ă stadiul ei actual, cind proletariatenl victorios din republicile sovietice a va întinde mîna acestor mase și c> le va putea sprijini“. Iar mai detă parte Lenin a arătat: „Cu ajutorul proletariatului din țările înaintate, °* țările înapoiate pot trece la orânduirea sovietică și, trecînd prin ani numite trepte de dezvoltare, pot și păși la comunism fără să treacă de prin stadiul capitalist de dezvoltatare“. (Opere, vol. 31, E.S.P.L.A. [e. pag. 225 și 226). un Una din sarcinile urgente puse 1,1 de partid era de a crea maselor ne muncitoare ale popoarelor neruse ii. posibilitatea să dezvolte și să mul tărească la ele forma de stat sovietătică corespunzătoare condițiilor nariționale și de viață ale acestor poloapoare, să-și întărească și să dez En ovolte justiția,aparatul administrarea lui V. I. Lenin, a elaborat formele de colaborare dintre popoare în condițiile dictaturii proletariatului — formele federației și autonomiei sovietice. Federația sovietică a dat posibilitatea de a se ține seama de deosebirile din economia, cultura și viața diferitelor naționalități, de a se organiza colaborarea lor frățească și ajutorul reciproc. Prima republică federativă socialistă din lume a fost R.S.F.S.R. creată în anul 1918. Formarea Federațiai Ruse a constituit un exemplu pentru celelalte republici sovietice naționale, care chiar primele zile de la întemeiere din au stabilit între ele relații de colaborare frățească și ajutor reciproc. Formulîmd ideea constituirii U.R.S.S., V. I. Lenin a avertizat partidul împotriva unei știrbiri oricît de neînsemnate a drepturilor națiunilor asuprite în trecut, împotriva încălcării principiilor egalității în drepturi. El a cerut cea ma mare solicitudine în relațiile cu națiunile asuprite în trecut. Constituirea U.R.S.S. în anii 1922 a însemnat o mare victorie a politicii partidului comunist în problema națională. In cadrul unu stat unional unitar toate republicile frățești au căpătat posibilitatea să-și dezvolte forma de stat, economiași cultura națională. Popoarele asuprite în trecut a lichidat într-un ritm fără precedent rămînerea în urmă economică și culturală moștenită de la țarism. In toate republicile unionale ,a fost creată o industrie moderna, ia fost transformată pe baze socialiste agricultura,a luat ființă o cultură nouă, națională în formă și socialistă în conținut. O cucerire uriașă a popoarelor înapoiate în trecut a fost crearea de cadre naționale din rândurile clasei muncitoare și intelectualității, care promovează cu fermitate dezvoltarea formei de stat, a economiei și culturii. Marea prietenie dintre popoarele sovietice a devenit o forță de neînvins care le permite să biruie toate greutățile în calea spre comunism. Prietenia popoarelor U.R.S.S. s-a manifestat cu o deosebită vigoare în anii de grea încercare ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei cînd popoarele sovietice s-au unit și mai strâns între ele,au învins greutăți de neînchipuit, au lichidat prin eforturi eroice primejdie de moarte care amenința patria, au zdrobit fascismul — dușmanul întregii omeniri. Prietenia frățească a popoarelor sovietice le-a ajutat în anii de după război să vindece într-un timp scurt rănile pricinuite de război și să pășească rapid înainte pe calea avîntului economic și cultural continuu. In prezent toate popoarele U.R.S.S. rezolvă în strânsă unitate frățească cele mai măreț sarcini trasate de Congresul al XX-lea al partidului. In politica sa națională, partidul comunist a luat ca punct d plecare faptul că socialismul nu numai că nu distruge deosebirii și specificul național, ci dimpotriva, asigură înflorirea deplină economiei și culturii tuturor nacțiunilor și populațiilor. " Partidul cere organelor de partid, economice și sovietice ca în [ activitatea lor practică pe linia ilam ducerâ[ construcției economice ] și culturale să țină seama în mod ] deosebit de acest specific. In această ordine de idei trebuie examinată și problema lărgirii drepturilor republicilor unionale, a ridicării rolului lor în construcția i economică și culturală. Lărgirea ] drepturilor republicilor unionale, crearea consiliilor economiei no ! [iernate în regiunile economice, i permit perfecționarea conducerii | construcției economice și culturale, ridicarea activității creatoare și inițiativei pe plan local, realizarea unui avînt continuu al economiei, întărirea prieteniei între popoare, colaborarea și ajutorul reciproc frățesc. Pe lîngă Sovietul Naționalităților al Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost constituită comisia economică, care este un larg organ reprezentativ. Comisia economică are ca obiectiv îmbunătățirea continuă a planificării economiei sub toate naționale și satisfacerea republicilor aspectele a cerințelor unionale, asigurarea unei rezolvări mai juste a problemelor construcției economice culturale ale republicilor în coasiormitate au particularitățile lor ecomomice și naționale. Popoarele Țării Sovietice multinaționale, unite în jurul partidului comunist, educate în spiritul ideologiei internaționalismului proletar, pășesc cu fermitate înainte pe calea spre comunism. (Agerpres.) TRIUMFUL POLITICII NAȚIONALE LENINISTE Culesul strugurilor in gospodăriile agricole de stat Timpul frumos din această toamnă este favorabil și recoltării strugurilor. Pînă în ziua de 26 octombrie în gospodăriilegricole de stat din regiunea noaastră s-a recoltat producția de struguri de pe o suprafață de 157 ha., adică în proporție de 55 la sută. Astfel la G.A.S. Ardud, s-au recoltat 101 ha din 163, ha., iar la gospodăria agricolă de stat din Satulung s-a terminat culesul strugurilor obținîlndu-se o producție de 5.000 kg. struguri la hectar. Activitate culturală la Ruscova După o inactivitate de cîțiva ani de zile și comuna Ruscova a luat-o pe drumul bun. Conducerea căminului cultural, ajutată de cadrele didactice a început o vie activitate. O dovedește bogatul program (compus din cîntece, dialoguri, recitări și o piesă a clasicului Cehov a prezentat zilele trecute în fața a aproape trei sute spectatori. Astfel de manifestări culturale s-au programat aproape pentru fiecare săptămiînă, cu toate greutățile ce se îmtîmpină. Sfatul popular nu acordă suficient sprijin muncii culturale. In primul cind căminul cultural a cărui construire a început de vreo trei ani, încă nu s-a terminat deși exiistă posibilități. Trebuie doar mai multă bunăvoință și interes. Alexandru Covaci secretarul org. de bază U.T.M.