Pentru Socialism, noiembrie 1957 (Anul 8, nr. 1187-1212)

1957-11-01 / nr. 1187

V 2 PENTRU SOCIALISM Să pregătim temeinic întreprinderile pentru iarnă — RAID-ANCHETA ORGANIZAT CU SPRIJINUL CORESPONDENȚILOR VOLUNTARI — IW^AAAAM Redacția ziarului „Pentru Socialism“ a organizat un raid an­chetă cu concursul corespondenților voluntari din întreprinderi pe tema: „Cum este pregătită întreprinderea noastră pentru iarnă“. Publicăm mai jos o parte d­i­n materialele primite de la corespon­­ /wwvyvvs^A^/wwvvw« ———— ——­( denți. __ Unitățile T.A.P.L. sunt bine aprovizionate In anii precedenți o parte a u­­n­ităților T.A.P.L. Baia Mare au in­trat în sezonul de iarnă cu uși și geamuri sparte, nu se făcea foc la locurile de muncă, etc. Conducerea T.A.P.L. a învățat din lipsurile din trecut. Anul a­­cesta a­u fost luate din timp toate măsurile necesare pentru aprovizio­narea de iarnă. Zeci de tone de lemne sunt deja depozitate la sediul întreprinderii, combustibilul spe­cial necesar pentru unitățile de pro­­du­cție de asemenea este asigurat. Echipe de meseriași sub condu­cerea tov. Zoltán Habina se depla­sează din unitate în unitate pentru a executa și ultimele lucrări ce au mai rămas în vederea pregătirii pentru iarnă. S-au procurat de asemenea cele necesare pregătirii mîncărurilor pentru iarnă și s-au înmagazinat deja: gogoșari în oțet 1.000 kg; cas­traveți 2.000 kg; murături asortate 2.500 kg.; ceapă 5.000 kg.; cartofi 12.000 kg.; usturoi 500 kg. Aprovizionarea cu legume, fruc­te, rădăcinoase, etc., este în plină desfășurare, astfel că, perioada de iarnă va găsi unitățile T.A.P.L. bi­ne aprovizionate. Reghina Radu GOSPODARI HARNICI Gospodarul harnic se îngrijeș­te din timp, să aibă la îndemînă toate cele necesare pentru iarnă. La fel au procedat și lucrătorii la­boratorului central din cadrul trus­tului minier. Zilele trecute, s-a organizat o consfătuire de producție cu toți lucrătorii laboratorului. La ordinea de zi au fost pregătirile pentru iarnă. Pe baza hotărârilor adoptate în consfătuire conducerea laborato­rului a dotat secția chimie cu pa­hare Berzelius, Erlermayere, precum și cu restul sticlăriei și chimicale­lor necesare. Secția dacimazie a fost de asemenea dotată cu creuzete de argilă și alte materiale. Camera de la nișe a fost dotată cu o sobă fapt prin care se evită spargerea vaselor de sticlă, lucru frecvent în cazul diferențelor mari de tem­peratură ce existau înainte între sala de lucru și camera de nișe. Toate pregătirile s-au terminat cu o curățenie generală a labora­torului, organizată în ziua de 22 octombrie, și care s-a efectuat prin muncă voluntară, evidențiindu-se cu acest prilej tov. Ioana Sîngeor­­zeanu, Ioan Jedăran și alții. Pop I., Pop G., Hamza I. La exploatarea „Petre Gheorghe“ BUNE... Exploatarea noastră a avut în trecut multe greutăți <din cauza pregătirilor necorespunzătoare pen­tru iarnă. De aceea, în anul aces­ta s-au luat din timp o serie de măsuri gospodărești. In centrul preocupărilor condu­cerii întreprinderii, a fost omul cu nevoile sale. Și de aici au început pregătirile. La un număr de 5 blo­curi muncitorești s-au înlocuit 150 m. p. geamuri sparte și s-au schimbat 50 m. p. rame și tocuri de ferestre necorespunzătoare. La 10 case, unde locuiesc angajați ai exploatării, s-au reparat toate de­pendințele, acțiunea de reparare ex­­tinzîndu-se la Șteamp, Valea Bor­­cutiului și Valea Roșie. Tot în car­tierul 10 case, și la Șteamp, s-au montat 6 cișmele, s-au reparat scă­rile și s-au reparat cca 560 m.p. acoperișuri de pivnițe. Lucrări de amenajare au avut loc și în interioare. S-a spoit sanato­riul de noapte, dispensarul, și s-a făcut aprovizionarea cu 200 m. steri, lemne de foc a dormitoarelor comune. Pregătirile s-au extins și la obi­ectivele industriale. Pentru trans­portarea minereului „Rodna“ în condiții bune, s-a construit un pod de lemn pe porțiunea care în tre­cut se desfunda în timpul iernii, cauzînd greutăți la transport, s-a amenajat și o rampă de încăr­și­care și descărcare. O importantă lucrare s-a efectuat la instalația de preparare. Pentru asigurarea debi­tului de apă la ceanurație și flota­ție și pentru ca aceasta să se exe­cute mai uniform și cu un preț de cost cît mai redus, a fost in­trodus un troliu care va reduce timpul de curățire a canalului principal de scurgere și spălare a sterilului cu circa 50 la sută. Pentru buna păstrare a utilaje­lor de rezervă, s-a construit o ma­gazie. De asemenea, s-a asigurat stocul necesar de furaje pentru a­­nimalele de tracțiune. ★ ' 'I Sub îndrumarea organizației de partid s-au depus eforturile cuve­nite în vederea unei cît mai bune aprovizionări pentru iarnă a canti­nei. Au fost înmagazinați pînă în prezent 15.650 kg. cartofi, aproape 2.000 kg. murături (castraveți, go­gonele, ardei, gogoșari), 1.000 kg. fasole uscată, etc. Pivnițele pentru legume și zar­zavaturi au fost văruite și dezin­fectate. De asemenea, s-a adus ni­sipul necesar pentru rădăcinoase. In curând vor intra în depozite încă 1.000 kg. gulii, 2.000 kg. mor­covi, 1.000 kg. pătrunjel, 1.000 kg. sfeclă roșie, 4.000 kg. varză, etc. Pentru asigurarea cărnii, în cres­cătoria de porci au fost puși la în­grășat 10 porci mari și 45 purcei. Vasile Babici ...ȘI RELE S-au făcut multe lucruri bune la exploatarea noastră în vederea anotimpului friguros, dar din pă­­cate mai există și lipsuri. Astfel, la unele sectoare și ateliere, lip­sesc geamuri. Lucrurile ar fi cum ar fi, dacă n-am avea sticla nece­sară. Dar de mai bine de o lună lăzile cu geamuri stau pe rampa magaziei. Nu se înlocuiesc însă o­­chiurile sparte lipsa unui cuțit din de tăiat sticlă. Grea pro­blemă: Pe bună drep­tate șeful tîmplăriiei, tov. Iosif Leonh­art a făcut o propunere: să se taie sticla cu joagărul. Vălenaș Arghir Iarna vine și la C. F. R. Iarna bate la ușă și la C.F.R Pregătirile pentru vremea friguroa­să sunt necesare și aici. De altfel , revizia de vagoane Baia Mare ele au și început din vreme, și sunt în mare parte terminate. Munca bine organizată și hărni­cia lucrătorilor de la revizie, au dat rezultate bune. Trenurile de Baia Sprie și Cehu Silvaniei au fost în­zestrate cu tuburi flexibile pentru aburi și s-a făcut proba lor. S-ai reparat radiatoarele și conductele defecte, evidențiindu-se în această muncă lăcătușul principal de revi­zie Nicolae Opriț­a. La data de 14/1? octombrie toate trenurile au plecat din stația Baia Mare încălzite. Tot în cadrul pregătirilor pentru­­ iarnă s-a terminat instalarea con­­­ductei de apă potabilă pentru ate­­­­l­ierele de revizie. O muncă susținută au desfășurat­­ electricienii postului electric al re­viziei de vagoane — Iulian Stupin,­­ Mihai Pop și Gheorghe Gherman, t Intrucît nopțile de iarnă sînt lungi , crește și consumul de curent elec­­­­tric, de aceea electricienii au în­­­­zestrat garniturile trenurilor de­­ Baia Sprie și Cehu Silvaniei cu di­­­namuri și curele de transmisie, s-au­­ înlocuit becurile arse, s-a contro­­­­lat întreaga rețea electrică și s-a a­­­­sigurat perfecta funcționare a re­glatoarelor de curenț.­ ­ Iulian Stuparu La fabrica de cărămidă din Tăuții de Sus Pregătirea întreprinderii pentru iarnă vine de fiecare dată cu multe griji. Trebuiesc asigurate condiții bune de cazare pentru muncitori, continuitatea producției, condiții de lucru optime etc. La fabrica noastră s-au asigurat în bună măsură toate acestea. Pînă la 18 octombrie s-au curățat și reparat sobele, dormitoarele și s-au reparat geamurile. De­­ asemenea s-a renovat magazia, iar fierăria, care înainte era în aer liber, a fost construită cu pereți de cărămidă De asemenea au început lucrările de renovare a grajdului cailor de tracțiune și s-a hotărît construirea unei remize pentru căruțe. In pri­vința aprovizionării cu lemne stăm de asemenea bine.­­ Fabricarea cărămizilor fiind sista­­­­tă. de la­ 19­ octombrie, toți muncitorii au început la depozitarea cărămi­zilor crude în șoproane și curățenia incintei fabricii, iar mecanicii s-au angajat să repare mijloacele de transport. Pe lîngă toate­­ aceste rezultate, există însă și unele lipsuri. Și a­­nul acesta construcția pentru fabri­carea cărămizilor bloc­a tîrziu. Nu s-au montat încă început nici ușile și ferestrele atelierului de fie­rărie. Și din­, nou revenim la baie,­­des­pre care am mai scris Dacă în vară muncitorii ziarului, s-au putut spăla afară, cu noștri apă rece, apoi nu mai este posibilă îm­băierea din stropitoare. Așa că, conducerea întreprinderii „Cloșca“ trebuie să ia măsuri. 1- C * A­A­A­M Lipsă de grijă In strada Victoriei din Baia Mare, la nr. 53, există un dormi­tor comun pentru muncitorii uzine­lor „Vasile Roaită“, cu domiciliul în alte localități. A trecut vara. Și toată vara tov. Dumitru Drulea, responsabilul dor­mitorului, a cerut serviciului admi­nistrativ al întreprinderi: (șef de serviciu tov. Paul Hidegkati) să ia măsuri pentru spoirea interioară a dormitorului, aprovizionarea cu lemne, etc. Iarna bate la ușă, și nu s-a făcut nimic. Ba mai mult, serviciul ad­ministrativ al întreprinderii a ho­tărât să nu dea nici lemne pentru încălzit. Toate acestea, denotă lipsă de grijă față de om. Asupra acestui lucru, conducerea întreprinderii „Vasile Roaită“ ar trebui să medi­teze și să ia măsuri în consecință. Petre Bugnăruc. ooooîîq .9 ® floo © ® ef'.ao ®‡o ©«e«e 4 »acee«Oftsree»o»<»e«e«ew<»««Of Din ultima poștă au achiziționat importante cantități de fructe In urma muncii depuse de colec­tivul secției vinalcool din Cehu Silvaniei, planul la colectarea pru­nelor a fost depășit cu 10 vagoane. Și planul de contractări de struguri a fost depășit cu 3 vagoa­ne, iar la achiziții de struguri cu 20 la sută. ★ M. Stan funcționar însămînțeaza în comun Intovărășiții din satul Dănești, raionul Șomcuta Mare au terminat de însămînțat întreaga suprafață planificată. Lucrările au fost exe­cutate în comun. In fruntea acți­unii iau fost comuniștii loan Chio­­rean și Gheorghe Timp. Exemplul celor din Dănești este urmat și de întovărășiții din Pri­­bilești și Lucăcești, care la fel efec­tuează în comun însămînțările de toamnă. ★ Ilie Puț O nouă secție de coafură De curând în cadrul cooperativei „Higiena“ din Baia Mare a luat ființă o nouă secție de coafură pe strada 17 Octombrie nr. 1. No­ua secție este dotată cu cele mai moderne aparate fabricate în țara noastră. Mia Fărcaș * Cu o rîndunică nu se face primăvară Conducerea cooperativei „Talpa” din Baia Mare, a luat din trai toate măsurile pentru aproviziona­­rea tuturor secțiilor cu lemne de foc pentru toată iarna. A fost puși la punct și baia pentru cooperatori S-a uitat însă un lucru. Deși iar­na bate la ușă, nu s-au luat măsur pentru repararea geamurilor spar­te, a ușilor care nu se închid bine și a sobelor. Pe muncitorii din secția centrală de reparații îi nemulțumește și fap­tul că se tărăgănează rezolvarea propunerii lor de înlocuire a gea­murilor mate cu altele, pentru a nu fi nevoiți ca și în cursul zilei să lucreze la lumină electrică. Grigore Dinu , muncitor ★ Ore de lucrări practice în școl incepînd cu acest an în progra­mul claselor a X-a de la școlile me­dii s-au introdus ore de lucrăr practice. La Școala medie nr. 1 din Satu Mare în aceste ore se duce o bogată activitate în cele două atei­ere (unul de mecanică, iar altul d tîmplărie). Sub îndrumarea profe­sorilor de specialitate elevii primei anumite deprinderi practice. Pentru complectarea cunoștințelor se or­ganizează și vizite la întreprinderi­le din localitate. Elevii clasei .a X- au vizitat pînă acum uzina electri­că, întreprinderea „Unio“, etc Pentru viitor sînt programate vizii la fabrica ,>1 Septembrie“, la fa­brica de oxigen și altele. Gheorghe Moldovan elev «egeaeaeeaaa Vineri, 1 noiembrie 1957 Țăranul artist din Maramureș Stînd într-o zi de vorbă cu sculp- lucrări ale sale, in drum spre ci­­torul Vida Gheza despre arta popu­­lit­ii am vorbit ba de mai ba da țară și despre numărul însemnat de artiști amatori, care pe vremuri alta. Din vorbă în vorbă am aflat trăiau și mureau fără ca să fi­­e că are 48 de ani, că-s căsătorit și venit cunoscuți, mi-a povestit des­pre țăranul muncitor Stan Petraș, din Săpînța, care sculptează monu­mente funerare. Vorbea despre ta­lentul artistic al acestuia cu atîta entuziasm și admirație nicit m-am hotărît să cunosc și eu pe artist și opera sa. Intr-o zi senină de duminică ani are două fete dintre care una func­ționară la Sighet, iar cealaltă a ră­mas acasă și ajută în gospodărie. Din copilărie îi plăcea lui Petraș să deseneze, și încă de pe atunci sculpta monumente de lemn pentru morminte. De la început ele au am pornit cu o mașină de ocazie pe tras atenția consătenilor săi. Așa că serpentinele Gutinului, și am tre­­nu­t de mirare dacă azi aproape tea­­cut apoi pe plaiurile frumoase ale te monumentele frumoase din cimitir Maramureșului. Săpînța se află sunt făcute de mîna lui. Ele vor, la cca 18 km. de Sighet. Lo­­bes­c despre talentul artistului și­­ ci­titoriii satului se adunaseră în despre dezvoltarea sa. Lucrate în centru unde bucurîndu-se de ulti­ mod cu totul original și încrustate unele zile frumoase de toamnă, stă­ cu diferite motive populare și cu­teau în grupuri și discutau despre momente caracteristice din viața cele întîmplate în cursul săptămî- defunctului, ele te atrag prin frumu­­nii. • setea lor. La mormîntul unui cio­b­an interesat de Stan Petraș ban a sculptat un cioban cu o tură și am aflat că și el se găsește pe ună de oi și dedesupt următoare­­acolo. Cu ajutorul unui sătean l-am le versuri scrise tot de el: și găsit. In fața mea stătea un om „Dragi mi-au fost mie în viață înalt, bronzat, îmbrăcat cu straie Oile cu lină creață“ țărănești, în ochii căruia citeam în­ Stan Petraș Sculptează și acum trebarea: oare de ce mă caută? I-am in timpul liber. Despre puternicul spus cine sînt, cu ce scop am. ve­ său simț artistic vorbește și casa nu­ și Fam rugat să-mi arate unele sa, unică în felul ei în sat. Mobila din casă este de ase­menea lucrată din cale afară de artistic. Am plecat din Să­­pînța sub celor văzute. Impresia M-am bucurat mult cînd am aflat că numele lui Stan Petraș a trecut azi nu numai Gutinul ci și hotarele regiunii noastre și a ajuns pî­nă la București. Stu­dioul de filme „Al. Sabia“ a aflat despre acest minunat artist ieșit din sînul popo­rului și nu peste mult timp vom putea vedea pe ecranele ci­nematografelor noas­tre figura acestui ar­tist care se bucura de o binemeritată faimă. NADLER LUDOVKJ Expoziția permanentă de produse ale cooperativelor meșteșugărești In preajma zilei de 7 Noiembrie, U.R.C.M. Baia Mare va deschide în localul sediului regional o expo­ziție permanentă de bunuri de larg consum, produse în cooperati­vele meșteșugărești din regiune. Scopul expoziției este popularizarea produselor ce se confecționează în cooperative. Printre cele mai im­portante produse, vom întîlni ma­șini de gătit emailate, practice și elegante ale cooperativei „Autome­­tal“ Satu Mare, noi modele de tri­cotaje ale cooperativei „Unitatea" Sighet, divanuri tip „Tehnolemn“ Baia Mare, obiecte de artă popu­ ee»eeeeeeee»ee»eee®eeeeee ară­­ covoare confecționate la „U­­nitatea“, bluze și fete naționale ext mse de „Mondiala“ Satu Mare* mie și diferite vase lucrate de mem­brii cooperativei „Higiena“ din lanțil Măgherăuș, precum și nu­meroase confecții bărbătești, de damă și copiii, încălțăminte și o­­biecte metalo-chimice. Deosebit de atractive vor fi și cizmele oșenești expuse de coope­rativa „Munca“ Satu Mare și ciz­mele maramureșene produse ale cooperativei „30 Decembrie“ Si­­ghet. Popoarele Uniunii Sovietice în­­tîmpină cea de-­a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Oc­tombrie în deplina înflorire a for­țelor lor creatoare. Revoluția din Octombrie a pus capăt pentru totdeauna asupririi naționale din Rusia. Ea a deschis un cîmp vast pentru dezvoltarea politică, economică și culturală a tuturor naționalităților din țară. Inegalitatea în drepturi, răzlețirea și dușmănia care existau între popoarele din Rusia țaristă au fost înlocuite prin prietenie frățească, unire și ajutor reciproc. A triumfat politica națională leninistă — po­litica egalității în drepturi și priete­niei între toate popoarele țării, încă cu mult înainte de victoria Revoluției Socialiste din Octom­brie, marele conducător și organi­zator al partidului comunist, V.I. Lenin, a elaborat programul parti­dului­ în problema națională. El a lămurit însemnătatea lozincii cu privire la autodeterminarea na­țiunilor, a arătat legătura indiso­lubilă dintre problema națională și lupta clasei muncitoare pentru vic­toria revoluției socialiste. După instaurarea dictaturii proletariatului V. I. Lenin ia formulat tezele prin­cipiale cu privire la făurirea sta­tului sovietic multinațional, a in­dicat cănie și metodele de lichidare a înapoierii economice și culturale a popoarelor ,asuprite în trecut, de creare­­ a unei prietenii frățești de nezdruncinat, și de stabilire a co­laborării popo­arelor in lupta pentru o viață nouă socialistă, poate nu au avut sau aproape că nu au avut un proletariat industrial propriu, s-au îndeletnicit în majo­ritatea cazurilor cu creșterea vite­lor sau cu o agricultură foarte primitivă, relațiile de producție a­­veau un caracter semipatriarhal și feudal. Sarcina era de a ajuta toate p­­uterea sovietică nu s-a limitat a proclamarea formală a drep­­turilor popoarelor, a asigu­rat traducerea lor în viață. Națio­nalizarea pămîntului, a fabricilor și uzinelor, a băncilor și mijloace­lor de telecomunicații, a comerțu­lui exterior etc., a zdruncinat din rădăcini bazele economice ale do­minației moșierilor și capitaliștilor, a­­ desch­is perspective pentru dez­voltarea liberă a popoarelor pe calea socialismului. Luptînd împotriva manifestărilor de șovinism ale națiunii dominan­te și de naționalism local, partidul comunist­­ a făurit cu perseverență prietenia frățească de nezdruncinat a popoarelor Țării Sovietice, a con­struit un stat unional unitar și puternic. Aceasta a fost o sarcină grea. Rezolvarea ei a necesitat o elasticitate excepțională în promo­varea politicii naționale leniniste. Trebuie să avem în vedere că din cei 65 milioane de locuitori neruși numai ceva mai mult de jumătate trecuseră într-o măsură sau alta prin stadiul dezvoltării capitaliste. Ucraina, Bielorusia, o parte din Azerbaidjan, Armenia, Gruzia și al­ta cîtev­a. Cealaltă parte a popu­lației neruse de aproape 25 de mi­lioane oameni diseminată pe vastul teritoriu al Siberiei, în nordul ță­rii, în Turkestan și în alte locuri, nu a avut timp să parcurgă calea dezvoltării capitaliste. Aceste mo­tiv, organele economice, organele puterii alcătuite din locuitori băș­tinași, care să cunoască viața psihologia populației locale, să dez­­i­volte presa, școala, teatrul, cluburi­le și, în general, instituțiile cultu­ral-educative în limba maternă. Partidul comunist sub conduce­­ t de I- f L­ I. SKADAREVICI­ ­I aceste popoare să ajungă cît mai­­­ repede națiunile înaintate și să con­­­­­struiască împreună cu ele o socie­­t­­­tate nouă, socialistă. In anul 1920, luîmd cuvîntul la­rg cel de-al IMea Congres­­ al Interna­­ționalei comuniste, V. I. Len­in a­­­ spus: „Nu încape discuție că pro­letariatul din țările înaintate poate f r și trebuie să ajute masele munci­­­­­toare înapoiate și că dezvoltarea al țurilor înapoiate va putea ieși din [ă stadiul ei actual, cind proletariate­nl victorios din republicile sovietice a­ va întinde mîna acestor mase și c> le va putea sprijini“. Iar mai de­­tă parte Lenin a arătat: „Cu ajutorul­­ proletariatului din țările înaintate, °* țările înapoiate pot trece la orân­duirea sovietică și, trecînd prin a­­ni numite trepte de dezvoltare, pot și păși la comunism fără să treacă de prin stadiul capitalist de dezvol­ta­tare“. (Opere, vol. 31, E.S.P.L.A. [e. pag. 225 și 226). un Una din sarcinile urgente puse 1,1­ de partid era de a crea maselor ne muncitoare ale popoarelor neruse ii. posibilitatea să dezvolte și să m­­ul tărească la ele forma de stat sovie­­tă­­ti­că corespunzătoare condițiilor na­ri­­ționale și de viață ale acestor po­­loa­poare, să-și întărească și să dez­ En o­­vo­lte justiția,­­aparatul administra­rea lui V. I. Lenin, a elaborat for­mele de colaborare dintre popoare în condițiile dictaturii proletariatu­lui — formele federației și auto­nomiei sovietice. Federația sovietică a dat posibilitatea de a se ține sea­ma de deosebirile din economia, cultura și viața diferitelor naționa­lități, de a se organiza colaborarea lor frățească și ajutorul reciproc. Prima republică federativă socia­listă din lume a fost R.S.F.S.R. creată în anul 1918. Formarea Fe­­derațiai Ruse a constituit un exem­plu pentru celelalte republici so­vietice naționale, care chiar primele zile de la întemeiere din au stabilit între ele relații de colabo­rare frățească și ajutor reciproc. Formulîmd ideea constituirii U.R.S.S., V. I. Lenin a­­ avertizat partidul împotriva unei știrbiri ori­­cît de neînsemnate a drepturilor națiunilor asuprite în trecut, împo­triva încălcării principiilor egalită­ții în drepturi. El a cerut cea ma ma­re solicitudine în relațiile cu na­țiunile asuprite în trecut. Constituirea U.R.S.S. în anii 1922 a însemnat o mare victorie a politicii partidului comunist în pro­blema națională. In cadrul u­nu stat unional unitar toate republi­ci­le frățești au căpătat posibilitatea să-și dezvolte forma de stat, econo­mia­­și cultura națională. Popoarele asuprite în trecut a lichidat într-u­n ritm fără precedent rămînerea în urmă economică și culturală moștenită de la țarism. In toate republicile unionale ,a fost creată o industrie moderna, ia fost transformată pe baze socialiste a­­gricultura,­­a luat ființă o cultură nouă, națională în formă și socia­listă în conținut. O cucerire uriașă a popoarelor înapoiate în trecut a fost crearea de cadre naționale din rândurile clasei muncitoare și inte­lectualității, care promovează cu fermitate dezvoltarea formei de stat, a economiei și culturii. Marea prietenie dintre popoarele sovietice a devenit o forță de neînvins care le permite să biruie toate greutățile în calea spre comunism. Prietenia popoarelor U.R.S.S. s-a manifestat cu o deosebită vigoare în­­ anii de grea încercare ai Mare­lui Război pentru Apărarea Patriei cînd popoarele sovietice s-au unit și mai strâns între ele,­­au învins greutăți de neînchipuit, au lichi­dat prin eforturi eroice primejdie de moarte care amenința patria, au zdrobit fascismul — dușmanul în­tregii omeniri. Prietenia frățească a popoarelor sovietice le-­a ajutat în anii de după război să vindece într-un timp scurt rănile pricinuite de război și să pășească rapid înai­n­te pe calea avîntului economic ș­i­­ cultural continuu. In prezent toate popoarel­e U.R.S.S. rezolvă în strânsă uni­tate frățească cele mai măreț sarcini trasate de Congresul a­­­l XX-lea al partidului. In politica sa națională, parti­dul comunist a luat ca punct d plecare faptul că socialismul n­u numai că nu distruge deosebirii și specifi­cul național, ci dimpo­­triva, asigură în­florirea deplin­ă economiei și culturii tuturor­­ nacțiunilor și populațiilor. "­­ Partidul cere organelor de par­­t­id, economice și sovietice ca în [ a­ctivita­tea lor practică pe linia i­lam ducerâ[ construcției economice ] și culturale să țină seama în mod ] deosebit de acest specific. In a­­c­­eastă ordine de idei trebuie ex­a­­­­mi­nată și problema lărgirii drep­­t­­urilor republicilor unionale, a ri­­d­i­cării rolului lor în construcția i economică și culturală. Lărgirea ] drepturilor republicilor unionale,­­ crearea consiliilor economiei no­ ! [iernate în regiunile economice, i permit perfecționarea conducerii | construcției economice și cultura­­­­le, ridicarea activității creatoare­­ și inițiativei pe plan local, reali­­­­zarea unui avînt continuu al eco­­­­nomiei, întărirea prieteniei între­­ popoare, colaborarea și ajutorul­­ reciproc frățesc.­­ Pe lîngă Sovietul Naționalită­­­­ților al Sovietului Suprem al­­ U.R.S.S. a fost constituită com­i­­­­sia economică, care este un larg­­ organ reprezentativ. Comisia eco­­­­nomică are ca obiectiv îmbunătă­­­­țirea continuă a planificării eco­nomiei sub toate naționale și satisfacerea republicilor aspectele a cerințelor unionale, asigurarea unei rezolvări mai juste a proble­melor construcției economice culturale ale republicilor în coa­si­­ormitate au particularitățile lor ecomomice și naționale. Popoarele Țării Sovietice multi­naționale, unite în jurul partidu­lui comunist, educate în spiritul ideologiei internaționalismului pro­letar, pășesc cu fermitate înainte pe calea spre comunism. (Agerpres.) TRIUMFUL POLITICII NAȚIONALE LENINISTE Culesul strugurilor in gospodăriile agricole de stat Timpul frumos din această toamnă este favorabil și recoltă­rii strugurilor. P­înă în ziua de 26 octombrie în gospodăriile­gricole de stat din regiunea noa­a­­stră s-a recoltat producția de stru­guri de pe o suprafață de 157 ha., adică în proporție de 55 la sută. Astfel la G.A.S. Ardud, s-au re­coltat 101 ha din 163, ha., iar la gospodăria agricolă de stat din Satulung s-a terminat culesul stru­­gurilor obținîlndu-se o producție de 5.000 kg. struguri la hectar. Activitate culturală la Ruscova După o inactivitate de cîțiva ani de zile și comuna Ruscova a luat-o pe drumul bun. Conducerea căminului cultural, ajutată de ca­drele didactice a început o vie ac­tivitate. O dovedește bogatul pro­gram (compus din cîntece, dialo­guri, recitări și o piesă a clasicului Cehov a prezentat zilele trecute în fața a aproape trei sute spectatori. Astfel de manifestări culturale s-au programat aproape pentru fie­care săptămiînă, cu toate greutăți­le ce se îmtîmpină. Sfatul popular nu acordă suficient sprijin muncii culturale. In primul cind căminul cultural a cărui construire a înce­put de vreo trei ani, încă nu s-a terminat deși exiistă posibilități. Tre­buie doar mai multă bunăvoință și interes.­ ­ Alexandru Covaci secretarul org. de bază U.T.M.

Next