Pentru Socialism, ianuarie 1958 (Anul 9, nr. 1240-1264)

1958-01-03 / nr. 1240

2 NARI ÎNFĂPTUIRI In Păuleștii Sătmarului, casa în care era conacul a rămas aceeași. Tot două intrări are: una mare pe care călca numai piciorul boierilor și una din dos pe care aduceau iobagii plocoanele. Casa a rămas aceeași dar vremurile s-au schimbat. Și oamenii s-au schimbat. Calcă acum cu tărie cu capul sus chiar pe treptele intrării celei mari... Stau într-o odaie din fostul conac și o ascult cu emoție pe femeia aceasta mică la trup, cu ochii pătrunzători Maria Zidaru și aprigă la treabă, cunoscuta președintă a colectiviștilor din Păulești vorbește cu patimă, din inimă. — Eu am fost slugă în casa asta încă de cînd eram mică. O soră de a mea care slugărea tot aici s-a aruncat în Someș din cauza hapsîniei boeroaice. Eram analfabetă, un rob. Ca mine, tot satul. Acum noi sîntem stăpîni aici, și peste conac și peste pămînt și peste viața noastră. Simțim că trăim o viață adevărată, care merită s-o trăiești. De cuvintele acestea calde mi-am amintit adeseori. Ele ascund bucuria pentru realizările din țara noastră înfăptuite sub conducerea partidului. Domnia burghezo-moșierimii a luat un tribut prea mare de pe aceste meleaguri. In Oaș acum 2—3 decenii s-a înregistrat cel mai mare procent de mortalitate infantilă din Europa. Din 3 prunci unul mai ajungea să spună mamă. Intre munții Rodnei, ai Țibleșului și apa Tisei sifilisul, pelagra și alte boli sociale secerau anual sute și mii de vieți. In minele deținute de capitalul străin înșirate pe văile Săsarului și Cavnicului, băieșii lucrau în condiții mizerabile și căpătau silicoză în floarea tinereții. Mulți săteni sătui de jaful boieresc își luau lumea-n cap și își vindeau brațele de muncă pe te miri ce. In toată Țara Oașului, pînă acum 10—12 ani nu se cultivat decît cîteva sute de hectare cu grîu. Poporul o ducea greu, muncea, flămînzea și murea pentru ca fiecare grof să aibă cîteva moșii și palate, iar doamna Teleky să țină o armată de la chei numai pentru a-i plimba cîinii... Cu ce să încep ca să pot arăta marile realizări înfăptuite în regiunea Baia Mare timp de un deceniu?! La Sighet funționează un minunat spital de copii. La Baia Mare clădirea noii policlinici moderne domină orașul. Datorită noilor condiții de muncă — galerii largi, aerisire, utilaj modern — minerii nu mai consideră munca lor ca pe un chin ci ca o onoare. Pentru ei, la Baia Sprie, la Cavnic, Baia Borșa, Baia Mare s-au ridicat zeci și sute de apartamente de locuit. Am în față o statistică a școlilor și cadrelor didactice. Toate dar absolut toate categoriile de școli s-au înmulțit. Există acum școli mai multe și pentru unguri și pentru ucrainenii din Maramureș. Bunăoară în ultimii 10 ani numărul școlilor de 4 clase a crescut cu 84, cel al școlilor de 7 ani cu 34, iar al celor de 11 ani cu 7, anul acesta sînt în școlile din regiune cu peste 10.000 de elevi mai mult ca în 1947. Pe, întinsul regiunii, în ultimii ani, au luat ființă 11 întreprinderi republicane, 16 întreprinderi locale, peste 40 de cooperative meșteșugărești. Doar de 5 ani încoace volumul producției globale al industriei băimărene a crescut la 237,2 la sută. Oamenii muncii au la dispoziție mai multe alimente și îmbrăcămiinte. Zilnic, familii de țărani muncitori fac cerere să intre în cooperative agricole de producție. In cele 94 gospodării colective, în și cooperativa agricolă de producție 338 de întovărășiri, peste 27.700 de familii muncesc laolaltă, peste 63.000 ha de pămînt. Sînt multe de spus despre viața nouă luminoasă ce a cuprins această regiune. Parcă poți rosti în cîteva cuvinte măreția prefacerilor de azi?! T ARPAD ILIEȘ, croitor la cooperativa din Cehu Silvaniei, este mult apreciat pentru munca de calitate pe care o depune la executarea costumelor. Lucrînd cu multă pricepere, el își depășește norma lunar cu cca. 30 la sută. DIN INIȚIATIVA COMUNIȘTILOR Comuniștii din Săuca, raionul Tășnad, au frămîntat mult situația Întovărășirii din satul lor. Un lucru este cert au spus mai mulți, avem și n-avem întovărășire, pentru că așa cum merge ea astăzi nu ne putem aștepta la rezultate mai bune. Și așa era de fapt. In întovărășirea din Săuca se lucra individual, fapt ce nu permitea obținerea unor producții sporite. Trecerea la munca în comun a frămîntat pe mulți comuniști. Venind în ajutorul lor, comitetul comunal de partid a pus la ordinea zilei această problemă. După discuții și frâmîntări, propunerea de a se face mai multe comitete de Inițiativă care să ducă munca pentru formarea de întovărășiri mai mici, în care să se lucreze numai în comun a fost aprobată și pusă în aplicare. S-au format apoi 4 asemenea comitete, care au început să ducă munca politică pe circumscripții electorale și pe străzi. Faptul că unele au intrat comuniștii și cei mai buni gospodari ai satului, a asigurat ca în cîteva zile numărul cererilor și mai ales al hectarelor să crească considerabil. Astfel, pentru întovărășirea care va purta denumirea „Tudor Vladimirescu“ și-au depus cereri 25 familii cu 120 ha. In cea de a doua s-au înscris 33 familii cu 130 ha., așa și în celelalte două întovărășiri care sunt in curs de formare. Caracteristic este faptul că majoritatea celor înscriși aduc întreaga suprafață in întovărășire. Munca politică care se desfășoară in sat și rezultatele obținute pină acum, dau certitudinea că In cele 4 Întovărășiri care vor lua ființă în curând vor fi cuprinși toți țăranii muncitori din sat. In această acțiune se evidențiază ca buni agitatori comuniștii Gheorghe Achim, Augustin Chiș, Traian Naghi și alții. -0- Ileana veghează la lectura frățiorului ei. Mîine-poimîine nu-l va putea ajuta deoarece va pleca la școala de socotitori, la care a fost propusă co efect ° reducerea^^SA" Toți copiii din numeroasa familie a colectiviștilor Gheorghe și Maria Horea din Drăgușeni (Oaș) au îmbrățișat meseriile visate de ei: mecanic, soră medicală, șofer, tractorist etc. In sat, oamenii rostesc cuvinte de laudă despre copiii acestei familii. Comuniștii Gheorghe și Maria Horea, analfabeți acum cîțiva ani, ne asigură că nici unul dintre copiii lor n-ar fi putut învăța o meserie în anii regimului burghezo-moșieresc și că situația lor de azi se datorește uriașelor posibilități de dezvoltare create tineretului de regimul nostru democrat-popular. PENTRU SOCIALISM O noua brigadă artistică Datorită muncii neîntrerupte, depuse de directorul școlii Atanasiu Pătrașcu și soția sa, a luat ființă în satul Ocoliș o brigadă artistică*’ de Agitație, Care a prezentat pentru prima oară un bogat program la începutul lui decembrie. Au fost aplaudați In mod deosebit Vasile Bretan, utemiștii Flore Cîmpean, Vasile Cința, Carolina Băban, Emanoil Hublar, Alexandru Lupan și alții. Pentru un frumos dans cu care au deschis spectacolul au primit meritate aplauze și elevele Paulina Lupan și Marioara Pătrașcu. De atunci, brigada s-a deplasat in Satul Nou de Jos, aparținător tot comunei Groși, unde la fel eforturile tînărului colectiv artistic au fost răsplătite cu multe aplauze. R. Traian Din scrisorile corespondenților voluntari PRODUSE PESTE PLAN Ziua de 30 Decembrie — ziua aniversării proclamării R.P.R. — a fost întîmpinată de muncitorii întreprinderii locale „Cloșca“ din Baia Mare cu frumoase realizări. Turnătorul Augustin Toth, smălțuitoarea Margareta Geszler, mezelarul Ioan Bob, Cornel Kapros tipograf, Maria Schiller țesătoare, fruntași in producție și mulți alți muncitori au contribuit la realizarea peste plan a unor produse in valoare de 92.928 lei. Sectorul alimentar, de pildă, a dat 2.000 kg. preparate de carne. Alte sectoare au confecționat 1.000 m, priză hanorac, garnituri mobilă de bucătărie, rame cu plite și cuptoare pentru mașini de gătit, mașini de gătit tip Călan, 7.000 cahle, 50 cricuri hidraulice și altele. Totalul bunurilor puse la dispoziția oamenilor muncii peste plan, se ridică anul acesta la suma de 2.548.000 lei. va S. Pop Manifestare culturala In cadrul „Decade culturii naționalităților conlocuitoare“, cadrele didactice de la Școala de 7 ani cu limba de predare maghiară din Seini au organizat o reușită manifestare culturală cu elevii școlii. In fața unui numeros public au fost prezentate dansuri populare, s-au recitat poezii, s-au prezentat scenete oglindind tradiționale obiceiuri ale poporului maghiar. Au fost dramatizate și două din cele mai frumoase balade din folclorul maghiar. In cuvîntarea de deschidere tov. Wedlinger Maria, prof. de maghiară, a subliniat largile limbi posibilități de dezvoltare culturală ale naționalităților conlocuitoare în R.P. Romînă. Pentru a ilustra aceasta este suficient să arătăm că numai în Seini, în trecut, la cele două școli cu limba de predare maghiară funcționau în total doar 4 cadre didactice. La aceleași școli, astăzi, funcționează un număr de 14 cadre didactice. O. M. Bălaj Așa au pășit în noul an Comitetul executiv al cooperativei de consum din comuna Urziceni (raionul Cărei) și-a luat angajamentul ca in cinstea zilei de 30 Decembrie toți țăranii muncitori să devină membri ai cooperativei. Sub Îndrumarea organizației de bază, comuniștii și cei mai buni cooperatori In frunte cu președintele Carol Reszler și Ștefan Schwegler au desfășurat o vie muncă politică de la om la om ceea ce a făcut ca In scurt timp angajamentul să fie realizat. Pînă la anul nou toți cei 1.063 locuitori ai comunei au devenit cooperatori. Așa au pășit cei din Urziceni in noul an. Cooperativa de consum din această comună a devenit astfel o puternică organizație de masă care cuprinde tot satul. Vasile Weisz președintele U.R.C.C. Cărei Pentru scurgerea apelor de pe ogoare Zilele de iarnă sunt folosite cu chibzuială de întovărășiții din Finteușu Mic (raionul Șomcuta Mare); îndrumați de organizația de partid, ei se preocupă, încă de pe acum pentru asigurarea unei producții sporite la ha. La propunerea comuniștilor adunarea generală a întovărășirii a luat o hotărire importantă, și anume de a întreprinde o acțiune care să asigure scurgerea apelor de pe semănături. Această hotărire fiind imediat pusă în aplicare, pină acum au fost săpate șanțuri pe o distanță de 1.200 m.l. In această muncă s-au evidențiat întovărășiții Andrei Mare, Efrim Voicu, Mihai Dobre și alții. Ioan Cirțiu Alegeri de delegate de femei In întreg raionul Lăpuș se desfășoară intens acțiunea de alegere a delegatelor Pină acum s-au ales de femei, trei sute delegate. Cu această ocazie femeile au fost mobilizate in diferite acțiuni de interes obștesc. Astfel, femei din Vima Mică, în frunte cu delegatele Maria Cristea, Florica Gabor și altele au efectuat câte o zi muncă voluntară la construcția localului sfatului popular. Alte douăzeci și cinci femei din satul Cetățele au văruit, curățat și amenajat căminul cultural. S-au format 36 de cercuri de citit, la care femeile participă cu drag. Alte treizeci și șase femei participă la un cerc de artă culinară organizat în comuna Groși. In Groși și in alte sate s-au format cercuri de studiere a statutului Întovărășirii agricole. Vera Chira ii Cu brigada de agitație științifică pe teren Zilele trecute brigada de agitație științifică din Seini a făcut prima ei ieșire pe teren în comuna Ciocîrlău, centru viticol și pomicol din regiune. Acolo brigada a întîlnit,pe tov. prof. univ. N. Ioniță de la Institutul de Cercetări Agrotehnice din București, care s-a deplasat anume în această regiune spre a da sfaturi pomicultorilor, despre felul cum pot obține recolte bogate mai ales la mere, a căror calitate este apreciată nu numai la noi, dar și în străinătate. După expunerea făcută de tov. prof. Ioniță, au urmat la cuvînt Ion Gheorghe, învățător, care a vorbit despre industrializarea socialistă, dr. Gheorghe Tarția care a vorbit despre rolul medicinei veterinare în țările socialiste, dr. Iosif Peter, care a conferențiat despre prevenirea și combaterea tifosului exantematic, prof. Bude Valentin despre sateliții artificiali, iar Mihai Bălaj despre succesele dobîndite de poporul român în domeniul cultural în cei 10 ani de la proclamarea R.P. Române. Informările făcute au fost urmărite cu viu interes de peste 200 de ascultători. M. Bîrlea Internaționalismul proletar- principiu de bază al statului nostru în relațiile cu celelalte țări socialiste Cucerirea deplinei puteri politice de către clasa muncitoare, aliată cu țărănimea muncitoare, în țara noastră și dezvoltarea Statului român democrat-popular, ca formă a dictaturii proletariatului a determinat schimbări esențiale și în politica externă a Romîniei. Este necesar să se facă distincție între relațiile pe care R.P.R. le întreține cu statele din lagărul mondial al socialismului și cele cu statele nesocialiste. Această distincție se impune pentru a se putea stabili, în fiecare caz, principiile puse la baza acestor relații de către țara noastră. Relațiile internaționale dintre țările lagărului mondial al socialismului sunt de un tip nou și superior, față de relațiile dintre statele nesocialiste, precum și față de relațiile întreținute de statele socialiste cu cele nesocialiste. Relațiile internaționale de tip nou, promovate de către statele socialiste între ele, se deosebesc de celelalte relații internaționale în primul rînd prin faptul că la baza lor stă principiul internaționalismului proletar. Principiul internaționalismului proletar determină conținutul relațiilor dintre statele socialiste asigurînd unitatea de monolit a lagărului mondial socialist, precum și consolidarea continuă a statelor care construiesc socialismul și comunismul. Caracterul relațiilor dintre statele socialiste și-a găsit strălucită întruchipare în Declarația adoptată in noiembrie de consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste. In condițiile actuale ale evoluției omenirii și ale mișcării muncitorești internaționale, internaționalismul proletar înseamnă nu numai solidaritatea frățească, lupta comună a detașamentelor naționale ale proletariatului împotriva burgheziei imperialiste și construirea socialismului, ci și solidaritatea cu lagărul mondial al socialismului, întărirea solidarității statelor socialiste. Acest principiu decurge din realitatea obiectivă a condițiilor clasei muncitoare în actuala societate. Ca urmare a acestui fapt, interesele de clasă ale muncitorilor din toate țările sunt comune și în același timp determină necesitatea solidarității internaționale a proletariatului. In lupta pentru înfringerea exploatării imperialiste și construirea socialismului, are o importanță deosebită unitatea Internațională a oamenilor muncii, chezășie a victoriei mișcării muncitorești internaționale. Republica Populară Romînă, în relațiile sale cu celelalte state socialiste aplică cu consecvență principiul internaționalismului proletar. Ca principiu de bază al politicii noastre externe, el a fost consacrat și în Constituția R.P.R. din 1952 care in capitolul introductiv prevede că „Politica externă a Republicii Populare Romîne este o politică de apărare a păcii, de prietenie și alianță cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și cu țările de democrație populară...“ Aplicarea principiului internaționalismului proletar de către R.P.R. In relațiile sale cu celelalte state socialiste și-a găsit expresia intr-o serie de acte diplomatice și de altă natură ale țării noastre. Un astfel de act este tratatul de prietenie, alianță și colaborare mutuală romîno-sovietic, precum și tratatele similare încheiate de țara noastră cu celelalte state de democrație populară. Aceste tratate, care stabilesc jaloanele principale ale relațiilor dintre statele respective, sunt expresia solidarității existente între statele socialiste la baza căreia stă internaționalismul proletar. O expresie elocventă a internaționalismului proletar în relațiile R.P.R. cu celelalte state socialiste sunt și acordurile comerciale dintre acestea. Acordurile comerciale încheiate de către R.P.R. cu celelalte state socialiste, U.R.S.S., sunt bazate pe inclusiv ideea cooperării frățești între statele semnatare precum și pe principiul intrajutorării și al avantajului reciproc. Aceste principii fac parte integrantă din conținutul principiului internaționalismului proletar, care stă baza acestor relații. R.P.R. acorda dă ajutorul ei, in limitele posibilităților, celorlalte state care construiesc socialismul și comunismul. Totodată ea primește ajutorul frățesc, dezinteresat al acestor state, in frunte cu U.R.S.S., în opera de construire a SQCiftibmului de către poporul nostru și de consolidare a statului român democrat-popular. Tot ca o expresie a aplicării principiului internaționalismului proletar de către R.P.R. în relațiile sale cu celelalte state socialiste este și participarea țării noastre la Tratatul de la Varșovia, care organizează apărarea în comun a celor opt state socialiste împotriva acțiunilor agresive ale imperialiștilor. Acest tratat, expresie a internaționalismului proletar în relațiile dintre statele socialiste, și-a dovedit deja importanța sa în ce privește apărarea regimului de democrație populară și a independenței statelor semnatare, cu ocazia evenimentelor contrarevoluționare din R. P. Ungară din toamna anului 1956. Cu ocazia acestor evenimente, alături de U.R.S.S. și celelalte state socialiste, și R.P.R. a acordat un ajutor substanțial, material, moral și politic, luptei oamenilor muncii maghiari conduși de guvernul revoluționar muncitorescțărănesc pentru apărarea independenței Ungariei și a statului democrat-popular, importantă cucerire a luptei revoluționare a poporului maghiar pe calea construirii socialismului. Poziția clară și hotărâtă a guvernului R.P.R., de sprijinire și ajutorare a guvernului revoluționar muncitoresc-țărănesc maghiar este o dovadă grăitoare de aplicare a internaționalismului proletar de către țara noastră în relațiile ei cu celelalte state socialiste. Ajutorul acordat de R.P.R. Republicii Populare Ungare într-o perioadă atât de grea ca cea din toamna și iarna anului 1956, a contribuit nu numai la apărarea democrației populare in această țară, ci a contribuit și la înlăturarea distrugerilor provocate de către contrarevoluție. Unitatea de vederi In principalele probleme contemporane între internaționale R.P.R. celelalte state din lagărul monșioial al socialismului este tot expresie a aplicării principiului a internaționalismului proletar in politica externă a țării noastre. Această aplicare a internaționalismului proletar contribuie la unitatea de atitudine și acțiune a tuturor statelor socialiste în ce privește principalele probleme internaționale. Nu întîmplător statul nostru democratpopular sprijină pe deplin toate acțiunile Uniunii Sovietice și ale celorlalte state socialiste in vederea apărării păcii și securității popoarelor, precum și in vederea consolidării dintre state pe baze colaborării democratice. Propaganda imperialistă încearcă să răstălmăcească această unitate de vederi intre statul nostru și celelalte state socialiste ca o expresie a lipsei, chipurile de independență a acestor state. Unitatea de vederi a statelor socialiste în principalele probleme ale vieții internaționale și baza comună a politicii lor externe, rezultă nu din lipsa independenței lor și nici nu este urmarea Vreunui dictat cum se intîmplă in viața statelor capitaliste, ci din esența de clasă comună a statelor socialiste. In Declarația de la Moscova a reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste se arată : „Statele socialiste sunt unite într-o comunitate unică prin faptul că au pășit pe calea comună a socialismului și că orinduirea lor social-economică și puterea lor de stat au o esență de clasă comună prin nevoia de sprijin și ajutor reciproc, prin comunitate de interese și țeluri In lupta împotriva imperialismului, pentru victoria socialismului și comunismului, prin ideologia lor comună marxism—leninismul“. Faptul că guvernul R.P. R. prin recenta Declarație dată publicității cu privire la nota guvernului sovietic, sprijină intru totul propunerile Uniunii Sovietice și se declară gata să lupte pentru realizarea lor nu Înseamnă lipsa, chipurile, de independență a țării noastre, ci poziția ei internaționalistă de luptă alături de celelalte state socialiste pentru apărarea păcii și progresul social al omenirii. In raportul prezentat de tovarășul Chivu Stoica la recenta sesiune a Marii Adunări Naționale se subliniază: ,, Unitatea și coeziunea țărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică reprezintă chezășia suveranității și independenței tuturor țărilor socialiste, răspunde sarcinilor vitale ale apărării păcii. Partidul Muncitoresc Român și guvernul Republicii Populare Române militează consecvent pentru Întărirea continuă a prieteniei cu Uniunea Sovietică, cu China populară, pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste“. Această politică a țării noastre traduce în practica relațiilor ei cu celelalte state socialiste a principiului internaționalismului proletar. Ea reprezintă o importantă contribuție a statului român democrat-popular și a poporului nostru la consolidarea unității lagărului mondial al socialismului și la apărarea păcii și libertății popoarelor. M. NICHT. Vineri, 3 ianuarie 1958 Colectivul sportiv „Știința“ din Tg. Lăpuș Și în școala noastră ca și În alte întreprinderi, instituții și comune din raionul Lăpuș au avut loc alegerile organelor de conducere a colectivului sportiv. La aceste alegeri au participat toate cadrele didactice, personalul administrativ și elevii claselor VIII—X ale Școlii medii din Tg. Lăpuș. Colectivul sportiv „Știința“ numără peste 100 membri. In organul de conducere au fost aleși: Tănase Filip, Nicolae Dunca, Melania Șuteu, Mircea Grigoriu și Nicolae Vlășan. S-a ales comisia de revizie și 7 delegați pentru conferința regională. «n *j ★ Reorganizarea colectivului spora avut loc și in Comuna Cernești, unde colectivul numără peste 40 de membri. Un ajutor prețios în organizarea acestor alegeri l-a dat Vasile Nechita* profesor la școala de 7 ani din comună. . :Andrei Bălan —O— i; Í Festivalul filmului la sate la 22 decembrie a început festivalul filmului la sate. El se bucură de o mare afluență de spectatori. La deschiderea acestui festival, în Ocna Șugatag, Remetea, Budești etc., au participat peste 1.200 spectatori, care au urmărit cu interes filme ca: „Ora 17“, „Pentru Pace“, „Prăpastia", etc, ce au fost însoțite de jurnale agricole, precum și filme științifice de scurt metraj. V. Ivanyuk O —O— Seară literară Numai la două săptămîni după alegerea comitetului U.T.M. din cadrul U.R.C.C. Baia Mare s-a programat „seară literară“ cu tema „Viața și opera lui George Coșbuc“. După analiza celor mai frumoase și mai cunoscute poezii, s-au recitat poezii de dragoste, despre natură și „Noi vrem pămînt“. Apoi s-au cîntat melodii pe versuri de G. Coșbuc ca „La oglindă“ „Pe lîngă boi” etc. Experiența acumulată cu ocazia acestei seri literare, va ajuta comitetul la organizarea altora și mai educative. *O Mana Dinea . Activitate rodnică, la C.E.C. împreună cu muncitorii din mine, uzine și agricultură, lucrătorii Caselor de economii și consemnațiuni C.E.C. din regiune au întimpinat aniversarea unui deceniu de la proclamarea Republicii Populare Române cu o serie de noi succese în rfiuică. La 30 octombrie 1957, numărul depunătorilor pe regiune era de 36.922, iar la 25 decembrie 1957 el se ridicase la peste 42.000, reprezentând o creștere de 632 la sută față de perioada corespunzătoare a anului 1956. Volumul sumelor atrase în ultimele două luni ale anului trecut a depășit suma de lei 9.000.000, fiind mai mare cu 220 la sută față de aceeași perioadă a anului 1956. Alexandru Surău