Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)

1958-07-01 / nr. 1391

2 Bine pregătiți pentru campania de recoltare Ne aflăm într-o perioadă de vîrf ra muncilor agricole. Peste tot e o muncă încordată, o adevărată în­trecere la întreținerea culturilor. ț Țăranii muncitori au terminat pra­­șil a 2-a la porumb, floarea-soarelui și la alte culturi. Intovărășiți au tre­­­cât și la executarea celei a 3-a prașile. Succese deosebite au fost obținute și la recoltarea tru­psiene­­lor. Munca fiind bine organizată, aceste furaje valoroase au fost a­­dunate în bune condițiuni fiind fe­rite de stricăciunile timpului ploios ce a urmat. Pe zi ce trece grînele se apropie de faza de coacere. Strîngerea re­coltei, fiind o muncă de sezon relativ scurt necesită măsuri organizato­rice minuțioase care să asigure un succes deplin. Avînd­ acumulată o experiență în organizarea strîngerii recoltei, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, comitetul executiv a luat din timp toate măsurile politice­­organizatorice care să asigure exe­cutarea tuturor lucrărilor la timp și la un nivel agrotehnic corespun­­zător.­­ LUPTA PENTRU INTIIETATE • Ca și în alți ani și acum baza m­­uncii politice este circumscripția electorală. Aici a fost prelucrat și dezbătut în primul rînd planul de măsuri al comitetului executiv. Avînd la bază acest plan îmbogățit cu propunerile venite de jos, circum­scripțiile s-au angajat de pe acum fel întreceri patriotice cuprinzînd toate lucrările ce se vor efectua in această perioadă, întrecerea a fost inițiată de circumscripția nr. 2 ((deputat Valer Buciuman), care a atras în această întrecere toate cele 35 circumscripții. O activitate vie se desfășoară în zilele acestea în cele 6 întovărășiri agricole din raza comunei. Ele se pregătesc Intens să cîștige și acum Intîietatea ca și în alți ani. In a­­dunările generale ce s-au ținut de curînd toate întovărășirile au h­o­­tărît strîngerea laolaltă a seminței încă la batoză. In acest scop ei au primit un sprijin din partea sfatu­lui popular, în­tocmindu-ise situația necesarului de sămînță pe fiecare întovărășit conform suprafețelor ce urmează a fi însămînțate. Pentru a asigura o bună păstrare sem­in­­țelor noi am prevăzut și pregătit spațiul corespunzător de îmagazi­­nare pentru fiecare întovărășire. întovărășirile, fiind și ele în în­trecere socialistă, sînt hotărîte să termine primele toate lucrările. Noi le vom acorda tot sprijinul ca ele să-și poată realiza hotărîrile. Aici mai trebuie spus că membrii mai multor întovărășiri ca acelea din Satulung (7 Noiembrie) Arieșu de pădure, Finteușu Mic au hotărît, ca începînid din această vară, toți să-și aducă întreaga suprafață în întovă­rășire. Prin munca politică la arci noi vrem ca această hotărâre să se extindă asupra tuturor întovărăși­rilor. TOATE FORȚELE SÎNT MOBI­LIZATE Cele 6 arii care vor funcționa au fost stabilite din timp. Am în­ceput și lucrările de amenajare a lor. Sunt pregătite și mate­rialele pentru agitație vizua­lă ca panouri, gazete de perete, indicatoarele „spre arii". De asemenea au fost recrutați de­legații de batoze și de convoi pre­cum și responsabilii de aiii. Au fost organizate și cele 10 echipe care vor munci în două schimburi la ba­toză. Munca va merge zi și noapte. S-au stabilit și zilele și orele cînd fiecare sat va fi planificat să aducă cerealele contractate și ulu­mul de batoză la baza de recepție, aceasta pentru evitarea aglomera­ției. Pentru terminarea cît mai grabnică a secerișului și a tran­sportului la alți noi vom stimula și în acest an organizarea grupelor de într-ajutorare și mai ales la tran­sportul grînelor. Pînă acum avem 40 asemenea grupe. Numărul lor va crește însă considerabil parcurs dat fiind și faptul că oa­me­nienii știu de pe acum că acea arie va primi prima dată batoză care va fi mai avansată în transport și ca­re va fi mai bine organizată din toate punctele de vedere. In raza comunei vor exista două arii elec­trificate ale S.M.T.-ului Pribilești. Acestea vor fi organizate ca arii modei. Dar noi vrem ca și celelalte arii să fie asemănătoare. MUNCA POLITICA DE MASA împreună cu comitetul comunal de partid și cu organizațiile de bază, noi am prevăzut desfășurarea unei vaste munci politice de masă. 216 agitatori au fost instruiți și repar­tizați de organizațiile de bază pe circumscripții electorale, iar după începerea treierișului ei își vor des­fășura activitatea la ariile de tre­ier după un plan dinainte stabilit. De ipe acum, din evaluările în lan, s-a putut stabili că producția în­­tovărășiților va fi mult superioară celor din sectorul individual. Acest lucru va fi ilustrat pe panouri cu date concrete comparative, va fi popularizat prin gazeta de perete și prin convorbiri organizate de agitatori ia alți. De asemenea vor vorbi despre experiența lor cei mai harnici întovărășiți. Un alt obiectiv va fi acela al popularizării avantajelor obținu­te de cei care au predat cereale pe bază de contract desfășurîndu-se o muncă politică pentru valorific­area surplusului pe calea achizițiilor. In problema aceasta vom folosi experiența anului trecut, cînd­ mulți agitatori au făcut demonstrații practice pe bază de calcule gospo­dărești care s-au dovedit cele mai eficace și mai convingătoare. Și echipele culturale (șase la număr) se pregătesc cu programe artistice ce se vor prezenta la alii. De asemenea și brigada artistică de agitație va avea un program bogat. Măsurile politice și organizato­rice luate, antrenarea tuturor for­țelor în această bătălie mare ne va asigura ca recoltarea, strîngerea pîinii poporului să se tremine în cel mult 35 de zile. T. COTEȚ președintele Sfatului popular­­comunal Satulung PE SCURT DIN RAIONUL LĂPUȘ BORCUT. Cooperatorii din sat, la propunerea deputaților, au luat hotărîrea de a construi un local de cooperativă. In luna mai a.c. lu­crările au început. Sătenii au con­tribuit voluntar atât la procurarea materialelor, cît și la executarea lucrărilor de construcție. In construirea noului local de cooperativă, sătenii au fost spriji­niți și de U.R.C.C. Tg. Lăpuș. DUMBRAVA. Țăranii muncitori din acest sat, prin forțe proprii au început construirea unui local de școală. Au și fost procurate o mare parte din materialele necesare. Așa, de pildă, pe locul unde se va înăl­ța noua școală, s-au transportat 60 m.c. piatră, importante cantități de cărămidă, lemn de construcție și altele. In prezent, se lucrează la turnarea"’fundației. Cetățeni ca A­­ron Petrehus, loan Cîrtița, loan Petrehus și mulți alții, sînt mîndri că-și pot da contribuția la înălța­rea acestei construcții. I.B. Produsele secției de bomboane a Întreprinderii orășenești mixte­­ din Satu Mare sînt mult apreciate de consumatori datorită calității lor superioare. In clișeu: Maistrul Iosif Fehér și Margareta Reiser, lucrînd drepturi simple la cilindrul presat­or și modelator. —■"r7r?*p:nr&-r- - y- PENTRU SOCIALISM Un eveniment de seamă în activitatea C.E.C. In acest an la data de 1 sep­tembrie se împlinește un deceniu de la reorganizarea și așezarea pe baze socialiste a Casei de Econo­mii și Consemnațiuni în țara noas­tră. In întîmpinarea acestui eveni­ment, lucrătorii caselor de econo­mii își intensifică eforturile în ve­derea dezvoltării acțiunii de eco­nomisire în rîndul populației de la orașe și sate, conștienți că prin aceasta contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Răspunzînd la inițiativa lucra­torilor Caselor de Economii din re­giunea Constanța, colectivul de lu­crători C.E.C. din regiunea Baia Mare se angajează ca în cinstea zilei de 23 August și a acestei ani­versări să obțină o seamă de rea­lizări importante. Iar răspunsul dat Direcției regio­nale C.E.C. Constanța, Direcția regională C.E.C. Baia Mare își ia următoarele angajamente: înde­plinirea pînă la 23 August 1958 a planului de atragere pe perioada 1 iulie — 31 august, astfel ca pînă la data de 31 august a.c. să se realizeze o depășire de 10 la sută la creșterea totală de sold­ și de 10 la sută la creșterea de sold în mediul sătesc; creștereea cu 40 la sută a numărului de depunători pe bază de consimțămînt scris și cu 35 la sută a sumelor efectiv de­puse, față de situația existentă la 31 martie 1958; dezvoltarea rețe­lei de unități operative conform planului de dezvoltare a rețelei și organizarea de unități C.E.C. în toate unitățile din sectorul socia­list al agriculturii; îmbunătățirea deservirii populației, reducînd la maximum 3 minute durata unei operațiuni de ghișeu (fără confir­mare de sold); ținerea la zi a evi­dențelor contabile; asigurarea per­manentă a unui aspect îngrijit al localurilor și amenajarea vitrine­lor în mod atrăgător. Lucrătorii unităților de pe re­țeaua C.E.C . P.T.T.R. din regi­unea Baia Mare s-au alăturat an­gajamentelor luate de Direcția re­gională C.E.C. Baia Mare, în care scop vor îndeplini planul de atra­gere ce le revine în aceleași pro­porții. Alexandru Sur­du directorul direcției regionale C.E.C. Scumpul mult păgubește Acum doi ani O.C.L. Alimentara Sighet a hotărât ca magazinul Alimentara nr. 30 din Vișeu de Sus să fie dotat cu un fri­gorifer. Pentru salariații maga­zinului respectiv, ho­tărîrea a prilejuit nu­mai bucurii. De-acum, și-au zis oamenii, vom avea unde să păs­trăm produsele ușor alterabile. Bucuria însă a fost de scurtă durată. Fri­­goriferul expediat la Vișeu, stă de doi ani nepus în funcție, iar pe timpul verii, unele produse continuă să se altereze. Și aceasta în timp ce chiar în inc­i­i­ta magazinului, frigo­­r­ierul își ocupă spa­țiu­l de care are nevoie. Curios lucru. Nu-i așa? Pentru a lămuri o­riginea acestei curio­­zi­tăți, e bine să amintim de vechiul proverb ca­re spune: Scumpul mult păgubește“. El se potrivește de mi­nune conducerii O.C.L­. Alimentara din Si­ghet.. Luptând cu exi­gența pentru reducerea cheltuielilor neproduc­tive, ea a renunțat la instalarea motorului ce acționează frigoriferul pe motivul că costă prea scump. Dar cine a conceput acest lucru a greșit fundamental, iar pentru a se convinge este invitat să calcu­leze valoarea mărfu­rilor alterate pînă a­­cum, care­­ depășește cu mult costul insta­lării unui motor. A. DaM corespondent 0«®«®®©» &®oo®oo®o®®aoooo®aaooeoe®®e®®oo®«®®®oeoq®eo®o ANUNȚ Sfatul popular regional, secția gospodării comunale ține la data de 4 iulie 1958 la sediul întreprin­derii Comunale nr. 1 Baia Mare str. 17 Octombrie nr. 21, examen pentru instalatori de apă și canal. Condițiile de admitere la examen sunt publicate în regulamentul M.C.M.C. editat în 1957 de Editu­ra Tehnică, înscrierile se vor face pînă la data de 1 iulie 1958. Cei care pînă la această dată nu vor prezen­ta actele nu vor fi admiși la exa­men. Tot la data de 4 iulie 1958 se va ține examen și pentru definiti­varea autorizațiilor eliberate în anul 1956. Pentru orice alte­teresați se pot adresa relații cei in­la între­prinderile comunale din orașele Baia Mare, Satu Mare, Cărei și Sighet. LIBRET DE ECONOMII CISTIGURI ai cistigur­i .: PI? SE ATRIBUI TRIMESTRIAL CISTIG DE 250 XICISTIG DE 200Ă 8 CISTIGURI DE 1007. aâtwijU Sânii m­e­ftisresc CEC cu cîrnigim, fata de soldul mediu trimestrial MINDRIA HOTARULUI Culturi de grîu, porumb și floarea-soarelui, mai frumoase de­cit ale întovărășitilor nu găsești în tot hotarul satului Finteușu Mic (Șomcuta Mare). Mulți țărani cu gospodărie Individuală se în­treabă, de ce au șovăit și nu au intrat și ei în întovărășire? Secre­tul acestor minunate culturi constă în lucrarea pămîntului pe supra­fețe întinse, cu mijloace mecani­zate și după regulile agrotehnice. Intovărășiții au terminat deja prașil a doua la culturile prășitoare. Grîul a fost privit la timp de buru­ieni. Acum se pregătesc pentru recol­tare. S. Drăgoi EXPOZIȚIE ȘCOLARA „Vizitați expoziția noastră“. Iata la ce te îndeamnă afișul de pe ușa de la intrare în localul Școlii pedagogice din Cărei. Fără să eziți, intri. Și nu regreți. Aci ți se înfățișează aspecte din munca de un an, depusă de viitorii învăță­tori sub conducerea profesorilor. Activitatea teoretică a fost împletită cu lucrări practice. Elevii și ele­vele au executat cu multă artă di­ferite obiecte ca : machete de ma­­șini-unelte, confecții pentru copii, broderii etc. Apoi sînt expuse cele mai reușite lucrări de desen. Vi­­zitînd expoziția îți dai seama de legătura ce se realizează în școala de azi între teorie și practică. Ele­vii și elevele sînt bine pregătiți pentru profesia de învățător. Gheorghe Gozaru II ȘI-AU ACHITAT COTELE DE CARNE PE ÎNTREG ANUL Peste 350 de țărani muncitori din comuna Căpleni (Căței) și-au achitat pînă la data de 20 iunie a.c. cotele de carne ce le revin, pe întreg anul. Intre timp întreaga comună și-a realizat planul anual la cotele de carne. La obținerea acestui rezul­­tat, un aport de seamă l-a adus și colectorul Francisc Baratki, care muncește cu multă conștiinciozitate. Adrian Coșarcă SCHIMB DE EXPERIENTA Recent la Inițiativa comitetului raional de partid, în Șomcuta Mare ,a fost organizat un schimb de ex­periență între întovărășirile din ra­ion. Au participat președinții înto­vărășirilor, secretarii organizații­lor de bază și alți lucrători din agricultură. S-au prezentat informări privind metodele de muncă folosite în ob­ținerea de recolte bogate și în a­­tragerea de noi membri. In desfășurarea muncii politice de masă pentru consolidarea și dezvoltarea întovărășirilor agricole și pomicole au muncit bine comi­tetele comunale de partid și sfatu­rile comunale din Satulung, Seini, Șomcuta Mare și altele. La aceste întovărășiri s-a primirea de noi pus accent atît pe membri, cît și pe creșterea fondului de bază. Așa de pildă în întovărășirea agricolă din Finteușu Mare în acest an s-au primit 45 de familii.noi, înto­vărășirea agricolă din Șomcuta Mare a ajuns la 415 fam­ilii, cea mai mare din raion. Fondul de bază a întovărășirii din Fiintaușu Mic se ridică la 36.000 lei. Din experiența acestora au multe de învățat întovărășirile din satele Tulgheș, Măriuș și altele. Ion Marincaș wap; Marti, 1 iulie 1958 Propagandiști cursanți din in­­­vățâmintul de partid, profesori, studenți, cereți in librării:­­ „Materialismul dialectic despre categorii“ de RADU TOMOIOAGA Luc­a­rev — apărută recent în EDITURA POLITICA - abordând una dintre problemele viu dezbătu­te de filozofia marxistă contempo­rană, arată cînd au apărut cate­goriile gîndi­rii și ce semnificație au ele pentru cunoașterea științi­fică și pentru transformarea natu­rii și a societății. La început se definesc catego­riile ca noțiuni de extremă genera­litate, ca legități ale realității o­­biective reflectate în gî­ndire­a u­­ma­nă. După un succint istoric al luptei dintre materialism și idealism în problema categoriilor, autorul reliefează caracterul dialectic categoriilor, relațiile lor de coordo­na­­are și subordonare și prezintă dis­cuțiile actuale asupra sistemului categorial al filozofiei marxiste. In ultimul capitol este relevată importanța studierii categoriilor materialismului dialectic și ale ma­terialismului istoric pentru dezvol­tarea științelor contemporane pentru activitatea practică revolu­și­ționară. .3­92 pagini. 1,75 lei. j Vedere din Beiting. Se transportă recolta de fin. O construcție ce se tărăgănează m­ de zile Construcția grajdului comunal din satul Mănăștur, raionul Lăpuș, a fost începută în luna mai, anul 1955, de către întreprinderea re­gională de construcții Baia Mare. Capacitatea grajdului este de 8 ta­uri și 2 armăsari, iar valoarea devizului întocmit este de apro­ximativ 80.000 lei. Cu toate că în planul secției agricole regionale care finanța construcția, se pre­văzuse ca în anul 1955 să fie terminată, grajdul comunal nu este dat în folosință nici azi — pentru simplul motiv că nu este terminat. Timp de 3 ani între­prinderea de construcții a tărăgă­nat această lucrare, încă în anul 1956 s-a intervenit în mai multe rînduri, atît de către secțiia agrico­lă raională, cît și de către Comi­tetul executiv raional Lăpuș, la secția agricolă regională. Interven­țiile s-au făcut prin rapoarte, tele­grame și au fost trimise chiar scri­sori personale către directorul în­treprinderii de construcții. In urma nenumăratelor interven­ții, lucrările s-au reluat ca peste cîteva zile să fie din nou lăsate baltă. In anii trecuți, la una din șe­dințele comitetului executiv regio­nal în care s-a analizat activitatea Trustului regional de construcții, directorul întreprinderii și-a luat angajamentul că în cel mai scurt timp construcția va fi terminată. Dar nici acest angajament nu a fost respectat. In acest fel au tre­cut anii 1956 și 1957, în prezent aflîndu-ne la aproape anului 1958, și grajdul jumătatea comunal din satul Mănăștur nu este pus în situația de a fi folosit pentru adă­­postirea reproducătorilor comunali. Lipsa de interes față de această construcție se manifestă nu numai in ritmul lucrărilor dar și față de calitatea lor. Astfel, țigla de pe a­­coperiș prezintă aproximativ 40— 50 spărturi (unele țigle lipsesc complet). Din această cauză în cursul anilor trecuți apa provenită din ploi și ninsori a pătruns în podul grajdului, ceea ce a făcut ca în anumite porțiuni să se degra­deze construcția. Patul (standul) pentru animale nu este nivelat. Peste tot sînt împrăștiate cărămizi 17.00 Radiojurnal și buletin me­teorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzi­că. 17.30 „Prietenii cîntecului“: Cîntă corul p­e copii radio. 18.00 „Im slujba patriei“. 18.30 Din viata muzicală a orașelor și regiunilor patriei. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Răspundem ascultătorilor. 19.15 Muzică simfonică imprimată pe discuri „Electrecord“. 19.40 Cîntă Vladimir Buncikov. 19.55 „Noapte bună, copii“. 20.00 Radiojurnal. 20.15 „Cîntecul săptămînii“. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Jocuri popu­lare romînești executate la diferite instrumente. 21.15 Cărți și eroi Vera Ketlinskaia „Bărbăție“. 21.30 Muzică ușoară de Radu Șerban și Puiu Rubinstein. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic și sport. 22.30 Montaj muzical-literar. 23.30 Me­lodii populare. 23.52—23.55 Bule­tin de știri­ întregi sparte, trădând o risipă de materiale. Locuitorii satului Mănăștur, se întreabă pentru ce acest grajd nu se dă în folosință după atîția ani, cunoscut fiind faptul că el poate fi terminat definitiv în cîteva zile?. Ne întrebăm și noi organele ad­ministrative și tehnice ale Sfatului popular raional Lăpuș, care am făcut atîtea intervenții în această direcție, cum se poate tolera o ase­menea indiferență manifestată de conducerea Trustului regional de construcții. Nu este îngăduit nimănui să-și bată joc de zecile de mii de lei puse la dispoziție prin investiții de către stat, de cantitățile apreciabile de materiale pentru executarea lu­­crării, cît și de situația reproducă­torilor oominali din această locali­­lita­te­­ găsiți și în prezent totr-un adăpost necorespunzător. Credem că vinovații vor fi trași la răspun­dere. 4 Mihai Seghedi vicepreședintele Sfatului popular raional Lăpuș Miercuri, 2 iulie 1958 PROGRAMUL 1­ 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gim­nastică. 5.20 Emisiune agrară. 5.30 Jocuri populare romînești. 5.40 Polci. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Muzică pentru fanfară. 6.45 Muzică u­­șoară. 7.00 Buletin de știri, și su­marul presei centrale. 7.15 „Aten­ție la start“.­­7.30 Melodii popu­lare romînești. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din o­­pere. 9.30 Vreau să știu. 10.00 Mu­zică populară romînească. 10.30 Ciclul „Simfonii de Schumann“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Tea­tru la microfon: „Vîntul de Mar­tie“. Scenariu radiofonic de Petru Dumittriu, laureat al premiului de Stat. 12.29 Cîntece. 12.45 Muzică ușoară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Piese pentru pian de Chopin.­ 13.30 Cîntă la nai Damian Luca. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Muzică de estradă. 14.40 Cîntă corul Radio­difuziunii suedeze, dirijat de Erik Eriksonn. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică simfonică romînească. 15.40 Concert de muzică populară romînească. 16.15 Vorbește Mosco­va­. 16.45 „In apărarea­ păcii“, PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică populară. 14.30 Literatură bulgară contemporană. Povestirea „Margareta“ de Ceavdarov Ceb­aș. 14.50 Concert de estradă. 15.40 înregistrări de cîntece primite din partea radiodifuziunii R.P. Ungare. 16.00 Radiojurnal și buletin mete­orologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Cîntă Louis Maria­no. 16.40 Anunțuri și muzică. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Cîntece de compozitori romîni pe versuri de Heine și Topîrceanu. 17.30 „Din muzica­ popoarelor sovietice“, 18.00 Buletin de știri. 18.05 Con­cert simfonic. 18.55 Sfatul medicu­lui. 19.00 Cîntă Lavinia Slăveanu. 19.15 „Scrisori din­ țară“. 19.30 Selecțiuni din opera „Alcesta“ de Gluck. In pauză: Radiojurnal și emisiunea literară. „Poeții noștri cîntă pacea“. 22.30 Cîntece și jo­curi populare romînești. 23.00 Bu­letin de știri, sport și buletin me­­teorologic. 23.15—24.00 Concert de noapte. Miercuri, 2 iulie 1958 CINEMATOGRAFE: BAIA MA­RE — Minerul: Prăpastia tigru­lui. 1 Mai: Trenul merge spre ră­sărit. Flacăra: O vară neobișnuită. SATU MARE — Popular: Verste de foc. Victoria: Bijuterii de fa­­mile. Metalul: Căpitanul și e­­roul său. CĂRȚI: Cînd înfloresc lalelele. SIGHET: Vrăjitorul. BA­IA SPRIE: Primele bucurii. ȘOM­CUTA MARE: Tu și camarazii tăi. CEHU SILVANIEI: Tinerețe zbu­ciumată. TAȘNAD: Povestea pri­mei iubiri. TÎRGU LAPUȘ: Am fost mai tare. VIȘEU de SUS: Aventura lui Artiomka. HALMEU: Brigada de tanchiști. SEIMI: Cei­­caș. BAIUȚ: Coasta lui Adam. CAVNIC— Minerul: Sub vechea monarhie. Guttoul: Tinerețea lui .Chopin. ........— ■ ■

Next