Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)
1958-07-01 / nr. 1391
2 Bine pregătiți pentru campania de recoltare Ne aflăm într-o perioadă de vîrf ra muncilor agricole. Peste tot e o muncă încordată, o adevărată întrecere la întreținerea culturilor. ț Țăranii muncitori au terminat prașil a 2-a la porumb, floarea-soarelui și la alte culturi. Intovărășiți au trecât și la executarea celei a 3-a prașile. Succese deosebite au fost obținute și la recoltarea trupsienelor. Munca fiind bine organizată, aceste furaje valoroase au fost adunate în bune condițiuni fiind ferite de stricăciunile timpului ploios ce a urmat. Pe zi ce trece grînele se apropie de faza de coacere. Strîngerea recoltei, fiind o muncă de sezon relativ scurt necesită măsuri organizatorice minuțioase care să asigure un succes deplin. Avînd acumulată o experiență în organizarea strîngerii recoltei, sub îndrumarea comitetului comunal de partid, comitetul executiv a luat din timp toate măsurile politiceorganizatorice care să asigure executarea tuturor lucrărilor la timp și la un nivel agrotehnic corespunzător. LUPTA PENTRU INTIIETATE • Ca și în alți ani și acum baza muncii politice este circumscripția electorală. Aici a fost prelucrat și dezbătut în primul rînd planul de măsuri al comitetului executiv. Avînd la bază acest plan îmbogățit cu propunerile venite de jos, circumscripțiile s-au angajat de pe acum fel întreceri patriotice cuprinzînd toate lucrările ce se vor efectua in această perioadă, întrecerea a fost inițiată de circumscripția nr. 2 ((deputat Valer Buciuman), care a atras în această întrecere toate cele 35 circumscripții. O activitate vie se desfășoară în zilele acestea în cele 6 întovărășiri agricole din raza comunei. Ele se pregătesc Intens să cîștige și acum Intîietatea ca și în alți ani. In adunările generale ce s-au ținut de curînd toate întovărășirile au hotărît strîngerea laolaltă a seminței încă la batoză. In acest scop ei au primit un sprijin din partea sfatului popular, întocmindu-ise situația necesarului de sămînță pe fiecare întovărășit conform suprafețelor ce urmează a fi însămînțate. Pentru a asigura o bună păstrare semințelor noi am prevăzut și pregătit spațiul corespunzător de îmagazinare pentru fiecare întovărășire. întovărășirile, fiind și ele în întrecere socialistă, sînt hotărîte să termine primele toate lucrările. Noi le vom acorda tot sprijinul ca ele să-și poată realiza hotărîrile. Aici mai trebuie spus că membrii mai multor întovărășiri ca acelea din Satulung (7 Noiembrie) Arieșu de pădure, Finteușu Mic au hotărît, ca începînid din această vară, toți să-și aducă întreaga suprafață în întovărășire. Prin munca politică la arci noi vrem ca această hotărâre să se extindă asupra tuturor întovărășirilor. TOATE FORȚELE SÎNT MOBILIZATE Cele 6 arii care vor funcționa au fost stabilite din timp. Am început și lucrările de amenajare a lor. Sunt pregătite și materialele pentru agitație vizuală ca panouri, gazete de perete, indicatoarele „spre arii". De asemenea au fost recrutați delegații de batoze și de convoi precum și responsabilii de aiii. Au fost organizate și cele 10 echipe care vor munci în două schimburi la batoză. Munca va merge zi și noapte. S-au stabilit și zilele și orele cînd fiecare sat va fi planificat să aducă cerealele contractate și ulumul de batoză la baza de recepție, aceasta pentru evitarea aglomerației. Pentru terminarea cît mai grabnică a secerișului și a transportului la alți noi vom stimula și în acest an organizarea grupelor de într-ajutorare și mai ales la transportul grînelor. Pînă acum avem 40 asemenea grupe. Numărul lor va crește însă considerabil parcurs dat fiind și faptul că oamenienii știu de pe acum că acea arie va primi prima dată batoză care va fi mai avansată în transport și care va fi mai bine organizată din toate punctele de vedere. In raza comunei vor exista două arii electrificate ale S.M.T.-ului Pribilești. Acestea vor fi organizate ca arii modei. Dar noi vrem ca și celelalte arii să fie asemănătoare. MUNCA POLITICA DE MASA împreună cu comitetul comunal de partid și cu organizațiile de bază, noi am prevăzut desfășurarea unei vaste munci politice de masă. 216 agitatori au fost instruiți și repartizați de organizațiile de bază pe circumscripții electorale, iar după începerea treierișului ei își vor desfășura activitatea la ariile de treier după un plan dinainte stabilit. De ipe acum, din evaluările în lan, s-a putut stabili că producția întovărășiților va fi mult superioară celor din sectorul individual. Acest lucru va fi ilustrat pe panouri cu date concrete comparative, va fi popularizat prin gazeta de perete și prin convorbiri organizate de agitatori ia alți. De asemenea vor vorbi despre experiența lor cei mai harnici întovărășiți. Un alt obiectiv va fi acela al popularizării avantajelor obținute de cei care au predat cereale pe bază de contract desfășurîndu-se o muncă politică pentru valorificarea surplusului pe calea achizițiilor. In problema aceasta vom folosi experiența anului trecut, cînd mulți agitatori au făcut demonstrații practice pe bază de calcule gospodărești care s-au dovedit cele mai eficace și mai convingătoare. Și echipele culturale (șase la număr) se pregătesc cu programe artistice ce se vor prezenta la alii. De asemenea și brigada artistică de agitație va avea un program bogat. Măsurile politice și organizatorice luate, antrenarea tuturor forțelor în această bătălie mare ne va asigura ca recoltarea, strîngerea pîinii poporului să se tremine în cel mult 35 de zile. T. COTEȚ președintele Sfatului popularcomunal Satulung PE SCURT DIN RAIONUL LĂPUȘ BORCUT. Cooperatorii din sat, la propunerea deputaților, au luat hotărîrea de a construi un local de cooperativă. In luna mai a.c. lucrările au început. Sătenii au contribuit voluntar atât la procurarea materialelor, cît și la executarea lucrărilor de construcție. In construirea noului local de cooperativă, sătenii au fost sprijiniți și de U.R.C.C. Tg. Lăpuș. DUMBRAVA. Țăranii muncitori din acest sat, prin forțe proprii au început construirea unui local de școală. Au și fost procurate o mare parte din materialele necesare. Așa, de pildă, pe locul unde se va înălța noua școală, s-au transportat 60 m.c. piatră, importante cantități de cărămidă, lemn de construcție și altele. In prezent, se lucrează la turnarea"’fundației. Cetățeni ca Aron Petrehus, loan Cîrtița, loan Petrehus și mulți alții, sînt mîndri că-și pot da contribuția la înălțarea acestei construcții. I.B. Produsele secției de bomboane a Întreprinderii orășenești mixte din Satu Mare sînt mult apreciate de consumatori datorită calității lor superioare. In clișeu: Maistrul Iosif Fehér și Margareta Reiser, lucrînd drepturi simple la cilindrul presator și modelator. —■"r7r?*p:nr&-r- - y- PENTRU SOCIALISM Un eveniment de seamă în activitatea C.E.C. In acest an la data de 1 septembrie se împlinește un deceniu de la reorganizarea și așezarea pe baze socialiste a Casei de Economii și Consemnațiuni în țara noastră. In întîmpinarea acestui eveniment, lucrătorii caselor de economii își intensifică eforturile în vederea dezvoltării acțiunii de economisire în rîndul populației de la orașe și sate, conștienți că prin aceasta contribuie la dezvoltarea economiei naționale. Răspunzînd la inițiativa lucratorilor Caselor de Economii din regiunea Constanța, colectivul de lucrători C.E.C. din regiunea Baia Mare se angajează ca în cinstea zilei de 23 August și a acestei aniversări să obțină o seamă de realizări importante. Iar răspunsul dat Direcției regionale C.E.C. Constanța, Direcția regională C.E.C. Baia Mare își ia următoarele angajamente: îndeplinirea pînă la 23 August 1958 a planului de atragere pe perioada 1 iulie — 31 august, astfel ca pînă la data de 31 august a.c. să se realizeze o depășire de 10 la sută la creșterea totală de sold și de 10 la sută la creșterea de sold în mediul sătesc; creștereea cu 40 la sută a numărului de depunători pe bază de consimțămînt scris și cu 35 la sută a sumelor efectiv depuse, față de situația existentă la 31 martie 1958; dezvoltarea rețelei de unități operative conform planului de dezvoltare a rețelei și organizarea de unități C.E.C. în toate unitățile din sectorul socialist al agriculturii; îmbunătățirea deservirii populației, reducînd la maximum 3 minute durata unei operațiuni de ghișeu (fără confirmare de sold); ținerea la zi a evidențelor contabile; asigurarea permanentă a unui aspect îngrijit al localurilor și amenajarea vitrinelor în mod atrăgător. Lucrătorii unităților de pe rețeaua C.E.C . P.T.T.R. din regiunea Baia Mare s-au alăturat angajamentelor luate de Direcția regională C.E.C. Baia Mare, în care scop vor îndeplini planul de atragere ce le revine în aceleași proporții. Alexandru Surdu directorul direcției regionale C.E.C. Scumpul mult păgubește Acum doi ani O.C.L. Alimentara Sighet a hotărât ca magazinul Alimentara nr. 30 din Vișeu de Sus să fie dotat cu un frigorifer. Pentru salariații magazinului respectiv, hotărîrea a prilejuit numai bucurii. De-acum, și-au zis oamenii, vom avea unde să păstrăm produsele ușor alterabile. Bucuria însă a fost de scurtă durată. Frigoriferul expediat la Vișeu, stă de doi ani nepus în funcție, iar pe timpul verii, unele produse continuă să se altereze. Și aceasta în timp ce chiar în inciita magazinului, frigorierul își ocupă spațiul de care are nevoie. Curios lucru. Nu-i așa? Pentru a lămuri originea acestei curiozități, e bine să amintim de vechiul proverb care spune: Scumpul mult păgubește“. El se potrivește de minune conducerii O.C.L. Alimentara din Sighet.. Luptând cu exigența pentru reducerea cheltuielilor neproductive, ea a renunțat la instalarea motorului ce acționează frigoriferul pe motivul că costă prea scump. Dar cine a conceput acest lucru a greșit fundamental, iar pentru a se convinge este invitat să calculeze valoarea mărfurilor alterate pînă acum, care depășește cu mult costul instalării unui motor. A. DaM corespondent 0«®«®®©» &®oo®oo®o®®aoooo®aaooeoe®®e®®oo®«®®®oeoq®eo®o ANUNȚ Sfatul popular regional, secția gospodării comunale ține la data de 4 iulie 1958 la sediul întreprinderii Comunale nr. 1 Baia Mare str. 17 Octombrie nr. 21, examen pentru instalatori de apă și canal. Condițiile de admitere la examen sunt publicate în regulamentul M.C.M.C. editat în 1957 de Editura Tehnică, înscrierile se vor face pînă la data de 1 iulie 1958. Cei care pînă la această dată nu vor prezenta actele nu vor fi admiși la examen. Tot la data de 4 iulie 1958 se va ține examen și pentru definitivarea autorizațiilor eliberate în anul 1956. Pentru orice alteteresați se pot adresa relații cei inla întreprinderile comunale din orașele Baia Mare, Satu Mare, Cărei și Sighet. LIBRET DE ECONOMII CISTIGURI ai cistiguri .: PI? SE ATRIBUI TRIMESTRIAL CISTIG DE 250 XICISTIG DE 200Ă 8 CISTIGURI DE 1007. aâtwijU Sânii meftisresc CEC cu cîrnigim, fata de soldul mediu trimestrial MINDRIA HOTARULUI Culturi de grîu, porumb și floarea-soarelui, mai frumoase decit ale întovărășitilor nu găsești în tot hotarul satului Finteușu Mic (Șomcuta Mare). Mulți țărani cu gospodărie Individuală se întreabă, de ce au șovăit și nu au intrat și ei în întovărășire? Secretul acestor minunate culturi constă în lucrarea pămîntului pe suprafețe întinse, cu mijloace mecanizate și după regulile agrotehnice. Intovărășiții au terminat deja prașil a doua la culturile prășitoare. Grîul a fost privit la timp de buruieni. Acum se pregătesc pentru recoltare. S. Drăgoi EXPOZIȚIE ȘCOLARA „Vizitați expoziția noastră“. Iata la ce te îndeamnă afișul de pe ușa de la intrare în localul Școlii pedagogice din Cărei. Fără să eziți, intri. Și nu regreți. Aci ți se înfățișează aspecte din munca de un an, depusă de viitorii învățători sub conducerea profesorilor. Activitatea teoretică a fost împletită cu lucrări practice. Elevii și elevele au executat cu multă artă diferite obiecte ca : machete de mașini-unelte, confecții pentru copii, broderii etc. Apoi sînt expuse cele mai reușite lucrări de desen. Vizitînd expoziția îți dai seama de legătura ce se realizează în școala de azi între teorie și practică. Elevii și elevele sînt bine pregătiți pentru profesia de învățător. Gheorghe Gozaru II ȘI-AU ACHITAT COTELE DE CARNE PE ÎNTREG ANUL Peste 350 de țărani muncitori din comuna Căpleni (Căței) și-au achitat pînă la data de 20 iunie a.c. cotele de carne ce le revin, pe întreg anul. Intre timp întreaga comună și-a realizat planul anual la cotele de carne. La obținerea acestui rezultat, un aport de seamă l-a adus și colectorul Francisc Baratki, care muncește cu multă conștiinciozitate. Adrian Coșarcă SCHIMB DE EXPERIENTA Recent la Inițiativa comitetului raional de partid, în Șomcuta Mare ,a fost organizat un schimb de experiență între întovărășirile din raion. Au participat președinții întovărășirilor, secretarii organizațiilor de bază și alți lucrători din agricultură. S-au prezentat informări privind metodele de muncă folosite în obținerea de recolte bogate și în atragerea de noi membri. In desfășurarea muncii politice de masă pentru consolidarea și dezvoltarea întovărășirilor agricole și pomicole au muncit bine comitetele comunale de partid și sfaturile comunale din Satulung, Seini, Șomcuta Mare și altele. La aceste întovărășiri s-a primirea de noi pus accent atît pe membri, cît și pe creșterea fondului de bază. Așa de pildă în întovărășirea agricolă din Finteușu Mare în acest an s-au primit 45 de familii.noi, întovărășirea agricolă din Șomcuta Mare a ajuns la 415 familii, cea mai mare din raion. Fondul de bază a întovărășirii din Fiintaușu Mic se ridică la 36.000 lei. Din experiența acestora au multe de învățat întovărășirile din satele Tulgheș, Măriuș și altele. Ion Marincaș wap; Marti, 1 iulie 1958 Propagandiști cursanți din invățâmintul de partid, profesori, studenți, cereți in librării: „Materialismul dialectic despre categorii“ de RADU TOMOIOAGA Lucarev — apărută recent în EDITURA POLITICA - abordând una dintre problemele viu dezbătute de filozofia marxistă contemporană, arată cînd au apărut categoriile gîndirii și ce semnificație au ele pentru cunoașterea științifică și pentru transformarea naturii și a societății. La început se definesc categoriile ca noțiuni de extremă generalitate, ca legități ale realității obiective reflectate în gîndirea umană. După un succint istoric al luptei dintre materialism și idealism în problema categoriilor, autorul reliefează caracterul dialectic categoriilor, relațiile lor de coordonaare și subordonare și prezintă discuțiile actuale asupra sistemului categorial al filozofiei marxiste. In ultimul capitol este relevată importanța studierii categoriilor materialismului dialectic și ale materialismului istoric pentru dezvoltarea științelor contemporane pentru activitatea practică revolușiționară. .392 pagini. 1,75 lei. j Vedere din Beiting. Se transportă recolta de fin. O construcție ce se tărăgănează m de zile Construcția grajdului comunal din satul Mănăștur, raionul Lăpuș, a fost începută în luna mai, anul 1955, de către întreprinderea regională de construcții Baia Mare. Capacitatea grajdului este de 8 tauri și 2 armăsari, iar valoarea devizului întocmit este de aproximativ 80.000 lei. Cu toate că în planul secției agricole regionale care finanța construcția, se prevăzuse ca în anul 1955 să fie terminată, grajdul comunal nu este dat în folosință nici azi — pentru simplul motiv că nu este terminat. Timp de 3 ani întreprinderea de construcții a tărăgănat această lucrare, încă în anul 1956 s-a intervenit în mai multe rînduri, atît de către secțiia agricolă raională, cît și de către Comitetul executiv raional Lăpuș, la secția agricolă regională. Intervențiile s-au făcut prin rapoarte, telegrame și au fost trimise chiar scrisori personale către directorul întreprinderii de construcții. In urma nenumăratelor intervenții, lucrările s-au reluat ca peste cîteva zile să fie din nou lăsate baltă. In anii trecuți, la una din ședințele comitetului executiv regional în care s-a analizat activitatea Trustului regional de construcții, directorul întreprinderii și-a luat angajamentul că în cel mai scurt timp construcția va fi terminată. Dar nici acest angajament nu a fost respectat. In acest fel au trecut anii 1956 și 1957, în prezent aflîndu-ne la aproape anului 1958, și grajdul jumătatea comunal din satul Mănăștur nu este pus în situația de a fi folosit pentru adăpostirea reproducătorilor comunali. Lipsa de interes față de această construcție se manifestă nu numai in ritmul lucrărilor dar și față de calitatea lor. Astfel, țigla de pe acoperiș prezintă aproximativ 40— 50 spărturi (unele țigle lipsesc complet). Din această cauză în cursul anilor trecuți apa provenită din ploi și ninsori a pătruns în podul grajdului, ceea ce a făcut ca în anumite porțiuni să se degradeze construcția. Patul (standul) pentru animale nu este nivelat. Peste tot sînt împrăștiate cărămizi 17.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.30 „Prietenii cîntecului“: Cîntă corul pe copii radio. 18.00 „Im slujba patriei“. 18.30 Din viata muzicală a orașelor și regiunilor patriei. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Răspundem ascultătorilor. 19.15 Muzică simfonică imprimată pe discuri „Electrecord“. 19.40 Cîntă Vladimir Buncikov. 19.55 „Noapte bună, copii“. 20.00 Radiojurnal. 20.15 „Cîntecul săptămînii“. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Jocuri populare romînești executate la diferite instrumente. 21.15 Cărți și eroi Vera Ketlinskaia „Bărbăție“. 21.30 Muzică ușoară de Radu Șerban și Puiu Rubinstein. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic și sport. 22.30 Montaj muzical-literar. 23.30 Melodii populare. 23.52—23.55 Buletin de știri întregi sparte, trădând o risipă de materiale. Locuitorii satului Mănăștur, se întreabă pentru ce acest grajd nu se dă în folosință după atîția ani, cunoscut fiind faptul că el poate fi terminat definitiv în cîteva zile?. Ne întrebăm și noi organele administrative și tehnice ale Sfatului popular raional Lăpuș, care am făcut atîtea intervenții în această direcție, cum se poate tolera o asemenea indiferență manifestată de conducerea Trustului regional de construcții. Nu este îngăduit nimănui să-și bată joc de zecile de mii de lei puse la dispoziție prin investiții de către stat, de cantitățile apreciabile de materiale pentru executarea lucrării, cît și de situația reproducătorilor oominali din această localilitate găsiți și în prezent totr-un adăpost necorespunzător. Credem că vinovații vor fi trași la răspundere. 4 Mihai Seghedi vicepreședintele Sfatului popular raional Lăpuș Miercuri, 2 iulie 1958 PROGRAMUL 1 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiune agrară. 5.30 Jocuri populare romînești. 5.40 Polci. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Muzică pentru fanfară. 6.45 Muzică ușoară. 7.00 Buletin de știri, și sumarul presei centrale. 7.15 „Atenție la start“.7.30 Melodii populare romînești. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.30 Vreau să știu. 10.00 Muzică populară romînească. 10.30 Ciclul „Simfonii de Schumann“. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon: „Vîntul de Martie“. Scenariu radiofonic de Petru Dumittriu, laureat al premiului de Stat. 12.29 Cîntece. 12.45 Muzică ușoară. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Piese pentru pian de Chopin. 13.30 Cîntă la nai Damian Luca. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Muzică de estradă. 14.40 Cîntă corul Radiodifuziunii suedeze, dirijat de Erik Eriksonn. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică simfonică romînească. 15.40 Concert de muzică populară romînească. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 „In apărarea păcii“, PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică populară. 14.30 Literatură bulgară contemporană. Povestirea „Margareta“ de Ceavdarov Cebaș. 14.50 Concert de estradă. 15.40 înregistrări de cîntece primite din partea radiodifuziunii R.P. Ungare. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Cîntă Louis Mariano. 16.40 Anunțuri și muzică. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Cîntece de compozitori romîni pe versuri de Heine și Topîrceanu. 17.30 „Din muzica popoarelor sovietice“, 18.00 Buletin de știri. 18.05 Concert simfonic. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă Lavinia Slăveanu. 19.15 „Scrisori din țară“. 19.30 Selecțiuni din opera „Alcesta“ de Gluck. In pauză: Radiojurnal și emisiunea literară. „Poeții noștri cîntă pacea“. 22.30 Cîntece și jocuri populare romînești. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15—24.00 Concert de noapte. Miercuri, 2 iulie 1958 CINEMATOGRAFE: BAIA MARE — Minerul: Prăpastia tigrului. 1 Mai: Trenul merge spre răsărit. Flacăra: O vară neobișnuită. SATU MARE — Popular: Verste de foc. Victoria: Bijuterii de famile. Metalul: Căpitanul și eroul său. CĂRȚI: Cînd înfloresc lalelele. SIGHET: Vrăjitorul. BAIA SPRIE: Primele bucurii. ȘOMCUTA MARE: Tu și camarazii tăi. CEHU SILVANIEI: Tinerețe zbuciumată. TAȘNAD: Povestea primei iubiri. TÎRGU LAPUȘ: Am fost mai tare. VIȘEU de SUS: Aventura lui Artiomka. HALMEU: Brigada de tanchiști. SEIMI: Ceicaș. BAIUȚ: Coasta lui Adam. CAVNIC— Minerul: Sub vechea monarhie. Guttoul: Tinerețea lui .Chopin. ........— ■ ■