Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)

1958-07-22 / nr. 1409

OFIJIBU Ül ECEMHUmI PEBISBAL IL PARTIDULUI IHIIN­CITBRE8C ÜBIJU­B­U AL SFATULUI POPULAR RE8IOBAL BAIA PHARE MITINGURI DE PROTEST ÎN ÎNTREAGA REGIUNE JOS­UAM­­ IMPERIALIȘTILOR DE PE ORIENTUL ARAB Deplin solidari cu lupta dreapta a popoarelor arabe Peste 700 de muncitori, tehnicieni și funcționari de la fabrica „Unio“, s-au adunat într-un miting de pro­test împotriva agresiunii fățișe în­treprinse de imperialiștii americani în Liban și a intervenției engleze în Iordania. Despre pericolul pe care-l prezintă pentru pacea lu­mii situația creată de cercurile im­perialiste din Occident și despre in­tenția acestora de a dezlănțui un al treilea război mondial, a vorbit tov. Zoltán Szabó, deputat în Ma­­rea Adunare Națională, membru în comitetul de partid al uzinei. La discuții au luat cuvîntul un număr însemnat de muncitori manifestat indignarea față care și-au­de ac­țiunea întreprinsă de cercurile im­perialiste în Liban și Iordania îm­potriva unor popoare dornice de pa­ce și independență. ★ La întreprinderea „Cometa“ s-au întîlnit „Seineana“ și și muncitorii de la cei de la G.A.S. Seini. Au venit­ să protesteze îm­potriva agresiunii canibalice a im­perialiștilor americani și englezi în Liban și Iordania. In scurta lui expunere tov. Ilie Nicolae, directorul întreprinderii „Seineana“ a înfierat intervenția imperialiștilor străini în Liban și Iordania. Muncitorii, funcționarii și tehnicienii prezenți și-au mani­festat simpatia față de eroicul popor libanez, care luptă pentru independența și suveranitatea sa națională" Vorbitorul a fost întrerupt de repetate ori de lozincile scan­date din mulțime — „Afară cu im­perialiștii americani și englezi din Liban și Iordania“, „Rușine agre­­torilor“, „Jos mîinile de pe Liban și Iordania“. Aceste lozinci au fost aprobate cu vii aplauze de că­tre mulțime. Apoi Vasile Rusu muncitor fruntaș de la G.A.S. și-a manifestat indignarea față de în­cercările agresorilor imperialiști de a înăbuși lupta popoarelor .­Luînd cuvîntul în numele munci­torilor de la secția III-a, strunga­rul Andrei Török a spus printre al­tele:­„Se vede că domnii imperia­liști au o memorie slabă. Ei a­u ui­tat ce s-a întâmplat la Suez“. El a arătat în continuare că popoarele coloniale au dreptul la pace și li­bertate și că în această direcție, au sprijinul muncitorilor din lumea în­treagă. Americanii trebuie să-și re­tragă imediat trupele din Liban și să pună capăt acțiunilor agresive. Au mai luat cuvîntul alți munci­tori, printre care și Terezia Majo­ros. In numele femeilor muncitoare de la „Unio“ ea a înfierat agresiu­nea imperialistă, cerînd în numele mamelor să se pună capăt acțiu­nilor războinice, iar trupele ame­ricane și engleze să fie retrase ★ imediat din Liban și Iordania. rabe pentru libertate. In cuvinte simple ©­ a vorbit despre politica de pace a Uniunii Sovietice și a țării noastre. „Sunt cu trup și su­flet alături de voi, frați libanezi și iordanieni. Acum suntem­ în to­iul muncilor de recoltare. Vom lup­ta să terminăm cit mai grabnic strînsul recoltei, să dăm statului nostru cit mai multe grîne, fiind și aceasta o palmă dată imperia­liștilor“. La sfîrșitul mitingului a votată o moțiune de protest fost a­­dresată ambasadei S.U.A. din Bu­curești și Consiliului de Securitate. Un asemenea miting a avut loc și în centrul comunei. Lângă mo­numentul eroilor s-au adunat peste 500 cetățeni care profund indig­nați au ascultat expunerea tov. Mihai Am­țaș, președintele Sfatului popular comunal. Din mulțime au fost scandate mai multe lozinci cu caracter de protest. Cu vii aplauze a fost acceptat textul moțiunii de protest. Asemenea mitinguri au avut loc și în satele aparținătoare ca: Viile Apei și Săbișa. Să fie retrase trupele agresorilor imperialiști Spre haia nouă a fabricii „1 Sep­tembrie“ din Satu Mare, se îndrep­tau sute de muncitori ca să protes­teze și să condamne noua interven­ție armată a imperialiștilor în O­­rientul apropiat. După ce au ascultat expunerea tov. Ioan Vakarcs, președintele co­mitetului de întreprindere, mai mulți muncitori au cerut cuvîntul. „Cu adîncă indignare am citit zilele acestea în ziare despre agre­siunea josnică împotriva poporului libanez și iordanian“ a spus mun­citorul Vasile Nistea. Se vede că ei au uitat repede de eșecul rușinos al altor încercări asemănătoare. Noi, care am trecut prin două războaie groaznice, noi înțelegem mai bine pericolul acestui „joc“ im­perialist. Nu vrem să trăim cu fri­ca unui nou război. De aceea ce­rem să se pună imediat capăt agre­siunii care amenință din nou pa­cea“. Au luat cuvîntul încă mulți muncitori printre care și oaspeții de la fabrica „Solidaritatea“ din Oradea care erau în vizită, la această întreprindere. Cu toții au condamnat vehement agresiunea rușinoasă cerînd în moțiunea adop­tată imediata retragere a trupelor intervenționiste din Liban și Iorda­nia. ★ ★ In ziua de 20 iulie și în satul Mu­dra (raionul Șomcuta) peste 160 cetățeni, bărbați și femei, tineri și vîrstnici și-au manifestat profunda indignare stârnită de debarcarea trupelor intervenționiste imperia­liste în Liban și Iordania. La miting a vorbit tov. I. Mo­­raru activist al comitetului raional de partid. El a evocat ororile celui de-al II-lea război mondial, și a demascat pregătirile febrile ale im­perialiștilor pentru dezlănțuirea u­­nui nou și groaznic război, și a înfierat noua agresiune fățișă imperialiștilor americani și englezi­­ în Orientul arab. In moțiunea de protest adresată ambasadei S.U.A., participanții la miting au cerut imediata retragere a trupelor americane și engleze din Liban și Iordania, și încetarea a­­mestecului străin în problemele in­terne ale acestor popoare. J, 32 DE ANI - 32 INOVAȚII * De cite ori mă aflu într-o tur­nătorie am impresia că sunt în­­tr-o lume de basm. Oamenii par­­că-s niște vrăjitori cu puteri ne­măsurate. Topesc metalele și te­­ toarnă în forme. Fac modelele cu­­ o îndemînare demnă de invidiat.­­ La lumina cuptoarelor umbrele­­ cresc mult. Parcă în această sa­lă a turnătoriei de la „Unio" ar ”, lucra niște uriași. Dar nu-i ni­­­­mic de basm, vraja trece. Aici lu­­­­­crează oameni adevărați. Unul­­ dintre aceștia este Mihai Pop. E­­ dispecer la turnătorie. Mă țin­e greu după el prin secție. De-abia i ne strecurăm printre formele pe­­ care turnătorii le umplu cu me­talul lichid. Mihai Pop dispece­­­rul îmi explică cum era înainte turnătoria, — cum s-a dezvoltat ea, ce rezultate se obțin in urma me­canizării unor munci la turnăto­rie. — S-a introdus formarea me­canică la o mulțime de repere. Chiar dacă n-am avut mașini de­­ format, ele au fost construite­­ chiar de către ai noștri aici în­­ uzină. Așa a crescut productivi­­­tatea muncii la această operație , cu 30 la sută. S-a construit un­­ cuptor modern pentru turnarea­­ metalelor neferoase; așa se reduc­e cu 30 la sută deșeurile la turna­rea pieselor din aceste metale. A­­ fost mecanizată și încărcarea cu­­ș­­bilourilor. S-a mai construit un­­ pod rulant pentru transportarea­­ formelor și pieselor, se înlocuieș­­te astfel munca fizică a 8 oameni. Avem acum și o instalație de­­­ amestecare a pămînturilor pentru­­ formare, ne-am făcut și o insta­­­­lație de șablaj . . . % — Dar cum s-au făcut toate­­ acestea 7 % — Pe baza propunerilor colec­­tivului de muncă de la turnătorie 5 _ răspunde dispecerul. S că Dar de-abia mai târziu am aflat el este „amestecat" in o mulțime din aceste propuneri de fi raționalizări și inovații făcute la­­ turnătorie. Despre asta însă el­­ n-a suflat nici o vorbă. Pop Mi­­si­hai a început să lucreze de tînăr , la­­ Unio , prin 1945. Venise de­­ la țară. Muncitorii în aceea vre­­­­­me luptau cu greutățile pentru a le reface uzina aruncată în aer la­­ retragerea trupelor hitleriste. In- fi cepuse Mihai să-și facă ucenicia. , invirtind cu­nuna roata strunga­­re­lui, era lipsă de curent electric.­­ Alături de muncitorii vîrstnici , stringea piesele din vagoanele bombardate și arse din care se con­ fi fecționau atunci la. „Unio"­va-­­­goanele pentru C.F.R. de care e­ fi ra așa mare nevoie. Așa s-a călit și în muncă Mihai Pop. A crescut pe­­ lingă comuniștii de la „Unio" ca­ fi­re au înălțat o uzină din propria fi ei cenușă. A avut ce învăța, nu fi și-a făcut dascălii de rîs. De cu­ fi­rm­ă, Mihai Pop a fost confirmat­­ pentru a 32-a oară inovator. E fi unul dintre acei care mereu aduc și la „Unio" noul în muncă. Ino­­ti­vațiile lui au adus uzinei econo­ 3 mii de sute și sute de mii de lei. fi Coincidență! Am aflat că Mihai si Pop are 32 de ani; pentru fiecare f­an al vieții sale a făcut cite o­­ inovație! fi — E puțin ceea ce am făcut — fi îmi spune ei cînd îl întreb de­­ planurile sale de viitor. — Vreau­­ să fac mai mult. Și pentru asta fi învăț. Acum termin școala medie , și vreau să mă înscriu la o focul­ 3 taie. Ei, și apoi aș putea face și fi mai­ mult. ! ^ Deși mi s-a părut că 32 de ino­ g­ntații pentru îmbunătățirea pro­­­­ducției nu sînt puține pentru un fi singur om, cînd l-am auzit că fi vrea să învețe, să poată da mai­­ mult colectivului care l-a crescut si m-am simțit și eu parcă mindru, si mai puternic. Ei da, cu astfel de fi oameni vom face multe ... fi S. P. fi S%yiSX%SSSSS\S%SS\S\S\SS^WSSS%SX -f4-4- f 4-+4+4~M-4++*+++*; i Anul IX. Nr. 1409 ♦ Marți, 22 iulie 1958 4 pag. 20 bani + ♦ |^^f44~f>44444444-444 Noi credem în triumful păcii Intr-o zi călduroasă stăteam în parc și mă uitam la copiii fericiți care se jucau în nisip. La un mo­ment dat un copil strigă: „Să ne jucăm, de-a războiul, voi veți fi imperialiștii, iar noi acei care nu vrem război“. Mi-am adus aminte de părinții lor care probabil de multe ori dis­­cută problema arzătoare a asi­gurării păcii. M-am gîndit la copiii din Liban, Algeria care în acest moment pri­vesc cu groază pe acei care — cu toate că au chip de oameni — au adus moartea în casele lor. Am avut prilejul să călătoresc în țări străine, unde am văzut ur­mele încă neșterse ale războiului. In Germania Democrată ai impre­sia că sînt mai multe femei decit bărbați și întâlnești mulți invalizi. Am discutat cu mulți oameni care vorbeau despre succesele lor, se bucurau de munca noastră pașnică, de rezultatele pe care le obținem. Succesele mărețe obținute de oa­menii sovietici sînt puternice sti­mulente pentru ei. Pe de altă parte imperialiștii speriați de marile succese ale ță­rilor socialiste, de avîntul popoare­lor care scutură jugul colonialist, se gîndesc tot mai mult la perfec­ționarea celor mai groaznice arme de distrugere în masă. Mersul înainte al omenirii, soar­ta istoriei nu poate fi însă oprită de nici un fel de bombe, de nici un fel de agresiune. Popoarele libanez și iordanian ale căror țări au fost invadate în zilele acestea de imperialiștii americani și englezi, vor ști să lupte împotriva acestei rușinoase agresiuni. Alături de ele sînt toate popoarele iubitoare de pace ai căror reprezentanți s-au a­­dunat și la Stockholm, împreună cu toți cei ce doresc pacea ne ridicăm și noi glasul, cerem insistent să se pună capăt agresiunii și cerem să fie retrase fără întîrziere hoardele intervențio­niste din Liban și Iordania. Noi privim cu încredere la Con­gresul de la Stockholm unde dele­gați de diferite concepții discută, fac propuneri în legătură cu de­zarmarea. Noi credem în triumful păcii. Sînt azi destule forțe care să înfrîneze poftele canibalice ale agresorilor. Să fim și noi demni de această mare cinste de a lupta pentru pace, pentru viitorul copiilor noștri. i VIDA GEZA sculptor artist emerit al R.P.R. Se înfrumusețează comuna Ciulești Prin contribuția în muncă a țăranilor muncitorii, comuna Ciulești are azi un dispensar medical, o casă de naștere, o baie comunală, un cămin cultural, o moară și o școală de toată fru­musețea pe care o puteți vedea in clișeu. Raionul Carei a terminat secerișul In raionul Carei s-a terminat secerișul ultimelor suprafețe cul­tivate cu grîne. Au fost recoltate peste 19.500 hectare cultivate cu grîne. Paralel cu secerișul s-a desfășurat și acțiunea de transpor­tare a snopilor pe arii. Cele 36 de batoze în funcțiune au treierat grinele de pe aproximativ 140 hectare. Munca este astfel organi­zată incit transportul tuturor grî­­nelor pe arii să fie terminat in cîteva zile, astfel, că încă 17 ba­toze vor intra în funcțiune din plin. Pe importante suprafețe (apro­ximativ 4.000 hectare) s-a exe­cutat desmiriștitul iar pe 300 hectare s-a însâmînțat porumb pentru siloz și alte plante fura­jere. Gheorghe Markus Să strîngem recolta la timp și fără pierderi Pe lanurile bogate în roci din regiune, strînsul grînelor și transportul lor la­ arie este în toi. Se refac străzile satului Multă vreme locuitorii satului Sandra, din comuna Rătești, mi puteau să facă diferite transpor­turi în bune condiții din cauza ca strada ce merge spre Beltiug era într-o stare proastă. Intr-o zi, deputații Reimond­ Kei­zer și Ioan Keizer au propus ce­tățenilor să se sape șanțuri pe am­bele margini ale străzii și fiecare cetățean ce locuiește pe acea stra­dă să-și facă podeț în fața casei. Propunerea fiind justă, ea a fost însușită de către cetățeni și astfel timp de mai multe zile sute de oa­meni fie cu atelajele fie cu braț elev, au lucrat la săparea șanțurilor, la transportatul pămîntului în gropi și la nivelarea drumului. Deși era o perioadă cînd muncile agricole erau în toi, la această acțiune au participat toți cetățenii din sat (și nu numai acei care locuiesc în acea stradă) și aceasta fără a se stînje­­ni recoltatul. Astăzi, ei sînt mul­țumiți de rezultatul muncii lor și sînt hotărîți să sprijine toate ac­țiunile care se întreprind pentru bunul mers al comunei. I. Bălănescu corespondent Muncesc cu spor Hotărîți de a strînge grinele la timp, membrii întovărășirilor din satul Corod, raionul Satu Mare, lu­crează cu multă însuflețire pe o­­goare. Cei din întovărășirea agri­colă „Steagul roșu“ au recoltat griul de pe toate cele 140 hectare. Nu sînt rămași în urmă nici mem­brii întovărășirii „8 Martie“, care pînă la această dată au terminat strînsul griului de pe 46 ha. îndată după terminatul secerișului, mem­brii celor două întovărășiri au tre­cut la transportul cerealelor păioase la aici pentru a termina în zilele următoare și treieratul acestor cul­turi. Maria Timina STOGURI COMUNE LA ARIE . In comuna Gerăușa din raionul Satu Mare, s-a terminat secerișul griului. Aproape întreaga recoltă a fost transportată la arii. La tran­sportul grînelor la arii au lucrat peste 90 de grupe de intr­ajuto­rare. Țăranii muncitori Gheorghe Pop, Grigore Sălajan, Ioan Dan tînărul, Vasile Stan și alții au pus grinele în stoguri comune. Astfel, treierișul se va desfășura într-un timp mai scurt deoarece nu va fi necesar să se mute atît de des ba­toza. Cînd doi se contrazic „Pe m­îine seară terminăm cu secerișul“ spunea tov. loan Mure­­șan, secretarul Sfatului popular co­munal din Ulmeni. Că el vorbea fără să cunoască situația, te convin­geai însă repede. Referentul agricol Vasile Căliman, pe baza celor con­statate pe teren susținea că din 980 ha au fost secerate doar 187 ha. Așa au început cei doi să se con­trazică. Ba că situațiile nu-s exac­te, ba că datele sînt de două zile și de atunci s-au făcut multe... tit Cînd fu vorba despre dezmiriș­­aceeași neînțelegere. Secreta­rul susținea că s-a dezmiriștit, ba încă și foarte mult, iar în situație nu apare nimic. O problemă s-a clarificat însă re­pede: la aici nu s-a transportat nici un snop. Aici nici o contro­versă. Se pune întrebarea: care este situația reală? Nici una, nici alta. Realitatea nu poate fi cunoscută de tovarășii de la sfat, fiindcă se ocupă prea puțin de campanie. La aici încă nu era transportat nici un snop. Ba mai mult, tovarășii de la sfat l-au învoit pe mecani­cul batozar de la S.M.T. să plece acasă (fără să aibă acest drept) și aceasta atunci cînd întovărășiții din Chelința au terminat de 3 zile secerișul. Trebuie ca tovarășii din condu­cerea comunei să privească cu mai multă seriozitate organizarea cam­paniei, să fie permanent în sinul maselor acolo unde se decide acum soarta pîinii poporului și atunci nu se vor mai contrazice din cauza necunoașterii situației. Pentru că atunci cînd doi se contrazic alții pierd și încă foarte mult. • •• Citiți în pag. 4-a. — N. S. HRUȘCIOV PRO­PUNE CONFERINȚA A ȘEFILOR GUVERNELOR U.R.S.S., S.U.A., AN­GLIEI, FRANȚEI ȘI INDIEI. — MAREA SĂRBĂTOARE A POPORULUI FRATE POLONEZ. — RĂSPUNSUL LUI J. NEHRU LA MESAJUL­ LUI N. S. HRUȘCIOV. A. D­putatul nu e întotdeauna gata să răspundă la întrebări. Poate să vină oricine, îl va plimba pe străzile mi­cului sat și-i va arăta tot ceea ce s-a făcut. Deputatul satului este deosebit de activ acum cînd se strînge recolta. Încă din vreme a adunat sa­tul în școală la o consfătuire. Cei din satul Rodina, sînt obișnuiți cu asemenea consfătuiri; sfaturile deputatului, îndrumările lui au o valoare de preț. „Peste cîteva zile — a spus deputatul — vom putea încape secerișul. Să ne pregătim bine coasele oameni buni, că doar știți cum e! In cîteva zile trebuie să terminam secerișul“. Apoi s-au făcut socotelile, cine pe cine va ajuta conform tradiției, pe rudenii, pe vecini, etc. N-au trecut nici trei zile și intr-o bună dimi­neață deputatul Grigore Sándor a fost văzut cu coasa pe umeri. Erau încă puțini acei care se scu­laseră cu noaptea-n cap. Ei l-au văzut. Vestea s-a răspândit apoi destul de repede: „Auzi, deputatul nostru a pornit la secere" — spuneau oamenii. De atîția ani s-au obișnuit oamenii să-l vadă primul la toate. Așa și la seceriș, dezmiriștit, transportat la aici, etc. El a fost urmat de Vasile Gupșa, alt frun­taș al satului, și după ei s-a luat întreg satul. Așa au terminat în cîteva zile secerișul. Era o mare întrecere cu deputatul Gheorghe Moga din cir­cumscripția nr. 11. Acum se discută despre transportul la aici. Și aici munca e organizată. Cite 10 căruțe vor ajuta pe Ștefan Horozan,­­ Nicolae Dale, Sabin și Mihai Bob, care au tarlalele mai departe de arie. Și așa au fost alcătuite grupele de intr­ajutorare. După 71 zile de la terminatul secerișului, se va termina și trans­­portul la arii. Totul e bine socotit. Numai să vină batoza. Și echipa de muncitori a fost organizată. Ce-i drept, numai una, cealaltă o să vină cu batoză de la Ariniș. Nici munca culturală nu i-a scăpat deputatului. A discutat mult cu învățătorul satului, și tov. Ștefan Drăganu i-a promis tot concursul. Pentru arte, elevii școlii din sat au pregătit programe culturale. Și o bibliotecă volantă cu cărți și broșuri legate de spe­­cificul campaniei și îndeosebi de problema cooperați­­­vizării agriculturii, va funcționa aci. Agitatorii sînt bine pregătiți. Aceasta cu atît mai mult, cu cit în sat se frămîntă problema unei întovărășiri agricole. In realizarea acestui scop, campania agricolă de vară trebuie folosită din plin. Și aici ca și la con­­­tractări, achiziții sau la acțiuni obștești deputatul este mereu în frunte. Nu în zadar a primit el premii pentru contribuția sa în munca politico-orga­nizato­­rică la contractări. A fost evidențiat și de pichorul drumului pentru contribuția lui la buna întreținere a drumului. Explicația acestor succese o găsim în vorbele deputatului care spune: „Numai acolo poate merge treaba, unde deputatul se găsește mereu în fruntea celor ce l-au ales. Cu ei împreună se reali­­­zează totul“. N. SZŐBÉL -Ú IEEI-AZI-MÂINE • Azi, la orele 20, în sala cine­matografului „Flacăra“ din Baia Mare, va avea loc conferința „Pro­bleme actuale ale situației interna­ționale“. După conferință vor rula filmele „Dacă­ toți tinerii din lume“ și „Umbre deasupra lumii“. • Cabinetul tehnic de la între­prinderea „Unio" din Satu Mare, a înregistrat în total 1.055 propu­neri de inovații din care 57 în anul acesta. Din cele 57 au fost aplicate 28, care aduc economii antecalcu­­late de 521.813 lei. Printre propu­nerile cele mai valoroase se numă­ră și acelea făcute de lăcătușul Va­sile Cociș, forjarul Gheorghe Pol­gar și altele. • Pe zi ce trece muncitorii de la G.A.S., colectiviștii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale predau statului canti­tăți în­semnate de cereale din noua recoltă. Astfel, baza de recepție din Satu Mare au fost predate pînă ieri peste 300 tone grîu, peste 90 tone secară și peste 40 tone orz. • In raionul și orașul Cărei oamenii muncii s-au întrunit în peste 40 mitinguri și adunări ce­tățenești, înfierînd acțiunile agre­sive ale imperialiștilor americani în Liban și intervenția englezilor în Iordania. Au participat peste 6.000 de oameni ai muncii din ca­re au luat cuvîntul peste 2000 . Pînă azi, 10 întovărășiri a­­gricole din comunele Tășnad și Pir, raionul Tășnad, au terminat tre­ierișul culturilor de grîu, orz și se­cară. Cu ocazia treierișului înto­vărășirii au adunat în comun se­mințele necesare însămînțărilor de toamnă și au alocat cantități însem­nate de cereale fondului indivizibil. 9 Mîine, la orele 18.30, la Casa de cultură a sindicatelor din orașul Baia Mare va avea loc o seară li­­­terară închinată poetului Vasi­le Ale­lecsandri. Noi investiții în sectorul forestier... mai Pentru a crea condiții din cele bune desfășurării activității în sectoarele de exploatare, condu­cerea I.F.E.T.-ului Sighet a inves­tit anul acesta, pentru noi construc­ții în sectorul „Valea Brazilor“ 1.400.000 lei, din fondul întreprin­derii. Printre altele din suma a­­mintită se va construi o magazie S.A.M. prin care muncitorii vor fi aprovizionați cu produse alimentare și mărfuri industriale Totodată că reședința sectorului se construieș­­­te un bloc în care se va deschide un club muncitoresc, va funcționa o cantină și vor fi înființate încă 5 dormitoare. Construcțiile ce se ridică în pre­zent vor alcătui viitorul grup social al sectorului, grup ce va fi complet electrificat. El va avea înfățișarea celei mai moderne așezări foresti­ere de pe „Valea Brazilor“. și punct sanitar în inima codrilor Alături de clădirea stației C.F.F. Crivin în ultimii ani a fost ridi­cată o construcție care la prima vedere pare a fi o cabană turisti­că. In această clădire acum 3 ani a fost deschis primul punct sanitar pentru muncitorii forestieri din sectorul Valea Brazilor, iar ulteri­or s-a înființat și un staționar. Am­bele joacă un rol important în apă­rarea sănătății muncitorilor. .1. La acest punct numai în cursul anului curent s-au efectuat 972 consultații și 303 vaccinări TAB. Deservit de oficiantul sanitar Ion Tamaș, om cu înalt simț de răs­­­pundere pentru sarcina ce i-a fost încredințată, punctul poate rivaliza în prezent cu orice dispensar de întreprindere: ------—— ——*

Next