Pentru Socialism, iulie 1958 (Anul 9, nr. 1391-1417)
1958-07-22 / nr. 1409
OFIJIBU Ül ECEMHUmI PEBISBAL IL PARTIDULUI IHIINCITBRE8C ÜBIJUBU AL SFATULUI POPULAR RE8IOBAL BAIA PHARE MITINGURI DE PROTEST ÎN ÎNTREAGA REGIUNE JOSUAM IMPERIALIȘTILOR DE PE ORIENTUL ARAB Deplin solidari cu lupta dreapta a popoarelor arabe Peste 700 de muncitori, tehnicieni și funcționari de la fabrica „Unio“, s-au adunat într-un miting de protest împotriva agresiunii fățișe întreprinse de imperialiștii americani în Liban și a intervenției engleze în Iordania. Despre pericolul pe care-l prezintă pentru pacea lumii situația creată de cercurile imperialiste din Occident și despre intenția acestora de a dezlănțui un al treilea război mondial, a vorbit tov. Zoltán Szabó, deputat în Marea Adunare Națională, membru în comitetul de partid al uzinei. La discuții au luat cuvîntul un număr însemnat de muncitori manifestat indignarea față care și-aude acțiunea întreprinsă de cercurile imperialiste în Liban și Iordania împotriva unor popoare dornice de pace și independență. ★ La întreprinderea „Cometa“ s-au întîlnit „Seineana“ și și muncitorii de la cei de la G.A.S. Seini. Au venit să protesteze împotriva agresiunii canibalice a imperialiștilor americani și englezi în Liban și Iordania. In scurta lui expunere tov. Ilie Nicolae, directorul întreprinderii „Seineana“ a înfierat intervenția imperialiștilor străini în Liban și Iordania. Muncitorii, funcționarii și tehnicienii prezenți și-au manifestat simpatia față de eroicul popor libanez, care luptă pentru independența și suveranitatea sa națională" Vorbitorul a fost întrerupt de repetate ori de lozincile scandate din mulțime — „Afară cu imperialiștii americani și englezi din Liban și Iordania“, „Rușine agretorilor“, „Jos mîinile de pe Liban și Iordania“. Aceste lozinci au fost aprobate cu vii aplauze de către mulțime. Apoi Vasile Rusu muncitor fruntaș de la G.A.S. și-a manifestat indignarea față de încercările agresorilor imperialiști de a înăbuși lupta popoarelor .Luînd cuvîntul în numele muncitorilor de la secția III-a, strungarul Andrei Török a spus printre altele:„Se vede că domnii imperialiști au o memorie slabă. Ei au uitat ce s-a întâmplat la Suez“. El a arătat în continuare că popoarele coloniale au dreptul la pace și libertate și că în această direcție, au sprijinul muncitorilor din lumea întreagă. Americanii trebuie să-și retragă imediat trupele din Liban și să pună capăt acțiunilor agresive. Au mai luat cuvîntul alți muncitori, printre care și Terezia Majoros. In numele femeilor muncitoare de la „Unio“ ea a înfierat agresiunea imperialistă, cerînd în numele mamelor să se pună capăt acțiunilor războinice, iar trupele americane și engleze să fie retrase ★ imediat din Liban și Iordania. rabe pentru libertate. In cuvinte simple © a vorbit despre politica de pace a Uniunii Sovietice și a țării noastre. „Sunt cu trup și suflet alături de voi, frați libanezi și iordanieni. Acum suntem în toiul muncilor de recoltare. Vom lupta să terminăm cit mai grabnic strînsul recoltei, să dăm statului nostru cit mai multe grîne, fiind și aceasta o palmă dată imperialiștilor“. La sfîrșitul mitingului a votată o moțiune de protest fost adresată ambasadei S.U.A. din București și Consiliului de Securitate. Un asemenea miting a avut loc și în centrul comunei. Lângă monumentul eroilor s-au adunat peste 500 cetățeni care profund indignați au ascultat expunerea tov. Mihai Amțaș, președintele Sfatului popular comunal. Din mulțime au fost scandate mai multe lozinci cu caracter de protest. Cu vii aplauze a fost acceptat textul moțiunii de protest. Asemenea mitinguri au avut loc și în satele aparținătoare ca: Viile Apei și Săbișa. Să fie retrase trupele agresorilor imperialiști Spre haia nouă a fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare, se îndreptau sute de muncitori ca să protesteze și să condamne noua intervenție armată a imperialiștilor în Orientul apropiat. După ce au ascultat expunerea tov. Ioan Vakarcs, președintele comitetului de întreprindere, mai mulți muncitori au cerut cuvîntul. „Cu adîncă indignare am citit zilele acestea în ziare despre agresiunea josnică împotriva poporului libanez și iordanian“ a spus muncitorul Vasile Nistea. Se vede că ei au uitat repede de eșecul rușinos al altor încercări asemănătoare. Noi, care am trecut prin două războaie groaznice, noi înțelegem mai bine pericolul acestui „joc“ imperialist. Nu vrem să trăim cu frica unui nou război. De aceea cerem să se pună imediat capăt agresiunii care amenință din nou pacea“. Au luat cuvîntul încă mulți muncitori printre care și oaspeții de la fabrica „Solidaritatea“ din Oradea care erau în vizită, la această întreprindere. Cu toții au condamnat vehement agresiunea rușinoasă cerînd în moțiunea adoptată imediata retragere a trupelor intervenționiste din Liban și Iordania. ★ ★ In ziua de 20 iulie și în satul Mudra (raionul Șomcuta) peste 160 cetățeni, bărbați și femei, tineri și vîrstnici și-au manifestat profunda indignare stârnită de debarcarea trupelor intervenționiste imperialiste în Liban și Iordania. La miting a vorbit tov. I. Moraru activist al comitetului raional de partid. El a evocat ororile celui de-al II-lea război mondial, și a demascat pregătirile febrile ale imperialiștilor pentru dezlănțuirea unui nou și groaznic război, și a înfierat noua agresiune fățișă imperialiștilor americani și englezi în Orientul arab. In moțiunea de protest adresată ambasadei S.U.A., participanții la miting au cerut imediata retragere a trupelor americane și engleze din Liban și Iordania, și încetarea amestecului străin în problemele interne ale acestor popoare. J, 32 DE ANI - 32 INOVAȚII * De cite ori mă aflu într-o turnătorie am impresia că sunt într-o lume de basm. Oamenii parcă-s niște vrăjitori cu puteri nemăsurate. Topesc metalele și te toarnă în forme. Fac modelele cu o îndemînare demnă de invidiat. La lumina cuptoarelor umbrele cresc mult. Parcă în această sală a turnătoriei de la „Unio" ar ”, lucra niște uriași. Dar nu-i nimic de basm, vraja trece. Aici lucrează oameni adevărați. Unul dintre aceștia este Mihai Pop. E dispecer la turnătorie. Mă ține greu după el prin secție. De-abia i ne strecurăm printre formele pe care turnătorii le umplu cu metalul lichid. Mihai Pop dispecerul îmi explică cum era înainte turnătoria, — cum s-a dezvoltat ea, ce rezultate se obțin in urma mecanizării unor munci la turnătorie. — S-a introdus formarea mecanică la o mulțime de repere. Chiar dacă n-am avut mașini de format, ele au fost construite chiar de către ai noștri aici în uzină. Așa a crescut productivitatea muncii la această operație , cu 30 la sută. S-a construit un cuptor modern pentru turnarea metalelor neferoase; așa se reduce cu 30 la sută deșeurile la turnarea pieselor din aceste metale. A fost mecanizată și încărcarea cușbilourilor. S-a mai construit un pod rulant pentru transportarea formelor și pieselor, se înlocuiește astfel munca fizică a 8 oameni. Avem acum și o instalație de amestecare a pămînturilor pentru formare, ne-am făcut și o instalație de șablaj . . . % — Dar cum s-au făcut toate acestea 7 % — Pe baza propunerilor colectivului de muncă de la turnătorie 5 _ răspunde dispecerul. S că Dar de-abia mai târziu am aflat el este „amestecat" in o mulțime din aceste propuneri de fi raționalizări și inovații făcute la turnătorie. Despre asta însă el n-a suflat nici o vorbă. Pop Misihai a început să lucreze de tînăr , la Unio , prin 1945. Venise de la țară. Muncitorii în aceea vreme luptau cu greutățile pentru a le reface uzina aruncată în aer la retragerea trupelor hitleriste. In- fi cepuse Mihai să-și facă ucenicia. , invirtind cununa roata strungarelui, era lipsă de curent electric. Alături de muncitorii vîrstnici , stringea piesele din vagoanele bombardate și arse din care se con fi fecționau atunci la. „Unio"va-goanele pentru C.F.R. de care e fi ra așa mare nevoie. Așa s-a călit și în muncă Mihai Pop. A crescut pe lingă comuniștii de la „Unio" ca fire au înălțat o uzină din propria fi ei cenușă. A avut ce învăța, nu fi și-a făcut dascălii de rîs. De cu firmă, Mihai Pop a fost confirmat pentru a 32-a oară inovator. E fi unul dintre acei care mereu aduc și la „Unio" noul în muncă. Inotivațiile lui au adus uzinei econo 3 mii de sute și sute de mii de lei. fi Coincidență! Am aflat că Mihai si Pop are 32 de ani; pentru fiecare fan al vieții sale a făcut cite o inovație! fi — E puțin ceea ce am făcut — fi îmi spune ei cînd îl întreb de planurile sale de viitor. — Vreau să fac mai mult. Și pentru asta fi învăț. Acum termin școala medie , și vreau să mă înscriu la o focul 3 taie. Ei, și apoi aș putea face și fi mai mult. ! ^ Deși mi s-a părut că 32 de ino gntații pentru îmbunătățirea producției nu sînt puține pentru un fi singur om, cînd l-am auzit că fi vrea să învețe, să poată da mai mult colectivului care l-a crescut si m-am simțit și eu parcă mindru, si mai puternic. Ei da, cu astfel de fi oameni vom face multe ... fi S. P. fi S%yiSX%SSSSS\S%SS\S\S\SS^WSSS%SX -f4-4- f 4-+4+4~M-4++*+++*; i Anul IX. Nr. 1409 ♦ Marți, 22 iulie 1958 4 pag. 20 bani + ♦ |^^f44~f>44444444-444 Noi credem în triumful păcii Intr-o zi călduroasă stăteam în parc și mă uitam la copiii fericiți care se jucau în nisip. La un moment dat un copil strigă: „Să ne jucăm, de-a războiul, voi veți fi imperialiștii, iar noi acei care nu vrem război“. Mi-am adus aminte de părinții lor care probabil de multe ori discută problema arzătoare a asigurării păcii. M-am gîndit la copiii din Liban, Algeria care în acest moment privesc cu groază pe acei care — cu toate că au chip de oameni — au adus moartea în casele lor. Am avut prilejul să călătoresc în țări străine, unde am văzut urmele încă neșterse ale războiului. In Germania Democrată ai impresia că sînt mai multe femei decit bărbați și întâlnești mulți invalizi. Am discutat cu mulți oameni care vorbeau despre succesele lor, se bucurau de munca noastră pașnică, de rezultatele pe care le obținem. Succesele mărețe obținute de oamenii sovietici sînt puternice stimulente pentru ei. Pe de altă parte imperialiștii speriați de marile succese ale țărilor socialiste, de avîntul popoarelor care scutură jugul colonialist, se gîndesc tot mai mult la perfecționarea celor mai groaznice arme de distrugere în masă. Mersul înainte al omenirii, soarta istoriei nu poate fi însă oprită de nici un fel de bombe, de nici un fel de agresiune. Popoarele libanez și iordanian ale căror țări au fost invadate în zilele acestea de imperialiștii americani și englezi, vor ști să lupte împotriva acestei rușinoase agresiuni. Alături de ele sînt toate popoarele iubitoare de pace ai căror reprezentanți s-au adunat și la Stockholm, împreună cu toți cei ce doresc pacea ne ridicăm și noi glasul, cerem insistent să se pună capăt agresiunii și cerem să fie retrase fără întîrziere hoardele intervenționiste din Liban și Iordania. Noi privim cu încredere la Congresul de la Stockholm unde delegați de diferite concepții discută, fac propuneri în legătură cu dezarmarea. Noi credem în triumful păcii. Sînt azi destule forțe care să înfrîneze poftele canibalice ale agresorilor. Să fim și noi demni de această mare cinste de a lupta pentru pace, pentru viitorul copiilor noștri. i VIDA GEZA sculptor artist emerit al R.P.R. Se înfrumusețează comuna Ciulești Prin contribuția în muncă a țăranilor muncitorii, comuna Ciulești are azi un dispensar medical, o casă de naștere, o baie comunală, un cămin cultural, o moară și o școală de toată frumusețea pe care o puteți vedea in clișeu. Raionul Carei a terminat secerișul In raionul Carei s-a terminat secerișul ultimelor suprafețe cultivate cu grîne. Au fost recoltate peste 19.500 hectare cultivate cu grîne. Paralel cu secerișul s-a desfășurat și acțiunea de transportare a snopilor pe arii. Cele 36 de batoze în funcțiune au treierat grinele de pe aproximativ 140 hectare. Munca este astfel organizată incit transportul tuturor grînelor pe arii să fie terminat in cîteva zile, astfel, că încă 17 batoze vor intra în funcțiune din plin. Pe importante suprafețe (aproximativ 4.000 hectare) s-a executat desmiriștitul iar pe 300 hectare s-a însâmînțat porumb pentru siloz și alte plante furajere. Gheorghe Markus Să strîngem recolta la timp și fără pierderi Pe lanurile bogate în roci din regiune, strînsul grînelor și transportul lor la arie este în toi. Se refac străzile satului Multă vreme locuitorii satului Sandra, din comuna Rătești, mi puteau să facă diferite transporturi în bune condiții din cauza ca strada ce merge spre Beltiug era într-o stare proastă. Intr-o zi, deputații Reimond Keizer și Ioan Keizer au propus cetățenilor să se sape șanțuri pe ambele margini ale străzii și fiecare cetățean ce locuiește pe acea stradă să-și facă podeț în fața casei. Propunerea fiind justă, ea a fost însușită de către cetățeni și astfel timp de mai multe zile sute de oameni fie cu atelajele fie cu braț elev, au lucrat la săparea șanțurilor, la transportatul pămîntului în gropi și la nivelarea drumului. Deși era o perioadă cînd muncile agricole erau în toi, la această acțiune au participat toți cetățenii din sat (și nu numai acei care locuiesc în acea stradă) și aceasta fără a se stînjeni recoltatul. Astăzi, ei sînt mulțumiți de rezultatul muncii lor și sînt hotărîți să sprijine toate acțiunile care se întreprind pentru bunul mers al comunei. I. Bălănescu corespondent Muncesc cu spor Hotărîți de a strînge grinele la timp, membrii întovărășirilor din satul Corod, raionul Satu Mare, lucrează cu multă însuflețire pe ogoare. Cei din întovărășirea agricolă „Steagul roșu“ au recoltat griul de pe toate cele 140 hectare. Nu sînt rămași în urmă nici membrii întovărășirii „8 Martie“, care pînă la această dată au terminat strînsul griului de pe 46 ha. îndată după terminatul secerișului, membrii celor două întovărășiri au trecut la transportul cerealelor păioase la aici pentru a termina în zilele următoare și treieratul acestor culturi. Maria Timina STOGURI COMUNE LA ARIE . In comuna Gerăușa din raionul Satu Mare, s-a terminat secerișul griului. Aproape întreaga recoltă a fost transportată la arii. La transportul grînelor la arii au lucrat peste 90 de grupe de intrajutorare. Țăranii muncitori Gheorghe Pop, Grigore Sălajan, Ioan Dan tînărul, Vasile Stan și alții au pus grinele în stoguri comune. Astfel, treierișul se va desfășura într-un timp mai scurt deoarece nu va fi necesar să se mute atît de des batoza. Cînd doi se contrazic „Pe mîine seară terminăm cu secerișul“ spunea tov. loan Mureșan, secretarul Sfatului popular comunal din Ulmeni. Că el vorbea fără să cunoască situația, te convingeai însă repede. Referentul agricol Vasile Căliman, pe baza celor constatate pe teren susținea că din 980 ha au fost secerate doar 187 ha. Așa au început cei doi să se contrazică. Ba că situațiile nu-s exacte, ba că datele sînt de două zile și de atunci s-au făcut multe... tit Cînd fu vorba despre dezmirișaceeași neînțelegere. Secretarul susținea că s-a dezmiriștit, ba încă și foarte mult, iar în situație nu apare nimic. O problemă s-a clarificat însă repede: la aici nu s-a transportat nici un snop. Aici nici o controversă. Se pune întrebarea: care este situația reală? Nici una, nici alta. Realitatea nu poate fi cunoscută de tovarășii de la sfat, fiindcă se ocupă prea puțin de campanie. La aici încă nu era transportat nici un snop. Ba mai mult, tovarășii de la sfat l-au învoit pe mecanicul batozar de la S.M.T. să plece acasă (fără să aibă acest drept) și aceasta atunci cînd întovărășiții din Chelința au terminat de 3 zile secerișul. Trebuie ca tovarășii din conducerea comunei să privească cu mai multă seriozitate organizarea campaniei, să fie permanent în sinul maselor acolo unde se decide acum soarta pîinii poporului și atunci nu se vor mai contrazice din cauza necunoașterii situației. Pentru că atunci cînd doi se contrazic alții pierd și încă foarte mult. • •• Citiți în pag. 4-a. — N. S. HRUȘCIOV PROPUNE CONFERINȚA A ȘEFILOR GUVERNELOR U.R.S.S., S.U.A., ANGLIEI, FRANȚEI ȘI INDIEI. — MAREA SĂRBĂTOARE A POPORULUI FRATE POLONEZ. — RĂSPUNSUL LUI J. NEHRU LA MESAJUL LUI N. S. HRUȘCIOV. A. Dputatul nu e întotdeauna gata să răspundă la întrebări. Poate să vină oricine, îl va plimba pe străzile micului sat și-i va arăta tot ceea ce s-a făcut. Deputatul satului este deosebit de activ acum cînd se strînge recolta. Încă din vreme a adunat satul în școală la o consfătuire. Cei din satul Rodina, sînt obișnuiți cu asemenea consfătuiri; sfaturile deputatului, îndrumările lui au o valoare de preț. „Peste cîteva zile — a spus deputatul — vom putea încape secerișul. Să ne pregătim bine coasele oameni buni, că doar știți cum e! In cîteva zile trebuie să terminam secerișul“. Apoi s-au făcut socotelile, cine pe cine va ajuta conform tradiției, pe rudenii, pe vecini, etc. N-au trecut nici trei zile și intr-o bună dimineață deputatul Grigore Sándor a fost văzut cu coasa pe umeri. Erau încă puțini acei care se sculaseră cu noaptea-n cap. Ei l-au văzut. Vestea s-a răspândit apoi destul de repede: „Auzi, deputatul nostru a pornit la secere" — spuneau oamenii. De atîția ani s-au obișnuit oamenii să-l vadă primul la toate. Așa și la seceriș, dezmiriștit, transportat la aici, etc. El a fost urmat de Vasile Gupșa, alt fruntaș al satului, și după ei s-a luat întreg satul. Așa au terminat în cîteva zile secerișul. Era o mare întrecere cu deputatul Gheorghe Moga din circumscripția nr. 11. Acum se discută despre transportul la aici. Și aici munca e organizată. Cite 10 căruțe vor ajuta pe Ștefan Horozan, Nicolae Dale, Sabin și Mihai Bob, care au tarlalele mai departe de arie. Și așa au fost alcătuite grupele de intrajutorare. După 71 zile de la terminatul secerișului, se va termina și transportul la arii. Totul e bine socotit. Numai să vină batoza. Și echipa de muncitori a fost organizată. Ce-i drept, numai una, cealaltă o să vină cu batoză de la Ariniș. Nici munca culturală nu i-a scăpat deputatului. A discutat mult cu învățătorul satului, și tov. Ștefan Drăganu i-a promis tot concursul. Pentru arte, elevii școlii din sat au pregătit programe culturale. Și o bibliotecă volantă cu cărți și broșuri legate de specificul campaniei și îndeosebi de problema cooperațivizării agriculturii, va funcționa aci. Agitatorii sînt bine pregătiți. Aceasta cu atît mai mult, cu cit în sat se frămîntă problema unei întovărășiri agricole. In realizarea acestui scop, campania agricolă de vară trebuie folosită din plin. Și aici ca și la contractări, achiziții sau la acțiuni obștești deputatul este mereu în frunte. Nu în zadar a primit el premii pentru contribuția sa în munca politico-organizatorică la contractări. A fost evidențiat și de pichorul drumului pentru contribuția lui la buna întreținere a drumului. Explicația acestor succese o găsim în vorbele deputatului care spune: „Numai acolo poate merge treaba, unde deputatul se găsește mereu în fruntea celor ce l-au ales. Cu ei împreună se realizează totul“. N. SZŐBÉL -Ú IEEI-AZI-MÂINE • Azi, la orele 20, în sala cinematografului „Flacăra“ din Baia Mare, va avea loc conferința „Probleme actuale ale situației internaționale“. După conferință vor rula filmele „Dacă toți tinerii din lume“ și „Umbre deasupra lumii“. • Cabinetul tehnic de la întreprinderea „Unio" din Satu Mare, a înregistrat în total 1.055 propuneri de inovații din care 57 în anul acesta. Din cele 57 au fost aplicate 28, care aduc economii antecalculate de 521.813 lei. Printre propunerile cele mai valoroase se numără și acelea făcute de lăcătușul Vasile Cociș, forjarul Gheorghe Polgar și altele. • Pe zi ce trece muncitorii de la G.A.S., colectiviștii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării individuale predau statului cantități însemnate de cereale din noua recoltă. Astfel, baza de recepție din Satu Mare au fost predate pînă ieri peste 300 tone grîu, peste 90 tone secară și peste 40 tone orz. • In raionul și orașul Cărei oamenii muncii s-au întrunit în peste 40 mitinguri și adunări cetățenești, înfierînd acțiunile agresive ale imperialiștilor americani în Liban și intervenția englezilor în Iordania. Au participat peste 6.000 de oameni ai muncii din care au luat cuvîntul peste 2000 . Pînă azi, 10 întovărășiri agricole din comunele Tășnad și Pir, raionul Tășnad, au terminat treierișul culturilor de grîu, orz și secară. Cu ocazia treierișului întovărășirii au adunat în comun semințele necesare însămînțărilor de toamnă și au alocat cantități însemnate de cereale fondului indivizibil. 9 Mîine, la orele 18.30, la Casa de cultură a sindicatelor din orașul Baia Mare va avea loc o seară literară închinată poetului Vasile Alelecsandri. Noi investiții în sectorul forestier... mai Pentru a crea condiții din cele bune desfășurării activității în sectoarele de exploatare, conducerea I.F.E.T.-ului Sighet a investit anul acesta, pentru noi construcții în sectorul „Valea Brazilor“ 1.400.000 lei, din fondul întreprinderii. Printre altele din suma amintită se va construi o magazie S.A.M. prin care muncitorii vor fi aprovizionați cu produse alimentare și mărfuri industriale Totodată că reședința sectorului se construiește un bloc în care se va deschide un club muncitoresc, va funcționa o cantină și vor fi înființate încă 5 dormitoare. Construcțiile ce se ridică în prezent vor alcătui viitorul grup social al sectorului, grup ce va fi complet electrificat. El va avea înfățișarea celei mai moderne așezări forestiere de pe „Valea Brazilor“. și punct sanitar în inima codrilor Alături de clădirea stației C.F.F. Crivin în ultimii ani a fost ridicată o construcție care la prima vedere pare a fi o cabană turistică. In această clădire acum 3 ani a fost deschis primul punct sanitar pentru muncitorii forestieri din sectorul Valea Brazilor, iar ulterior s-a înființat și un staționar. Ambele joacă un rol important în apărarea sănătății muncitorilor. .1. La acest punct numai în cursul anului curent s-au efectuat 972 consultații și 303 vaccinări TAB. Deservit de oficiantul sanitar Ion Tamaș, om cu înalt simț de răspundere pentru sarcina ce i-a fost încredințată, punctul poate rivaliza în prezent cu orice dispensar de întreprindere: ------—— ——*