Pentru Socialism, august 1958 (Anul 9, nr. 1418-1443)

1958-08-01 / nr. 1418

í 1 IN LUPTA PENTRU TITLUL DE FRUNTAȘ (Urmare din pag. l­a) . Era ora 3 noaptea. Mai trebu­iau vreo cîteva vagonete pînă la plan, iar restul vor fi peste plan. Se gindea că cel puțin 60 de va­gonete va scoate „peste" și se bu­cura la grndul că schimbul lui — oamenii — nu-l fac de rușine. La acea oră în mină se lăsă liniștea. Din cină tn cnd trecea câte un miner, iar semnalul de la pui dădea de veste că încă un vagonet se poate scoate sus. Pe linie era aproape gata o nouă garnitură de „pline" și se aștep­ta ca trenul să vină cu „goale". Deodată ajutorul de mecanic Gheorghe Boonovski se arătă gî­­slind pe galeria dinspre flotație, încă de departe strigă. — A căzut locomotiva de pe Unle­a Ștefănescu rămase împietrit. O locomotivă căzută înseamnă că planul schimbului nu va fi reali­zat!­­­ șl vadea pe Danciu și pe Țigler cum ii vor lua-o înainte. Se ridică, Iși șterse sudoarea da pe frunte și porni la fugă pe galerie. Locomotiva „tăcea“ cu roțile din față căzute de pe linie. In urmă o câtă locomotivă, stătea nepidind trece de prima. Ce-i de făcut? Avem minereu destul, avem­­­ gealf și nu putem trece !­p •e el necăjit. Dar Iți reveni re­pede. — Băieții Fugiți după lemne să punem repede pe linie toâomo­­tivat — strigă el. Dar nici unul din cei 4 ciți erau nu se mișcă. O locomotivă nu-i jucărie. Șapte tone ci­­are ea, nu se poate ridi­ca de către 4 oameni, chiar dacă și Costică ar pune mina , s­i precură cîteva minute in tăcere. Se așeză jos încet. — De-acum nu mai suntem­ fruntași —­ scăpă el printre buze, încet, cu gindul că dimineața va raporta că a rămas sub plan cu cîteva tone. La cuvintele ,nu mai suntem­ fruntași", cei din fața lui au să­rit în picioare. In cîteva minute au fost aduse lemne și puse sub șasiul locomotivei, iar altele un loc de răngi luaseră poziția în­clinată cu capetele sub locomoti­vă gata pentru a fi ridicată. Ște­fănescu se trezi cu spatele lipit de fierul cald al locomotivei, în timp ce sudoarea îl curgea pe frunte ca niște picmiașe de metal topit. Nu și-a dat seama cu­ trecut așa, s-a trezit doar atunci a când mecanicul Ioan Bucșa spu­se „gata". Cele două locomotive au trecut pe lingă el cu zgomo­tele caracteristice tic-tacului de­ tren. ★ In dimineața zilei de 23 iulie, când In biroul șefului exploatării se făcea statistica planului pe ultimele 24 ore, la cifrele ce ară­tau tonajul scos de schimbul lui Constantin Ștefănescu au mai fost adăugate încă cîteva zeci de tone peste planul lui zilnic. Cînd Constantin Ștefănescu s-a întors acasă, a băut pe nerăsufla­te­­ căni de cafea caldă, s-a în­tins pe pat, iar prin gund îi tre­ceau oamenii din schimbul lui, locomotivele, trenurile încărcate cu minereu ce ieșeau din mină, fără să se mai termine. — Și acum ajunge bi­ne din ur­mă s — rosti ca pentru el Ștefă­nescu, trâgîndu-și plapuma peste cap. Expoziție de produse . De cîteva zile în str. Gură Vodă din Leta Mare stifîie două dira­pete între care pe taín­, o mînă dibace o a ajuns cu litere atră­gătoare: „Expoziție“. La această expozi­ție sînt expuse obiec­te și bunuri de larg consum, realizate de harnicul colectiv al combinatului „1 Mai“ din satele localizate. Expo­sînt variate. Printre ele se află a­­parate de control e­­lectric, aparate denta­re, diferite tipuri de mobile pe care se pro­duce combinatul în serie, modele de con­fecții și altele. Tot­odată la expoziție sunt expuse și produse ali­mentare. Expoziția constituie o nouă do­vadă a faptului că în ultimii ani, Combina­tul „1 Mai“ din Satu Mare s-a dezvoltat m­ullt, că mărfurile produse aici sunt tot mai variate. Gh. Pomiaa corespondent­a ia Clădirea căminului culturel din comuna Mireșu Mare, raio­nul Șomcuta Mare. Serbare a micilor școlari Duminică, copiii grădiniței din Copalnic Mănăștur și pionierii din tabăra școlii de 7 ani din localitate, au prezentat în sala căminului cul­tural „Zorile“ un bogat și varist program artistic, compus din cîn­tece, recitări și scenete. La înce­putul programului tov. Ileana Pop a conferențiat despre „Viața­ nouă a femeilor din țările socialiste“. Conținutul programului a oglin­dit educarea patriotică a pionie­rilor în taberele de vară, lupta po­porului nostru pentru apărarea păcii, pentru construirea socialis­mului și aspecte din munca înto­­vărășiților și colectiviștilor din Co­palnic Mănăștur în campania de vară. Puternice aplauze au cules micu­ții artiști Aurel Petrovan, Maria Hordo, Gh. Coroian, Vasile Pitic, precum și pionierii Alexandru Dunca, Aurelia Gîz, Florian C. etc. Al. Bălănescu corespondent PBt­TRW SWTIDIM In clișeu: Tov. Vasile Roman de la întreprinderea I. S. „Co­meta“ din Seini urmărește mersul mașinii universale fie tăiat a­­brazive. Munca politică la aici (Urmare din pag. l-a.) avantajele de care se bucură cei ca­re contractează produse agricole pentru a le vinde statului, etc. Un grafic frumos lucrat, cu cifre grăi­toare, arată că colectivistul Dumi­tru Ionuțaș va primi în acest an aproximativ 2.800—3.000 kg grîu, în timp ce țăranul muncitor Miron Dejeu, care a lucrat pe parcela sa individuală și a fusămînțat 1,30 ha cu grîu, nu a obținut decît 1.500 kg grîu. Asemenea grafice compa­rative sunt multe. Zilnic, pe mar­ginea acestora se nasc discuții, ca­re conving oamenii de superiorita­tea muncii în gospodăria colectivă. Din păcate însă, în multe comu­ne și sate nu se acordă atenția cu­venită muncii politice la ariile de treier. De pildă, pe aria întovără­șirii „Ady Endre" din comuna Bel­tiug, sau pe ariile din comuna Su­­puru de Jos, din raionul Tășnad, nu se desfășoară aproape nici o activitate politică. Gazetele de pe­rete nu funcționează, cărți sau bro­șuri n-au fost aduse, iar despre brigăzi artistice de agitație care să prezinte programe, nici pomeneală. Asemenea situații există și la multe arii din raionul Cărei în comune ca Urziceni, Vezendiu și chiar în orașul Cărei. De aceea și munca la aici se desfășoară mai slab. Tre­buie subliniat faptul că asemenea situație nu poate fi tolerată. Este necesar ca organizațiile de partid să ia cele mai eficace măsuri pen­tru înviorarea muncii politice la toate ariile de treier. Terminarea la timp a treierișu­­lui este, fără îndoială, o sarcină foarte importantă. Organizațiile de partid trebuie să antreneze pe toți cei ce muncesc pe ogoare în între­cerea socialistă și patriotică, să popularizeze experiența mecanicilor și botezarilor care, organizîndu-și bine munca, reușesc să treiere zil­nic mari cantități de cereale. O mare atenție trebuie acordată acti­vității echipelor de pază a recoltei la aici. De asemenea, trebuie a­­cordată o deosebită grijă transpor­tului grînelor la batoză, pentru ca să poată fi folosită întreaga ca­pacitate a batozelor, să se treiere într-un timp cât mai scurt. Perioada treierișului este un bun prilej pentru organizațiile de par­tid de la sate de a desfășura mun­ca politică pentru transformarea soci­alistă a agriculturii. Pe arie, care în timpul acestor luni de vară de­vine centrul muncii politice de agi­tație la sate, organizațiile de par­tid pot demonstra, prin fapte, cu recoltele realizate, că gospodăria colectivă și întovărășirea agrico­lă aduc țăranilor muncitori veni­turi sporite. Folosind diversele for­me ale muncii politice, gazetele de perete, expozițiile, graficele com­parative, ziarele și revistele, bri­găzile artistice de agitație, munca politică de la om la om etc., orga­nizațiile de partid au datoria de a munci în așa fel încît în această perioadă tot mai mulți țărani mun­citori cu gospodărie individuală să pășească pe calea agriculturii coo­­perativizate. A.S.I.T. în sprijinul agriculturii Consfătuirea de la Constanța a recomandat căile și metodele de dezvoltare a sectorului agricol so­cialist și a agriculturii în general pentru ca în cel mai scurt timp să se poată obține un belșug de pro­duse agricole. O contribuție impor­tantă la realizarea acestor sco­puri trebuie s-o aducă inginerii și tehnicienii din unitățile agricole socialiste, prin studierea metode­lor celor mai potrivite de sporire a fertilității solurilor și a posibi­lităților de aplicare a agrotehnicii noi. Pentru aceasta, filiala raională A.S.I.T. Satu Mare, a organizat, zilele trecute la gospodăria de stat Ardud, o sesiune de referate teh­­nico-științifice. Obiectivele urmărite de această sesiune de referate au fost analiza posibilităților de care dispune regiunea noastră pentru a spori producția la hectar și elimi­narea deficiențelor ce mai persistă în această privință. Referatele prezentate au tratat următoarele probleme: ridicarea producției la hectar prin aplicarea de îngrășăminte chimice și amen­damente pe solul G.A.S. Ardud, îngrășarea extraradiculară a solu­lui cu micro-alimente la G.A.S. Cărei, rolul și importanța îngrășă­mintelor verzi în sporirea produc­ției agricole din regiunea Baia Mare, ridicarea producției la hectar­e prin îngrășăminte chimice și a­­mendamente pe sol podzol de alu­viune la G.A.S. Livada, scurgerea apelor din precipitații prin refa­cerea sistemelor de șanțuri și lu­crări organizatorice, caracterizarea și comportarea utilajelor de recol­tare, deficiențe și propuneri de îm­bunătățire. Din aceste referate s-au desprins probleme foarte importan­te care dacă vor fi soluționate se va ajunge la o grabnică regene­rare a solurilor distruse și prim a­­ceasta la o sporire substanțială a producției la hectar. Referatul „Rolul și importanța îngrășămintelor verzi“, prezentat de ing. Nistor N. de la secția agri­­­colă regională, a scos în evidență posibilitățile reduse de care dis­pune regiunea în privința îngrășă­mintelor naturale și recomandă in­sistent folosirea îngrășămintelor verzi, în special a lupinului — care dă aceleași rezultate la îngrășarea solului ca și gunoiul de grajd. Referatele care s-au ocupat de problema îngrășămintelor chimice au scos în evidență o serie de de­ficiențe în privința folosirii acestor îngrășăminte. Astfel, a fost scoa­să în evidență lipsa unui laborator pentru analiza solului care să in­dice compoziția substanțelor hră­nitoare și în funcție de rezultatul dat de laborator să se administreze îngrășăminte chimice corespunză­toare. Acum a luat ființă în regi­une un laborator pentru analiza solurilor, care va fi de un real folos pentru sprijinirea agriculturii în folosirea tehnicii noi. A mai fost scoasă în evidență cali­tatea silabă a ambalajelor îngrașă­minutelor chimice, care la încărcările și descărcările repetate, se distrug repede cauzînd pierderi însemnate. Rețeaua actuală de distribuție este defectuoasă, îngrășăm­intele fiind li­vrate prin Fructexgortj Agrosem, U.R.C.C. etc. Se impune distribui­rea acestor îngrășăminte printr-o rețea unică. Metoda experimentală de îngră­șare extra-r­adiculară cu borax, fo­losită la G.A.L. Cărei, a dat rezul­tate foarte bune, astfel, că pe­ntru anul în curs se prevede extinderea ei. Referatele au mai scos în evi­dență importanța folosirii ierbici­­delor pentru distrugerea buruieni­lor care inundă lanurile și dău­nează recoltei. O altă problemă discutată de sesiune a fost combaterea dăună­torilor, în special, a gîndacului de Colorado. Această problemă adesea neglijată cu toate că este ea prezintă o mare importanță pentru agricultură. Unitățile agricole socialiste din regiune nu sunt înzestrate cu uti­lajul necesar combaterii eficiente a dăunătorilor. Utilajele de care dis­pun multe unități agricole nu pot face față sutelor de hectare de care dispun unele gospodării de stat și gospodării colective. In pri­vința utilajului agricol au fost scoase în evidență următoarele : se trimit utilaje care nu pot fi folo­site în condițiuni normale în re­giune, de aceea ele stau neexploa­­tate în depozite, iar multe utilaje sunt trimise de întreprinderile con­­stru­­coare prea tîrziu, după ce campania a fost terminată. Perso­nalul care deservește utilajul agri­col nu este suficient de bine pre­gătit de aceea se impune organi­zarea în pe­ioadele de repaos a u­­nor cursuri de calificare pentru pregătirea acestora. In referați se propune ca întreprinderile construc­toare de utilaj agricol să trimită observatori pe teren, pe regiuni, pentru culegerea unor date referi­toare la sol și climă care ar ajuta aceste întreprinderi la îmbunătăți­rea funcțională calitativă a utilaju­lui. Participanții la această sesiune s-au declarat mulțumiți de rezulta­tele ei și , a cerut filialei raionale A.S.I.T. să continue această acțiu­ne care este în interesul dezvoltă­rii agriculturii în regiunea noastră. La sesiune au participat și ingi­neri din ramura construcțiilor de mașini care au fost solicitați să dea ajutor tehnic în privința a­­doptării unor utilaje la specificul unor gospodării agricole socialiste. Astfel, inginerul Suciu și Panczel s-au deplasat la G.A.S. Căței unde au dat ajutorul tehnic necesar în această direcție. Inițiativa de a a­­duna specialiști din mai multe sec­toare pentru a dezbate unele pro­bleme de specialitate direct la lo­curile respective de muncă, apar­ține filialei A.S.I.T. Satu Mare și ea s-a dovedit a fi foarte bună. O asemenea sesiune este programată și pentru ziua de 9 august 1958 la Cărei, unde vor fi dezbătute alte probleme importante ale agricultu­rii. Mergînd pe linia folosirii cadre­lor tehnice inginerești pentru rezol­varea problemelor importante ale agriculturii în scopul introducerii tehnicii noi, filiala A.S.I.T. Satu Mare își aduce o importantă con­tribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a sectorului socialist din agricultura noastră» Pe calea îmbunătățirii factorului de putere la fabrica „Unió" (Urmare din pag. l-a.) In baza unui studiu făcut în ca­drul serviciului mecanic cu privire la posibilitățile de compensare puterii reactive în cadrul întreprin­­­derii, s-a ajuns la concluzia că , pentru a descărca linia de înaltă tensiune, transformatoarele și co­loanele de alimentare ale ateliere­lor sus-m­enționate de pierderile suplimentare, datorită circulației curentului reactiv, este necesară in­stalarea unor baterii de condensa­toare în atelierele respective. Muncind cu mult elan și price­pere, electricienii uzinei sub condu­cerea maistrului comunist Alexan­dru Dembrovszki, în ziua de 7 iu­lie au pus în funcțiune baterii de condensatoare legate în paralel la cablurile de forță ale atelierelor de montaj construcții metalice, mon­taj vagonal și mecanică grea. Pentru a ilustra rezultatele ime­diate în direcția îmbunătățirii fac­torului de putere prin­ instalarea acestor condensatoare, trebuie ară­tat că înainte de punerea în func­țiune a condensatoarelor de putere mediu zilnic era factorul de 0,632, iar după instalarea acestor condensatoare factorul de putere mediu a crescut la 0,745. In scopul unei funcționări opti­me, pentru aceste instalații com­pensatoare se prevăd o serie de măsuri de protecție dintre care cea mai importantă este montarea re­zistențelor de descărcare. Ținîind cont de cele arătate mai sus punerea în funcțiune a baterii­lor de condensatoare, constituie un succes important al fabricii „Unio“ pe calea exploatării raționale instalațiilor electrice și a îmbunătă­­­țirii factorului de putere. Prind viață recomandările consfătuirii de la Constanța tyutewa unite­ Lucrările consfătuirii de la Con­stanța au avut un puternic ecou în rîndul colectiviștilor din satul A­­tea. Astfel, colectiviștii din Atea au studiat posibilitățile de care dis­­pun pentru dezvoltarea gospodăriei, au prevăzut în planul de măsuri creșterea mai multor animale, cul­tivarea de plante furajere. Ei au hotărât de asemenea să muncească mai bine pământul. Pentru ca pră­­șitul culturilor să se facă cît mai repede, Nicolae Juhász, secretarul organizației de bază, i-a sfătuit pe conductorii de atelaje să mărească distanța de lucru a prășitoarelor și în acest fel să fie cît mai puțin lucru manual. Cele 39 ha. cultivate cu porumb, 8 ha. cu cartofi, pre­cum și cultura de floarea-soarelui din soiul Winimk, au fost prășite de 3 ori. Secerișul în acest an a însemnat pentru colectiviștii din Atea o lup­tă aprigă pentru strângerea recol­tei în timp și fără pierderi. Agi­tatorii din cele două echipe în fie­care dimineață înainte de a porni la drop trec pe la colectiviști pen­tru a-i chema la lucru, încît zilnic sânt pe câmp la seceriș și treieriș 45 colectiviști. Nu lipsește nici fierarul Ștefan Vischi sau tâmplarul Iul­iu Szabó, care mînuiesc coasa tot atît de bine ca și rindeaua și ciocanul. De la 5 dimineața și pînă seara la orele 9 și chiar mai tîrziu lucrul nu încetează decît în orele de prînz. In ce privește se­cerișul membrii de partid, agitato­rii, nu au uitat că munca lor tre­buie să fie exemplu. Astfel, Eme­­ric Veg și Nicolae Juhăsz au sece­rat fiecare cîte 70 de ani zilnic. Dar nici ceilalți colectiviști nu s-au lă­sat mai prejos. Elena Pataki, pri­n hărnicia ei a legat în snopi toate spicele pe care le-­a secerat Eu­gen Pop —și e vorba de 60 de ani zilnic. Și Catalina Meșter, sau Francisca Szicsak precum și multe altele s-au dovedit tot atît de har­nice ca și bărbații. Astfel, orzul și grîul sânt secerate de mult, iar tre­­ierișul se desfășoară din plin. A­­sigurarea furajelor pentru anima­le, strînsul finului de pe cîmp nu au fost uitate de colectiviști. Deoa­rece muncile agricole au început să se aglomereze, într-una din zi­lele trecute, într-o duminică, toți au hotărît cu mic cu mare să meargă la strînsul finului de trifoi. Zis și făcut. In primele ore ale după-am­iezii au ieșit toți pe cîmp și în cîteva ore toată recolta de fin a fost adunată. Luni dimineața, mai bine-ziss noaptea pe la orele do­uă, pentru ca trifoiul să nu se scuture, căruțele au și început transportul întregii cantități de fîn, încît pe la orele 10 mai bine de 20.000 kg, fîn de trifoi a fost adunat la gospodărie. Dar acestea nu înseamnă încă totul. In acest an colectiviștii din Atea nu au mai vîndut purceii la 6 săptămîni după înțărcare -așa cum făceau în anii trecuți, ci i-au reținut și au contractat 30 la greu­tatea de 100 kg. De asemenea, «1 au cumpărat 3 vaci de lapte și nu au mai vîndut vițeii; totodată au contractat 3 perechi de boi din ca­re o pereche au și predat-o la greu­tatea de 1.300 kg, primind sumar de 10.300 tei. Au mai contractat 20 batali pentru fină, în schimbul că­rora vor primi cîte 1.200 tei bucată socotind și producția de de 9 kg. lînă pe care o va da fiecare. Și toate acestea sub îndemnul însuflețit al consfătuirii de la Constanța. SFATUL ZOOTEHNISTULUI Cum hrănim peștii în eleștee slm în primul rînd resturile agri­cole cum ar fi șroturile, spărturile de grîu, neghina, turtele și altele. Pentru ca hrănirea la pește să dea bune rezultate trebuie să se respecte anumite reguli. Hrana tre­buie să fie cît mai proaspătă și de bună calitate. Crapul nu mănâncă o hrană prea uscată, murdară, mu­cegăită sau putrezită. De aceea nu trebuie pregătită mai multă mîncare decît poate fi mâncată de pești într-o singura zi,­lni lafiară de aceasta, hra­na trebuie preparată. Pentru puieții de un an hrana vegetală trebuie măcinată și făcută făină, pentru puieții de doi ani — trebuie uluită, iar pentru peștii mai mari poate fi dată și în bucăți mai mari. Tre­buie însă umezită, înmuiată, căci altfel făina rămîne pe luciul apei și peștii nu o pot mînca. In general alimentele nu trebuie fierte, deoarece își pierd puterea hrănitoare și devin mai greu de mistuit. Sânt însă unele, cum ar fi resturile de la abator și cartofii, care trebuie neapărat fierte. E bine totodată ca alimentele să fie preparate și servite în amestec. Iată cîteva amestecuri ce pot fi folosite : pentru puieți , 70 la su­tă făină de carne, 20 la sută făină de ovăz, 10 la sută calciu, sau 70 la sută făină de sîmge, 20 la su­tă făină de porumb și 10 la sută făină de oase ; pentru crapi de o vară , 45 la sută resturi de la aba­tor, 20 la sută făină sau uruială de mazăre, 30 la sută făină de po­rumb, 5 la pentru crapi sută făină­ de oa­se, de 3—4 veri, 80 la sută porumb uruit și 20 la sută făină de carne, sau 60 la sută po­rumb uruit și 40 la sută mazăre uruită. Hrănirea artificială începe în luna mai și încetează pe la mijlocul lunii octombrie. Peștii consumă mai bine și mai multă hrană cînd temperatura apei este cuprinsă între 25 și 27 grade C. In zilele călduroase din iulie și august hrana se dă dimi­neața între orele 5—6, iar în oc­tombrie între orele 10—12. Aplicînd ,o creștere și alimentare rațională, se pot obține pînă la 1.200—1.500 kg, pește la ha, crește­­rea­­ peștilor devenind astfel foarte rentabilă­ pentru gospodăriile noas­­trei colective. Hrana naturală pentru peștii dintr-un iaz sau dintr-un eleșteu este limitată. Se știe că pe o supra­față de un hectar într-un eleșteu se pot dezvolta 400—700 de puieți de crap de o vară, la greutatea de 30—50 gr. fiecare. Prin folosirea hrănirii suplimentare la pești, pe aceeași suprafață de apă se pot dezvolta de 4—5 ori mai mulți pești. In hrănirea artificială a peștilor se folosește atît hrană vegetală cît și hrană animală. Ca hrană vege­tală se folosesc: mazărea, măză­richea, lupinul, porumbul, orzul, cartofii, etc. Ca hrană animală se folosesc : făina de carne, făina de pește, broaștele tocate și chiar puricii de a­pă cultivați în mod ar­tificial. In hrănirea suplimenta­ră a peștilor trebuie să folo­ Vineri, 1 august 195Ä Cîteva ore la „Competrol" Intr-una din zilele trecute am petrecut cîteva ore la „Competrol“ din Baia Mare. In curte, mare învălmășeală. Autocisterne, oameni, fețe mînjite de uleiuri, șoferi care se grăbesc. Curtea depozitului e neîncăpătoare. E căldură mare. Pămîntul frige și emană vapori de petrol. Uriașele rezervoare se înalță semețe, calme, pasive. Oamenii se mișcă cu îndemînare de la un rezervor la altul, de la o cisternă la alta. Printre toți se dis­tinge silueta unuia care se învîrte printre mașini ca un titirez. El in­tră din cînd în cînd și în birou. Il opresc. — Cu responsabilul acestui de­pozit aș vrea să vorbesc, — începui eu. — Nu vă supărați, dar n-am timp acum. Vedeți și dumneavoas­tră ce aglomerație este la noi... Și mi-arătă cu mîna toată curtea în­țesată de șoferi, țărani, cisterne, tractoare... La ora 4 vă stau la dis­poziție, îmi mai spune el și, salu­­tîndu-mă intră în birou. De la un manipulant am aflat că omul acesta uscățiv, dar iute ca focul este gestionarul depozitului din Baia Mare al bazei a VII-a Cluj „Competrol“. Il cheamă An­­ghel Eftimescu. La ora 4 eram în biroul gestio­narului. Il găsesc servind masa, cîteva roșii, pîine, brînză... Bănu­iește, că sunt de la ziar. Se scuză, îmi arătă un scaun, apoi începe. — Servesc masa aici pentru că trebuie să sosească niște vagoane cu marfă. Și nu le putem lăsa în locație. — Baza noastră e deservită de 22 de muncitori. Noi facem aprovi­zionarea cu produse petrolifere a unităților industriale din raza ora­șului Baia Mare, a gospodăriilor de stat și S.M.T. din raioanele Șomcuta Mare, Cehu Silvaniei și Lăpuș. Mi-a relatat că multe uni­tăți industriale și agrare fac e­conomii considerabile de benzină și uleiuri.­­ Pentru el­e bine că fac eco­nomii, dar noi nu ne facem planul de livrări, surîde cu înțeles tov» Anghel. Din scripte am constatat că uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“, comitetul executiv al sfatului popu­lar regional, regionala S.M.T. și altele, nu și-au ridicat importante cantități de produse. Planul de vin­­zări pe primul semestru a fost în­deplinit numai 97 la sută, datorită neridicării acestor stocuri. — Dar acesta nu-i nici un necaz« îmi spune gestionarul. La noi e cel mai fericit caz cînd realizăm planul de livrări 100 la sută. Depozitul lucrează cu cote fixe, planificate. Aceste cote nu pot fi majorate decît în cazuri excepționale. Se poate de­păși planul la livrări prin comer­țul către populație, dar aceasta presupune cantități neînsemnate fa­ță de vagoanele de produse dirijate spre unitățile de stat. Epuizasem subiectul. Nu mai știam ce să-l întreb. In cele din urmă mi-am dat sea­ma că localul depozitului nu se află în loc corespunzător. — Am impresia — început eu, că localul depozitului nu mai cores­punde cerințelor și că... — Aveți dreptate, completă gesti­onarul. Acest depozit e construit pe timpul fostei societăți „Distribu­ția“. Cum depozitul se află aproa­pe de centrul orașului și cum în jurul său continuă să se clădească noi locuințe, Baza din Cluj a ho­ (Continuare în pag. 3-a.) MARIN DAVID In curtea imobilului de pe Calea Republicii nr. 14 din Satu Mare, e o dezordine în toată puterea cuvîntului. Fotografia de sus este edificatoare in acest sens. Conducerea I.C.R.A care a închiriat această curte pentru a depozita lăzi și alte ambalaje pentru mărfuri, trebuie să ia mă­surile necesare pentru a îndrepta această situație.

Next