Pentru Socialism, august 1958 (Anul 9, nr. 1418-1443)
1958-08-01 / nr. 1418
í 1 IN LUPTA PENTRU TITLUL DE FRUNTAȘ (Urmare din pag. la) . Era ora 3 noaptea. Mai trebuiau vreo cîteva vagonete pînă la plan, iar restul vor fi peste plan. Se gindea că cel puțin 60 de vagonete va scoate „peste" și se bucura la grndul că schimbul lui — oamenii — nu-l fac de rușine. La acea oră în mină se lăsă liniștea. Din cină tn cnd trecea câte un miner, iar semnalul de la pui dădea de veste că încă un vagonet se poate scoate sus. Pe linie era aproape gata o nouă garnitură de „pline" și se aștepta ca trenul să vină cu „goale". Deodată ajutorul de mecanic Gheorghe Boonovski se arătă gîslind pe galeria dinspre flotație, încă de departe strigă. — A căzut locomotiva de pe Unlea Ștefănescu rămase împietrit. O locomotivă căzută înseamnă că planul schimbului nu va fi realizat! șl vadea pe Danciu și pe Țigler cum ii vor lua-o înainte. Se ridică, Iși șterse sudoarea da pe frunte și porni la fugă pe galerie. Locomotiva „tăcea“ cu roțile din față căzute de pe linie. In urmă o câtă locomotivă, stătea nepidind trece de prima. Ce-i de făcut? Avem minereu destul, avem gealf și nu putem trece !p •e el necăjit. Dar Iți reveni repede. — Băieții Fugiți după lemne să punem repede pe linie toâomotivat — strigă el. Dar nici unul din cei 4 ciți erau nu se mișcă. O locomotivă nu-i jucărie. Șapte tone ciare ea, nu se poate ridica de către 4 oameni, chiar dacă și Costică ar pune mina , si precură cîteva minute in tăcere. Se așeză jos încet. — De-acum nu mai suntem fruntași — scăpă el printre buze, încet, cu gindul că dimineața va raporta că a rămas sub plan cu cîteva tone. La cuvintele ,nu mai suntem fruntași", cei din fața lui au sărit în picioare. In cîteva minute au fost aduse lemne și puse sub șasiul locomotivei, iar altele un loc de răngi luaseră poziția înclinată cu capetele sub locomotivă gata pentru a fi ridicată. Ștefănescu se trezi cu spatele lipit de fierul cald al locomotivei, în timp ce sudoarea îl curgea pe frunte ca niște picmiașe de metal topit. Nu și-a dat seama cu trecut așa, s-a trezit doar atunci a când mecanicul Ioan Bucșa spuse „gata". Cele două locomotive au trecut pe lingă el cu zgomotele caracteristice tic-tacului de tren. ★ In dimineața zilei de 23 iulie, când In biroul șefului exploatării se făcea statistica planului pe ultimele 24 ore, la cifrele ce arătau tonajul scos de schimbul lui Constantin Ștefănescu au mai fost adăugate încă cîteva zeci de tone peste planul lui zilnic. Cînd Constantin Ștefănescu s-a întors acasă, a băut pe nerăsuflate căni de cafea caldă, s-a întins pe pat, iar prin gund îi treceau oamenii din schimbul lui, locomotivele, trenurile încărcate cu minereu ce ieșeau din mină, fără să se mai termine. — Și acum ajunge bine din urmă s — rosti ca pentru el Ștefănescu, trâgîndu-și plapuma peste cap. Expoziție de produse . De cîteva zile în str. Gură Vodă din Leta Mare stifîie două dirapete între care pe taín, o mînă dibace o a ajuns cu litere atrăgătoare: „Expoziție“. La această expoziție sînt expuse obiecte și bunuri de larg consum, realizate de harnicul colectiv al combinatului „1 Mai“ din satele localizate. Exposînt variate. Printre ele se află aparate de control electric, aparate dentare, diferite tipuri de mobile pe care se produce combinatul în serie, modele de confecții și altele. Totodată la expoziție sunt expuse și produse alimentare. Expoziția constituie o nouă dovadă a faptului că în ultimii ani, Combinatul „1 Mai“ din Satu Mare s-a dezvoltat mullt, că mărfurile produse aici sunt tot mai variate. Gh. Pomiaa corespondenta ia Clădirea căminului culturel din comuna Mireșu Mare, raionul Șomcuta Mare. Serbare a micilor școlari Duminică, copiii grădiniței din Copalnic Mănăștur și pionierii din tabăra școlii de 7 ani din localitate, au prezentat în sala căminului cultural „Zorile“ un bogat și varist program artistic, compus din cîntece, recitări și scenete. La începutul programului tov. Ileana Pop a conferențiat despre „Viața nouă a femeilor din țările socialiste“. Conținutul programului a oglindit educarea patriotică a pionierilor în taberele de vară, lupta poporului nostru pentru apărarea păcii, pentru construirea socialismului și aspecte din munca întovărășiților și colectiviștilor din Copalnic Mănăștur în campania de vară. Puternice aplauze au cules micuții artiști Aurel Petrovan, Maria Hordo, Gh. Coroian, Vasile Pitic, precum și pionierii Alexandru Dunca, Aurelia Gîz, Florian C. etc. Al. Bălănescu corespondent PBtTRW SWTIDIM In clișeu: Tov. Vasile Roman de la întreprinderea I. S. „Cometa“ din Seini urmărește mersul mașinii universale fie tăiat abrazive. Munca politică la aici (Urmare din pag. l-a.) avantajele de care se bucură cei care contractează produse agricole pentru a le vinde statului, etc. Un grafic frumos lucrat, cu cifre grăitoare, arată că colectivistul Dumitru Ionuțaș va primi în acest an aproximativ 2.800—3.000 kg grîu, în timp ce țăranul muncitor Miron Dejeu, care a lucrat pe parcela sa individuală și a fusămînțat 1,30 ha cu grîu, nu a obținut decît 1.500 kg grîu. Asemenea grafice comparative sunt multe. Zilnic, pe marginea acestora se nasc discuții, care conving oamenii de superioritatea muncii în gospodăria colectivă. Din păcate însă, în multe comune și sate nu se acordă atenția cuvenită muncii politice la ariile de treier. De pildă, pe aria întovărășirii „Ady Endre" din comuna Beltiug, sau pe ariile din comuna Supuru de Jos, din raionul Tășnad, nu se desfășoară aproape nici o activitate politică. Gazetele de perete nu funcționează, cărți sau broșuri n-au fost aduse, iar despre brigăzi artistice de agitație care să prezinte programe, nici pomeneală. Asemenea situații există și la multe arii din raionul Cărei în comune ca Urziceni, Vezendiu și chiar în orașul Cărei. De aceea și munca la aici se desfășoară mai slab. Trebuie subliniat faptul că asemenea situație nu poate fi tolerată. Este necesar ca organizațiile de partid să ia cele mai eficace măsuri pentru înviorarea muncii politice la toate ariile de treier. Terminarea la timp a treierișului este, fără îndoială, o sarcină foarte importantă. Organizațiile de partid trebuie să antreneze pe toți cei ce muncesc pe ogoare în întrecerea socialistă și patriotică, să popularizeze experiența mecanicilor și botezarilor care, organizîndu-și bine munca, reușesc să treiere zilnic mari cantități de cereale. O mare atenție trebuie acordată activității echipelor de pază a recoltei la aici. De asemenea, trebuie acordată o deosebită grijă transportului grînelor la batoză, pentru ca să poată fi folosită întreaga capacitate a batozelor, să se treiere într-un timp cât mai scurt. Perioada treierișului este un bun prilej pentru organizațiile de partid de la sate de a desfășura munca politică pentru transformarea socialistă a agriculturii. Pe arie, care în timpul acestor luni de vară devine centrul muncii politice de agitație la sate, organizațiile de partid pot demonstra, prin fapte, cu recoltele realizate, că gospodăria colectivă și întovărășirea agricolă aduc țăranilor muncitori venituri sporite. Folosind diversele forme ale muncii politice, gazetele de perete, expozițiile, graficele comparative, ziarele și revistele, brigăzile artistice de agitație, munca politică de la om la om etc., organizațiile de partid au datoria de a munci în așa fel încît în această perioadă tot mai mulți țărani muncitori cu gospodărie individuală să pășească pe calea agriculturii cooperativizate. A.S.I.T. în sprijinul agriculturii Consfătuirea de la Constanța a recomandat căile și metodele de dezvoltare a sectorului agricol socialist și a agriculturii în general pentru ca în cel mai scurt timp să se poată obține un belșug de produse agricole. O contribuție importantă la realizarea acestor scopuri trebuie s-o aducă inginerii și tehnicienii din unitățile agricole socialiste, prin studierea metodelor celor mai potrivite de sporire a fertilității solurilor și a posibilităților de aplicare a agrotehnicii noi. Pentru aceasta, filiala raională A.S.I.T. Satu Mare, a organizat, zilele trecute la gospodăria de stat Ardud, o sesiune de referate tehnico-științifice. Obiectivele urmărite de această sesiune de referate au fost analiza posibilităților de care dispune regiunea noastră pentru a spori producția la hectar și eliminarea deficiențelor ce mai persistă în această privință. Referatele prezentate au tratat următoarele probleme: ridicarea producției la hectar prin aplicarea de îngrășăminte chimice și amendamente pe solul G.A.S. Ardud, îngrășarea extraradiculară a solului cu micro-alimente la G.A.S. Cărei, rolul și importanța îngrășămintelor verzi în sporirea producției agricole din regiunea Baia Mare, ridicarea producției la hectare prin îngrășăminte chimice și amendamente pe sol podzol de aluviune la G.A.S. Livada, scurgerea apelor din precipitații prin refacerea sistemelor de șanțuri și lucrări organizatorice, caracterizarea și comportarea utilajelor de recoltare, deficiențe și propuneri de îmbunătățire. Din aceste referate s-au desprins probleme foarte importante care dacă vor fi soluționate se va ajunge la o grabnică regenerare a solurilor distruse și prim aceasta la o sporire substanțială a producției la hectar. Referatul „Rolul și importanța îngrășămintelor verzi“, prezentat de ing. Nistor N. de la secția agricolă regională, a scos în evidență posibilitățile reduse de care dispune regiunea în privința îngrășămintelor naturale și recomandă insistent folosirea îngrășămintelor verzi, în special a lupinului — care dă aceleași rezultate la îngrășarea solului ca și gunoiul de grajd. Referatele care s-au ocupat de problema îngrășămintelor chimice au scos în evidență o serie de deficiențe în privința folosirii acestor îngrășăminte. Astfel, a fost scoasă în evidență lipsa unui laborator pentru analiza solului care să indice compoziția substanțelor hrănitoare și în funcție de rezultatul dat de laborator să se administreze îngrășăminte chimice corespunzătoare. Acum a luat ființă în regiune un laborator pentru analiza solurilor, care va fi de un real folos pentru sprijinirea agriculturii în folosirea tehnicii noi. A mai fost scoasă în evidență calitatea silabă a ambalajelor îngrașăminutelor chimice, care la încărcările și descărcările repetate, se distrug repede cauzînd pierderi însemnate. Rețeaua actuală de distribuție este defectuoasă, îngrășămintele fiind livrate prin Fructexgortj Agrosem, U.R.C.C. etc. Se impune distribuirea acestor îngrășăminte printr-o rețea unică. Metoda experimentală de îngrășare extra-radiculară cu borax, folosită la G.A.L. Cărei, a dat rezultate foarte bune, astfel, că pentru anul în curs se prevede extinderea ei. Referatele au mai scos în evidență importanța folosirii ierbicidelor pentru distrugerea buruienilor care inundă lanurile și dăunează recoltei. O altă problemă discutată de sesiune a fost combaterea dăunătorilor, în special, a gîndacului de Colorado. Această problemă adesea neglijată cu toate că este ea prezintă o mare importanță pentru agricultură. Unitățile agricole socialiste din regiune nu sunt înzestrate cu utilajul necesar combaterii eficiente a dăunătorilor. Utilajele de care dispun multe unități agricole nu pot face față sutelor de hectare de care dispun unele gospodării de stat și gospodării colective. In privința utilajului agricol au fost scoase în evidență următoarele : se trimit utilaje care nu pot fi folosite în condițiuni normale în regiune, de aceea ele stau neexploatate în depozite, iar multe utilaje sunt trimise de întreprinderile construcoare prea tîrziu, după ce campania a fost terminată. Personalul care deservește utilajul agricol nu este suficient de bine pregătit de aceea se impune organizarea în peioadele de repaos a unor cursuri de calificare pentru pregătirea acestora. In referați se propune ca întreprinderile constructoare de utilaj agricol să trimită observatori pe teren, pe regiuni, pentru culegerea unor date referitoare la sol și climă care ar ajuta aceste întreprinderi la îmbunătățirea funcțională calitativă a utilajului. Participanții la această sesiune s-au declarat mulțumiți de rezultatele ei și , a cerut filialei raionale A.S.I.T. să continue această acțiune care este în interesul dezvoltării agriculturii în regiunea noastră. La sesiune au participat și ingineri din ramura construcțiilor de mașini care au fost solicitați să dea ajutor tehnic în privința adoptării unor utilaje la specificul unor gospodării agricole socialiste. Astfel, inginerul Suciu și Panczel s-au deplasat la G.A.S. Căței unde au dat ajutorul tehnic necesar în această direcție. Inițiativa de a aduna specialiști din mai multe sectoare pentru a dezbate unele probleme de specialitate direct la locurile respective de muncă, aparține filialei A.S.I.T. Satu Mare și ea s-a dovedit a fi foarte bună. O asemenea sesiune este programată și pentru ziua de 9 august 1958 la Cărei, unde vor fi dezbătute alte probleme importante ale agriculturii. Mergînd pe linia folosirii cadrelor tehnice inginerești pentru rezolvarea problemelor importante ale agriculturii în scopul introducerii tehnicii noi, filiala A.S.I.T. Satu Mare își aduce o importantă contribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a sectorului socialist din agricultura noastră» Pe calea îmbunătățirii factorului de putere la fabrica „Unió" (Urmare din pag. l-a.) In baza unui studiu făcut în cadrul serviciului mecanic cu privire la posibilitățile de compensare puterii reactive în cadrul întreprinderii, s-a ajuns la concluzia că , pentru a descărca linia de înaltă tensiune, transformatoarele și coloanele de alimentare ale atelierelor sus-menționate de pierderile suplimentare, datorită circulației curentului reactiv, este necesară instalarea unor baterii de condensatoare în atelierele respective. Muncind cu mult elan și pricepere, electricienii uzinei sub conducerea maistrului comunist Alexandru Dembrovszki, în ziua de 7 iulie au pus în funcțiune baterii de condensatoare legate în paralel la cablurile de forță ale atelierelor de montaj construcții metalice, montaj vagonal și mecanică grea. Pentru a ilustra rezultatele imediate în direcția îmbunătățirii factorului de putere prin instalarea acestor condensatoare, trebuie arătat că înainte de punerea în funcțiune a condensatoarelor de putere mediu zilnic era factorul de 0,632, iar după instalarea acestor condensatoare factorul de putere mediu a crescut la 0,745. In scopul unei funcționări optime, pentru aceste instalații compensatoare se prevăd o serie de măsuri de protecție dintre care cea mai importantă este montarea rezistențelor de descărcare. Ținîind cont de cele arătate mai sus punerea în funcțiune a bateriilor de condensatoare, constituie un succes important al fabricii „Unio“ pe calea exploatării raționale instalațiilor electrice și a îmbunătățirii factorului de putere. Prind viață recomandările consfătuirii de la Constanța tyutewa unite Lucrările consfătuirii de la Constanța au avut un puternic ecou în rîndul colectiviștilor din satul Atea. Astfel, colectiviștii din Atea au studiat posibilitățile de care dispun pentru dezvoltarea gospodăriei, au prevăzut în planul de măsuri creșterea mai multor animale, cultivarea de plante furajere. Ei au hotărât de asemenea să muncească mai bine pământul. Pentru ca prășitul culturilor să se facă cît mai repede, Nicolae Juhász, secretarul organizației de bază, i-a sfătuit pe conductorii de atelaje să mărească distanța de lucru a prășitoarelor și în acest fel să fie cît mai puțin lucru manual. Cele 39 ha. cultivate cu porumb, 8 ha. cu cartofi, precum și cultura de floarea-soarelui din soiul Winimk, au fost prășite de 3 ori. Secerișul în acest an a însemnat pentru colectiviștii din Atea o luptă aprigă pentru strângerea recoltei în timp și fără pierderi. Agitatorii din cele două echipe în fiecare dimineață înainte de a porni la drop trec pe la colectiviști pentru a-i chema la lucru, încît zilnic sânt pe câmp la seceriș și treieriș 45 colectiviști. Nu lipsește nici fierarul Ștefan Vischi sau tâmplarul Iuliu Szabó, care mînuiesc coasa tot atît de bine ca și rindeaua și ciocanul. De la 5 dimineața și pînă seara la orele 9 și chiar mai tîrziu lucrul nu încetează decît în orele de prînz. In ce privește secerișul membrii de partid, agitatorii, nu au uitat că munca lor trebuie să fie exemplu. Astfel, Emeric Veg și Nicolae Juhăsz au secerat fiecare cîte 70 de ani zilnic. Dar nici ceilalți colectiviști nu s-au lăsat mai prejos. Elena Pataki, prin hărnicia ei a legat în snopi toate spicele pe care le-a secerat Eugen Pop —și e vorba de 60 de ani zilnic. Și Catalina Meșter, sau Francisca Szicsak precum și multe altele s-au dovedit tot atît de harnice ca și bărbații. Astfel, orzul și grîul sânt secerate de mult, iar treierișul se desfășoară din plin. Asigurarea furajelor pentru animale, strînsul finului de pe cîmp nu au fost uitate de colectiviști. Deoarece muncile agricole au început să se aglomereze, într-una din zilele trecute, într-o duminică, toți au hotărît cu mic cu mare să meargă la strînsul finului de trifoi. Zis și făcut. In primele ore ale după-amiezii au ieșit toți pe cîmp și în cîteva ore toată recolta de fin a fost adunată. Luni dimineața, mai bine-ziss noaptea pe la orele două, pentru ca trifoiul să nu se scuture, căruțele au și început transportul întregii cantități de fîn, încît pe la orele 10 mai bine de 20.000 kg, fîn de trifoi a fost adunat la gospodărie. Dar acestea nu înseamnă încă totul. In acest an colectiviștii din Atea nu au mai vîndut purceii la 6 săptămîni după înțărcare -așa cum făceau în anii trecuți, ci i-au reținut și au contractat 30 la greutatea de 100 kg. De asemenea, «1 au cumpărat 3 vaci de lapte și nu au mai vîndut vițeii; totodată au contractat 3 perechi de boi din care o pereche au și predat-o la greutatea de 1.300 kg, primind sumar de 10.300 tei. Au mai contractat 20 batali pentru fină, în schimbul cărora vor primi cîte 1.200 tei bucată socotind și producția de de 9 kg. lînă pe care o va da fiecare. Și toate acestea sub îndemnul însuflețit al consfătuirii de la Constanța. SFATUL ZOOTEHNISTULUI Cum hrănim peștii în eleștee slm în primul rînd resturile agricole cum ar fi șroturile, spărturile de grîu, neghina, turtele și altele. Pentru ca hrănirea la pește să dea bune rezultate trebuie să se respecte anumite reguli. Hrana trebuie să fie cît mai proaspătă și de bună calitate. Crapul nu mănâncă o hrană prea uscată, murdară, mucegăită sau putrezită. De aceea nu trebuie pregătită mai multă mîncare decît poate fi mâncată de pești într-o singura zi,lni lafiară de aceasta, hrana trebuie preparată. Pentru puieții de un an hrana vegetală trebuie măcinată și făcută făină, pentru puieții de doi ani — trebuie uluită, iar pentru peștii mai mari poate fi dată și în bucăți mai mari. Trebuie însă umezită, înmuiată, căci altfel făina rămîne pe luciul apei și peștii nu o pot mînca. In general alimentele nu trebuie fierte, deoarece își pierd puterea hrănitoare și devin mai greu de mistuit. Sânt însă unele, cum ar fi resturile de la abator și cartofii, care trebuie neapărat fierte. E bine totodată ca alimentele să fie preparate și servite în amestec. Iată cîteva amestecuri ce pot fi folosite : pentru puieți , 70 la sută făină de carne, 20 la sută făină de ovăz, 10 la sută calciu, sau 70 la sută făină de sîmge, 20 la sută făină de porumb și 10 la sută făină de oase ; pentru crapi de o vară , 45 la sută resturi de la abator, 20 la sută făină sau uruială de mazăre, 30 la sută făină de porumb, 5 la pentru crapi sută făină de oase, de 3—4 veri, 80 la sută porumb uruit și 20 la sută făină de carne, sau 60 la sută porumb uruit și 40 la sută mazăre uruită. Hrănirea artificială începe în luna mai și încetează pe la mijlocul lunii octombrie. Peștii consumă mai bine și mai multă hrană cînd temperatura apei este cuprinsă între 25 și 27 grade C. In zilele călduroase din iulie și august hrana se dă dimineața între orele 5—6, iar în octombrie între orele 10—12. Aplicînd ,o creștere și alimentare rațională, se pot obține pînă la 1.200—1.500 kg, pește la ha, creșterea peștilor devenind astfel foarte rentabilă pentru gospodăriile noastrei colective. Hrana naturală pentru peștii dintr-un iaz sau dintr-un eleșteu este limitată. Se știe că pe o suprafață de un hectar într-un eleșteu se pot dezvolta 400—700 de puieți de crap de o vară, la greutatea de 30—50 gr. fiecare. Prin folosirea hrănirii suplimentare la pești, pe aceeași suprafață de apă se pot dezvolta de 4—5 ori mai mulți pești. In hrănirea artificială a peștilor se folosește atît hrană vegetală cît și hrană animală. Ca hrană vegetală se folosesc: mazărea, măzărichea, lupinul, porumbul, orzul, cartofii, etc. Ca hrană animală se folosesc : făina de carne, făina de pește, broaștele tocate și chiar puricii de apă cultivați în mod artificial. In hrănirea suplimentară a peștilor trebuie să folo Vineri, 1 august 195Ä Cîteva ore la „Competrol" Intr-una din zilele trecute am petrecut cîteva ore la „Competrol“ din Baia Mare. In curte, mare învălmășeală. Autocisterne, oameni, fețe mînjite de uleiuri, șoferi care se grăbesc. Curtea depozitului e neîncăpătoare. E căldură mare. Pămîntul frige și emană vapori de petrol. Uriașele rezervoare se înalță semețe, calme, pasive. Oamenii se mișcă cu îndemînare de la un rezervor la altul, de la o cisternă la alta. Printre toți se distinge silueta unuia care se învîrte printre mașini ca un titirez. El intră din cînd în cînd și în birou. Il opresc. — Cu responsabilul acestui depozit aș vrea să vorbesc, — începui eu. — Nu vă supărați, dar n-am timp acum. Vedeți și dumneavoastră ce aglomerație este la noi... Și mi-arătă cu mîna toată curtea înțesată de șoferi, țărani, cisterne, tractoare... La ora 4 vă stau la dispoziție, îmi mai spune el și, salutîndu-mă intră în birou. De la un manipulant am aflat că omul acesta uscățiv, dar iute ca focul este gestionarul depozitului din Baia Mare al bazei a VII-a Cluj „Competrol“. Il cheamă Anghel Eftimescu. La ora 4 eram în biroul gestionarului. Il găsesc servind masa, cîteva roșii, pîine, brînză... Bănuiește, că sunt de la ziar. Se scuză, îmi arătă un scaun, apoi începe. — Servesc masa aici pentru că trebuie să sosească niște vagoane cu marfă. Și nu le putem lăsa în locație. — Baza noastră e deservită de 22 de muncitori. Noi facem aprovizionarea cu produse petrolifere a unităților industriale din raza orașului Baia Mare, a gospodăriilor de stat și S.M.T. din raioanele Șomcuta Mare, Cehu Silvaniei și Lăpuș. Mi-a relatat că multe unități industriale și agrare fac economii considerabile de benzină și uleiuri. Pentru ele bine că fac economii, dar noi nu ne facem planul de livrări, surîde cu înțeles tov» Anghel. Din scripte am constatat că uzinele „Gh. Gheorghiu-Dej“, comitetul executiv al sfatului popular regional, regionala S.M.T. și altele, nu și-au ridicat importante cantități de produse. Planul de vinzări pe primul semestru a fost îndeplinit numai 97 la sută, datorită neridicării acestor stocuri. — Dar acesta nu-i nici un necaz« îmi spune gestionarul. La noi e cel mai fericit caz cînd realizăm planul de livrări 100 la sută. Depozitul lucrează cu cote fixe, planificate. Aceste cote nu pot fi majorate decît în cazuri excepționale. Se poate depăși planul la livrări prin comerțul către populație, dar aceasta presupune cantități neînsemnate față de vagoanele de produse dirijate spre unitățile de stat. Epuizasem subiectul. Nu mai știam ce să-l întreb. In cele din urmă mi-am dat seama că localul depozitului nu se află în loc corespunzător. — Am impresia — început eu, că localul depozitului nu mai corespunde cerințelor și că... — Aveți dreptate, completă gestionarul. Acest depozit e construit pe timpul fostei societăți „Distribuția“. Cum depozitul se află aproape de centrul orașului și cum în jurul său continuă să se clădească noi locuințe, Baza din Cluj a ho (Continuare în pag. 3-a.) MARIN DAVID In curtea imobilului de pe Calea Republicii nr. 14 din Satu Mare, e o dezordine în toată puterea cuvîntului. Fotografia de sus este edificatoare in acest sens. Conducerea I.C.R.A care a închiriat această curte pentru a depozita lăzi și alte ambalaje pentru mărfuri, trebuie să ia măsurile necesare pentru a îndrepta această situație.