Pentru Socialism, septembrie 1958 (Anul 9, nr. 1444-1468)
1958-09-02 / nr. 1444
:BlOV 2i*l O preocupare de seamă a organizaților de partid în perioada actuală o constituie educarea marxist-leninistă a tuturor membrilor și candidaților de partid, precum și a oamenilor muncii fără de partid. Succesele obținute în domeniul muncii de educare politico-ideologică se datoresc faptului că organizațiile de partid au acordat o mare atenție desfășurării în bune condițiuni a învățămîntului de partid. Dar încheierea anului școlar în învățămintul de partid n-a însemnat o întrerupere a studiului teoriei marxist-leniniste și a preocupărilor organizațiilor de partid pentru munca de propagandă. Se știe că, în această peroiadă, în organizațiile de partid a avut loc dezbaterea documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie 1958. Desigur, propaganda de partid a contribuit la înarmarea membrilor de partid și a oamenilor muncii cu cunoașterea temeinică a documentelor plecarei, cu concluziile ce se desprind din ele pentru întărirea continuă a partidului și consolidarea rolului său conducător în toate domeniile de activitate, pentru intensificarea muncii ideologice a organizațiilor de partid. Firește că, în timpul verii, cel mai bun mijloc pentru răspîndirea marxism-leninismului și popularizarea hotărîrilor partidului și guvernului îl constituie propaganda prin conferințe și expuneri. In acest timp, birourile comitetelor raionale și orășenești de partid au stabilit teme de conferințe, care au fost elaborate și ținute pe problemele cele mai actuale și strins legate de activitatea organizațiilor de partid. De pildă, biroul comitetului orășenesc de partid Satu Mare s-a îngrijit ca în adunările organizațiilor de bază sa se țină expuneri despre partid, despre principiile sale organizatorice, despre principiul leninist al centralismului democratic în activitatea și organizarea partidului, expuneri în care s-a vorbit despre îndatoririle membrilor de partid, despre întărirea proprietății obștești și apărarea ei împotriva hoților și delapidatorilor etc. Membri ai biroului comitetului orășenesc ca tov. Dezideriu Lakner, Francisc Grünfeld, Ioan Vanțiu și alții au ținut asemenea expuneri în mai multe organizații de bază din întreprinderi și instituții. Asemenea expuneri s-au ținut și în alte raioane și orașe ca Sighet și Baia Mare. O mare atenție s-a acordat explicării la timp, în mod operativ, a evenimentelor de pe arena internațională. S au ținut conferințe despre ințiativele de pace ale Uniunii Sovietice și țărilor lagărului socialist, au fost demascate tertipurile politicii cercurilor imperialiste care urzesc un nou război, s-a vorbit maselor despre creșterea luptei popoarelor împotriva imperialismului etc. Asemenea conferințe au avut loc în toate întreprinderile, instituțiile, stațiunile de mașini și tractoare, gospodăriile agricole de stat și gospodăriile agricole colective, comunele și satele regiunii noastre. In afara propagandei desfășurate nemijlocit de organele și organizațiile de partid, au fost ținute sute de conferințe de către filialele S.R.S.C., organele sindicale și U.T.M. etc., care sub îndrumarea organizațiilor de partid, și-au îndreptat atenția spre cele mai importante și actuale probleme, răspîndind în mare noi cunoștințe științifice, politice, ideologice și de cultură generală. In perioada de vară organele și organizațiile de partid s-au ocupat de buna pregătire a noului an școlar în învățămîntul de partid. Firește că o mare atenție s-a acordat selecționării și pregătirii propagandiștilor. Comitetul raional de partid Șomcuta Mare, de exemplu, s-a îngrijit ca cercurile și cursurile ce vor lua ființă să fie conduse de tovarăși pregătiți din punct de vedere politic și ideologic, cu experiență în munca de propagandă. Nu același lucru îl putem spune despre felul cum a muncit în această privință comitetul raional de partid Cehu Silvaniei, care a selecționat ca propagandiști și unii oameni necorespunzători, sau cu o slabă pregătire politică și ideologică. De pildă, a fost trimis la cursul de instruire a propagandiștilor din Baia Mare un tovarăș care a spus că el nu mai stă la curs pentru că trebuie să plece peste cîteva zile la o școală tehnică de doi ani și prin urmare nu va putea face față muncii de propagandist în raionul respectiv. Un alt tovarăș a spus că a venit la curs în Baia Mare numai pentru că vrea să se trateze la policlinică de o boală de stomac la un medic specialist. Desigur că asemenea oameni, chiar dacă ar fi rămas la cursul de propagandiști, după ce s-ar fi întors acasă , ar fi putut desfășura o bună muncă de propagandă. Lipsa de grijă a biroului comitetului raional în selecționarea propagandiștilor dovedește că s-a muncit slab în pregătirea noului an școlar în învățămîntul de partid. Este necesar să fie luate de urgență măsurile cuvenite pentru a asigura conducerea cercurilor și cursurilor Învățămîntului de partid din raionul Cehu Silvaniei cu tovarăși corespunzători și care vor putea să desfășoare o Intensă și calificată muncă de propagandă. Pentru ridicarea nivelului cunoștințelor propagandiștilor în problemele actuale ale teoriei marxistleniniste, ale politicii partidului, precum și ale situației internaționale, la Baia Mare, sub conducerea comitetului regional de partid, s-au organizat cursuri de pregătire cu scoaterea din producție,avînd durata de 15 zile. In seria I-a, peste 200 propagandiști, care vor conduce cercurile și cursurile din Întreprinderi și Instituții, au studiat temeinic o serie de probleme, conform programului Întocmit de secția de propagandă și agitație a comitetului regional de partid pe baza indicațiilor secției de propagandă și agitație a C.C. al P.M.R. In prezent se desfășoară seria a II-a a cursului de 15 zile, care pregătește propagandiștii de la sate, unde studiază peste 270 propagandiști din regiune. Trebuie subliniat faptul că unele comitete raionale de partid, printre care cele din Șomcuta Mare, Tîrgu Lăpuș, care și altele, n-au luat încă măsuri pentru organizarea cursurilor de pregătire a propagandiștilor fără scoaterea din producție. Este necesar ca in cel mai scurt timp aceste cursuri să-și înceapă activitatea pentru a asigura o temeinică pregătire a propagandiștilor. Mai este o lună de zile pînă la deschiderea noului an școlar în învățămîntul de partid. In această perioadă trebuie continuată munca de propagandă prin toate mijloacele. Muncind cu spirit de răspundere, comitetele raionale și orășenești de partid și organizațiile de bază, vor asigura ridicarea nivelului politic și ideologic al membrilor și candidaților de partid, precum și al oamenilor muncii fără de partid, mobilizând masele la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid în construirea socialismului în patria noastră. IOSIF LEHOCZI VIAȚA DE PARTID Munca de propaganda în perioada de vară Amurg pe cîmpiile raionului Carei. Secția gospodării comunale a orașului Baia Mare r ANUNȚA ci în curînd se instalează conducta de apă potabilă în străzile: Gării, G. Coșbuc și Stahanov Locuitorii din aceste străzi sînt rugați a cere de la întreprinderea comunală racordarea apei la canalul și în casele lor o dată cu executarea lucrărilor de asamblare a conductei principale, cunoscînd, că cu această ocazie se execută și modernizarea străzilor și după începerea acestor lucrări timp de 3 ani, nu se va permite denaturarea pavajelor în acest scop. ANUNȚ întreprinderea comerțului cu ridicata textile și încălțăminte, filiala Baia Mare, cartierul Depozite nr. 3. CAUTA SPRE ANGAJARE IMEDIAT — responsabil de depozit în branșa mercerie galanterie — responsabil de depozit în branșa confecții. Candidații trebuie să aibă pregătire în bramșeie de mai sus și o practică de cel puțin trei ani. PINTITW MtLAUSM Candidata de partid Florica Ștefan, țesătoare fruntașă la întreprinderea „Ardeleana" textilă din Satu Mare, lucrind la patru războaie este mereu în fruntea întrecerii socialiste. De patru ani de cind lucrează la această întreprindere, ea și-a însușit temeinic meseria de țesătoare dînd pînză de calitate superioară. Vizitînd un depozit de materiale de construcții In imediata apropiere a gării din Șomcuta Mare există un depozit cu imateriale de construcții. E al U.R.C.C. raional. De curînd am vizitat acest depozit și am găsit mai mulți oameni din satele raionului. Am intrat în vorbă cu un cetățean din Pomi care mi-a spus printre altele: Am venit aici după cherestea cu încrederea că găsesc material bun. Și sunt mulțumit. Din comerțul de întâmpinare pot să-mi cumpăr tot ce am nevoie pentru casa care o construiesc. Aici la depozit găsim orice și ciment și trestie și material lemnos. Am plecat apoi mai departe. Tovarășul Steinberger, gestionarul depozitului, m-a întâmpinat cu obișnuita lui întrebare: Cu ce vă putem servi? I-am răspuns că nu cumpăr nimic, că mă interesează cum a fost realizat planul în luna august. In problema aceasta nu ne putem plânge, mi-a spus el, planul este depășit cu peste 20 la sută. Apoi m-am interesat cum stau lucrurile în trimestrul actual. Am aflat că numai în trimestrul III al acestui an prin depozit s-au desfăcut 90.000 țigle, 180 metri cubi de cherestea, 35.000 bucăți cără mizi, 50 tone ciment, 17 tone gips, etc. Printre unitățile agricole socialiste care au cumpărat cele mai multe materiale de la acest depozit sînt: G.A.C. din Mireșu Mare în valoare de 32.000 lei, G.A.C. din Șomcuta Mare în valoare de 10.000 lei și gospodăria colectivă din Ardusat în valoare de 15.000 lei. Aceste rezultate s-au putut obține numai datorită bunei aprovizionări a depozitului. Am văzut apoi cum este îngrijită marfa în depozit. Totul dovedea că muncitorii de aici se îngrijesc de pastirarea materialelor în cele mai bune condiții. Nici o bucată de scîndură nu e aruncată la voia întâmplării, iar cimentul, gipsul și celelalte materiale ținute în șoproane acoperite. Toate acestea mă îndreptățesc să afirm că munca la acest depozit se desfășoară în bune condițiuni și că depozitul va obține noi succese în aprovizionarea populației cu materiale de construcții atît de necesare. Maria Tămaș corespondent Din activitatea celei mai tinere case raionale de cultură Despre viațța și tradiția culturală a comunei Cehu SMvaniei, se pot spune multe lucruri frumoase. In repetate rînduri locuitorii au dovedit prin fapte, cît de dragi le sînt cîntecele și dansurile populare, cu cîtă dragoste participă la manifestările culturale care se desfășoară la ei în comună, cu diferite ocazii. In scopul de a îmbunătăți necontenit munca culturală, nu de mult, în locul fostului cămin cultural al comunei, a luat ființă casa raională de cultură. Vestea a fost primită cu multă bucurie de către locuitorii comunei, încă din primele zile secția de învățămîint și cultură a luat măsuri pentru mumirea provizorie a unui director și a unui instructor cultural, care au început să lucreze cu spor, reușind să antreneze un număr însemnat de oameni în diferite activități culturale de masă. Ion Stînd de vorbă cu ZolViisei, directorul provizoriu al acestei instituții de cultură, am aflat că pînă-n prezent colectivul artistic a prezentat programe bogate, compuse din piese într-un act, dansuri, cîntece și recitări. Astfel, nu mult cercul dramatic de prezentat piesa „Vînători de zestre“ de László Ferencz, „Toată lumea își primește porția“, piesă în trei acte și altele. In timpul campaniei agricole de vară, brigada artistică de agitație formată din învățători și elevi ai școlilor medii aflați în vacanță, a făcut mai multe deplasări la ariile din comunele și satele raionului prezentînd scurte programe axate pe muncile de pe ogoare. O mare contribuție, prin participarea la diferite acțiuni culturale, o aduc muncitorii de la întreprinderea de Industrie locală „Silvania“ și cooperativa meșteșugărească de producție „Silvania.“ Dintre cei mai activi sînt Iosif Varga, Sigismund Pochiș și alții. Aceste întreprinderi au sprijinit și din punct de vedere material, tînăra casă de cultură, printuri de costume împrumupentru dansatori, sau materiale pentru construirea unei scene în aer liber. Pentru îmbunătățirea muncii culturale, secția de învățămînt și cultură a raionului, împreună cu conducerea casei de cultură, au luat unele măsuri organizatorice și de reamenajare a sediului. Pentru viitor se preconizează înființarea unor cercuri ca, de pildă, cerc de croitorie, viticol și un cerc apicol, care va fi condus de Gh. Ferenți, instructorul iar pentru reamenajare s-au luat măsuri de zugrăvire și pavoazare a interiorului. Zilele acestea s-a dotat instituția cu unele mobiliere ca mese, scaune, dulapuri cu rafturi pentru cărți și material pentru cortină. Toate aceste măsuri sînt bune, însă ar fi bine dacă s-ar pune un accent mai mare pe reorganizarea unui cor care anii trecuți a existat. Sînt create aici așadar toate premizele ca într-un viitor apropiat această tînără instituție culturală să servească cu adevărat scopului pentru care a fost creată. CORNEL ASTALIȘ »oooooooooeceaoootxxchaoao« »oooaoooooeeewfreftftooeea off Booeeoooooooooooooooo GRUPUL ȘCOLAR M ANIcă în cadrul Grupului școlar minier Baia Mare în anul școlar 1958— 1959 Școala profesională de ucenici va funcționa în anul I, cu următoarele meserii: 1. — Metalurgia metalelor neferoase. 2. — Mecanici de mină. 3. — Electricieni de mină. 4. — Preparatori de minereuri. Condiții de înscriere la examenul de admitere: — Candidații să fie absolvenți ai școlilor de 7 ani, să aibă vîrsta între 16—18 ani pentru meseriile subterane și metalurgia metalelor neferoase și 14—16 ani pentru meseria de preparatori de minereuri. înscrierile pentru examenul de admitere se fac pînă la 6 septembrie a.c. la sediul Grupului școlar minier Baia Mare pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte: INIER BAIA MARENȚA 1. — Certificat de naștere (copie legalizată). 2. — Certificat de 7 clase elementare (original). 3. — Angajamentul între părinți și școală. 4. — Certificat de sănătate eliberat de spital sau policlinică. 5. — Declarație tip de starea materială a părinților sau susținătorilor legali. Examenul de admitere se va desfășura între 7—13 septembrie a.c. și va consta din: 1. — Vizita medicală. 2. Examen scris și oral la limba romînă și matematică, din programa claselor V—VII, a școlilor elementare. Informații suplimentare se primesc în fiecare zi între orele 7—15 la secretariatul școlii. ANUNȚ Uzinele Metalurgice Chimice „Gh. Gheorghiu-Dej” Baia Mare, recrutează elevi pentru școala profesională de metalurgie de 3 ani, ce se deschide în anul acesta în cadrul Grupului școlar Baia Mare. înscrierile se fac pe bază de cereri, la serviciul personal și învățămînt al uzinei „Gh. Gheorghiu- Dej", — ANUNȚ In cadrul întreprinderii de Ind. locală „I.C. Frimu“ din Cărei, începînd cu data de 1 aug. 1958 au luat ființă secția de confecționat coroane din flori artificiale și secția de vulcanizat anvelope și camere auto. Pentru coroane comanda se face la centrala întreprinderii în str. Moftinului nr. 13—15, iar pentru vulcanizare la sediul secției în Piața Libertății nr. 1. Cărei, întreprinderea miniera „PETRE GHEORGHE" SASAR Baia Mare, angajează: — mineri — vagonetari de mină — dulgheri de mină — mecanici de locomotivă în mină. Solicitanții vor trebui să aibă domiciliul în Baia Mare și se vor prezenta personal la administrația întreprinderii Săsar Miercuri, 3 septembrie CINEMATOGRAFE : Baia Mare: Minerul: Străbătîmd Parisul: „1 Mai“; Vassa Jereznova; Flacăra: Moartea unui ciclist: Satu Mare : Popular: Minciuna: Victoria: Micul acrobat; Metalul înșelat pînă la moarte. Cățți: Comoara căpitanului Martens. Sighet: Simfonia Leningradului. Baia Sprie: Dany. Șomcuta Mare: Cînd înfloresc lalelele. Cehu Silvaniei: Trenul merge spre răsărit. Tirgu Lăpuș : Călătorie în tinerețe. Tășnad: Coordonate necunoscute. Vișeu de Sus: Trepte abrupte. Halmeu: Căpitanul și eroul său. Serii: Drum neliniștit. Băiuț: înșelat pînă la moarte. Cavnic: Minerul: Coasta lui Adam. Gutirit: Ispita. Marț!, 2 septembrie 1958 Porniți pe fapte mari... 28 august 1958. O zi din calendar ca multe altele care au rămas in urmă. O filă ca autea altele care este ruptă, mototolită și aruncată la coș. Zilele lui august 1958 însă vor rămine neșterse în istoria exploatării „16 zsa Béla" din Baia Sprie; ele au înregistrat noi victorii ale harnicilor mineri de la această exploatare. O dată cu zorii dimineții în curtea minei începe și animația. Grupuri de oameni se îndreaptă spre casă. Sînt cei ce au fost în schimbul de noapte. Alții îmbracă și hainele de șut și uriașele colivii și coboară in adîncuri. Martin Kremer — secretarul organizației, de bază — e de dimimineața printre oameni, împreună Intrăm în adîncuri coborind cu viteză spre galerii. Colivia se oprește. E orizontul 12, unul din cele mai importante orizonturi din această mină. In cîteva minute peste tot începe munca. Ocolim puțul și ne îndreptăm spre filonul I. 8. Mulțimea de oameni se pregătește pentru un nou atac. In dreapta un ventilator cît mine de înalt, ne obligă să vorbim prin semne. Nimeni nu stă, fiecare lucrează tăcut, executing lucrări cu mișcări precise. Vrem să intrăm in galeria ce cotește la dreapta, dar sîntem opriți de grupul care așteaptă la intrare. Prin semne ni se spune că nu-i voie să intrăm încă. — S-a pușcat acum cîteva minute, așteptați pînă se aerisește! — ne spune un miner înalt — aplecindu-se la ureche. Așteptăm. La un semn, grupul de oameni se îndreaptă spre fundul galeriei, iar noi pășim după el. De-a lungul galeriei sînt fixate de tavan conducte de aer, cabluri electrice și o conductă groasă ce trepidează puternic. Parcurgem cam 150 de metri și ajungem în fundul galeriei. Aerul e curat, dar căldura îți usucă gulerul. Un miner ia furtunul de apă și stropește minereul pușcat. Aici lucrează brigada lui Petre Cosma. Aici e înaintarea rapidă. Intr-adevăr, rapidă! Nu mi-am dat seama de acest fapt decit atunci cînd cele două perforatoare din front au început perforajul, iar mașina de încărcat a început să-și dea peste cap cupa încărcind minereul în vagonete. Mă uit la ceas și rămin uimit de rapiditatea cu care se încarcă un vagonet: 3 minute. In timp de două ore în galerie nu a rămas nici un pic de material, s-au încărcat 14 vagoneți de steril. Și fiindcă nu putem sta cu nimeni de vorbă, deoarecei toți sînt ocupați, îi lăsăm să sufieteze. La orele 10, alți oameni vin să facă schimbul. Lucrurile încep din nou și continuă rar 4 ore, cît fine ciclul. Fac cunoștință cu șeful de schimb, tehnicianul Gavril Lendeski, încerc să cer lămuriri. Pornește pe galerie făcîndu-mi semn să-l urmez. Mă supun și parcurg aproape 300 de metri. Aici e „liniște" și putem schimba cîteva vorbe. *— Ciți metri au realizat în luna aceasta? îl întreb eu. Șeful de schimb îmi explică că brigada lui Petre Cosma a început lucrul în ziua de 7 august și-l incheie în 7 septembrie, deci „luna" ține din 7 pînă in 7. — De ce? — Locul de muncă a trebuit bine organizat! Și îmi explică că pînă azi, 28 august, brigada a executat o înaintare de 143 de metri — și aceasta în numai 20 zi de zile. Afla de la el, că în fiecare 24 de ore se pușcă de 6 ori și că la o singură pușcătură se înaintează peste 1,3 metri. Am făcut rapid socoteala să văd cam care este viteza medie de înaintare pe zi. Am rămas surprins — aproape 8 m. Mi-am adus aminte că in urmă cu cițiva ani, 7 metri de galerie erau săpați de o echipă in timp de o lună, lucru ce în prezent brigada lui Petre Cosma îl face intr-o singură zi! Frumoasă realizare! Ne-am întors din nou in front. Pe la orele 13, materialul din a doua pușcătură era curățat. Tov. Petre Cosma — șeful brigăzii — era pe sfirșite cu perforarea găurilor. Am încercat să stau de vorbă cu el. N-am reușit decit după ce au fost perforate cele 21 de găuri. Intr-adevăr acum se mai poate vorbi. Oamenii pleacă după exploziv. Intre timp șeful brigăzii îmi povestește ce au ei de gând: — Recordul pe țară in roci dure este de 218 metri, îmi spune el, și noi vrem să-l depășim. Mai bine-zis vrem să pușcăm dintr-odată 2 iepuri, să doborim recordul regional la înaintări în galerii și totodată și cel pe țară! — Și crezi că o să puteți? — Cum să nu putem! Nici nu mă gindesc să nu facem pînă in 7 septembrie 220 metri! De la el am aflat că sistemul de pușcare este îmbunătățit, că au fost înlăturate explozoarele și că aprinderea găurilor se face direct din rețeaua de curent de 110 volți. In acest fel, coeficientul de rupere e mult mai mare. Am mai aflat încă ceva interesant: în timp ce minerii fac această înaintare rapidă, conducerea exploatării le-a creat condiții să locuiască la sanatoriul de noapte unde li se aduce mâncare și tot ce le trebuie. Dar timpul trece și se apropie orele 14. Petre Cosma mă părăsește și pleacă să încarce găurile, împreună cu șeful de schimb mă duc la postul de comandă de unde se face contactul electric. Așteptări. După vreo 20 de minute vine și șeful de brigadă. — Gata! O mină apasă maneta, închid ochii în așteptarea exploziei. Mă cutremur. Lămpile se sting. Muntele parcă a fost mișcat din toc. Dar aceasta a ținut cîteva secunde. Caut să înregistrez ceea ce s-a realizat, îmi aprind lampa, scot carnetul și notez: „s-au mai executat încă 1,7 metri de galerie. S-au mai adăugat încă 2 pași la cei 143 de metri. La sfirșitul zilei, în carnetul de recepție al tehnicianului, s-a scris: „28 august 1958 — total 151 de metri de galerie". T. TOHATAN fi Miercuri, 3 septembrie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiune agrară. 5.30 Jocuri populare romînești. 5.40 Muzică ușoară. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Muzică pentru fanfară. 6.45 Muzică distractivă. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.15 Atenție la start. 7.30 Muzică populară românească. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.30 „Colegi de școală“. 10.00 Melodii populare executate de Niță Vădeanu — la fluier și Stan Simion — la vioară. 10.20 Muzică simfonică. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon: „Nopțile tăcerii“ Adaptare radiofonică după piesa lui Teofil Bușecan. 12.35 Cîntece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 „SAPTAMINA MUZICII BULGARE“ 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Muzică de estradă. 14.35 Muzică corală de Nicolae Ursu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Schițe simfonice romînești. 15.40 Suite și potpuriuri de muzică populară romînească. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 Cîntece. 17.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.30 Prietenii cântecului. 18.00 „In slujba patriei“. 18.30 Muzică populară oltenească. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Răspundem ascultătorilor: „Ce probleme vor fi discutate la sesiunea ordinară a Adunării Generale a O.N.U.“ 1915 Muzică. 19.40 Cîntă Mark Bernes 19.55 „Noapte bună, copii“ 20.00 Radiojurnal. 20.15 Cîntece revoluționare 20.30 „Jurnalul satelor“ 20.55 Pe strunele viorii. 21.15 Literatură clasică rusă. 21.30 Muzică ușoară romînească. 22.00 Radio jurnal, buletin meteorologic sport. 22.30 George Enescu des șipre creațiile sale. 23.20 Melodii populare romînești. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 zică. 14.30 Buletin de știri. 14.03 MuLectură din volumul „Fuga“ de Dumitru Radu Popescu. 14.50 Concert de prînz. 15.40 Formații corale de amatori. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică ușoară. 16.40 Anunțuri și muzică. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 Album muzical. 17.20 Muzică. 17.30 Cîntă Ansamblul macedo-romîn. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Prime audiții de muzică romînească“ 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Muzică ușoară. 19.15 Radioreportaj: Pionieri ai aviației „Traian Vuia și Aurel Vlaicu“. 19.30 Opera „Freischütz“ de Weber. In pauză radiojurnal 21.52 Foileton. 22.02 Muzică ușoară. 22.30 Muzică populară romînească. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 — 24.00 Concert de noapte.