Pentru Socialism, septembrie 1958 (Anul 9, nr. 1444-1468)

1958-09-02 / nr. 1444

:BlOV 2i*l O preocupare de seamă a orga­nizaților de partid în perioada ac­tuală o constituie educarea mar­­xist-leninistă a tuturor membrilor și candidaților de partid, precum și a oamenilor muncii fără de partid. Succesele obținute în domeniul muncii de educare politico-ideolo­­gică se datoresc faptului că orga­nizațiile de partid au acordat o mare atenție desfășurării în bune condițiuni a învățămîntului de par­tid. Dar încheierea anului școlar în învățămintul de partid n-a însem­nat o întrerupere a studiului teo­riei marxist-leniniste și a preocu­părilor organizațiilor de partid pentru munca de propagandă. Se știe că, în această peroiadă, în organizațiile de partid a avut loc dezbaterea do­cumentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie 1958. Desigur, pro­paganda de partid a contribuit la înarmarea membrilor de partid și a oamenilor muncii cu cunoașterea temeinică a documentelor plecarei,­­ cu concluziile ce se desprind din ele pentru întărirea continuă a par­tidului și consolidarea rolului său conducător în toate domeniile de­­ activitate, pentru intensificarea muncii ideologice a organizațiilor de partid. Firește că, în timpul verii, cel mai bun mijloc pentru răspîndirea marxism-leninismului și populari­zarea hotărîrilor partidului și gu­vernului îl constituie propaganda prin conferințe și expuneri. In a­­cest timp, birourile comitetelor ra­ionale și orășenești de partid au stabilit teme de conferințe, care au fost elaborate și ținute pe proble­mele cele mai actuale și strins le­gate de activitatea organizațiilor de partid. De pildă, biroul comite­tului orășenesc de partid Satu Ma­re s-a îngrijit ca în adunările or­ganizațiilor de bază sa se țină ex­puneri despre partid, despre prin­cipiile sale organizatorice, despre principiul leninist al centralismu­lui democratic în activitatea și or­ganizarea partidului, expuneri în care s-a vorbit despre îndatoririle membrilor de partid, despre întă­rirea proprietății obștești și apăra­rea ei împotriva hoților și delapi­datorilor etc. Membri ai biroului co­mitetului orășenesc ca tov. Dezi­­deriu Lakner, Francisc Grünfeld, Ioan Vanțiu și alții au ținut ase­menea expuneri în mai multe or­ganizații de bază din întreprinderi și instituții. Asemenea expuneri s-au ținut și în alte raioane și orașe ca Sighet și Baia Mare. O mare atenție s-a acordat ex­plicării la timp, în mod operativ, a evenimentelor de pe arena inter­națională. S au ținut conferințe despre ințiativele de pace ale U­niunii Sovietice și țărilor lagăru­lui socialist, au fost demascate ter­tipurile politicii cercurilor imperia­liste care urzesc un nou război, s-a vorbit maselor despre creșterea luptei popoarelor împotriva impe­rialismului etc. Asemenea conferințe au avut loc în toate întreprinderi­le, instituțiile, stațiunile de mașini și tractoare, gospodăriile agricole de stat și gospodăriile agricole co­lective, comunele și satele regiunii noastre. In afara propagandei desfășurate nemijlocit de organele și organiza­țiile de partid, au fost ținute sute de conferințe de către filialele S.R.S.C., organele sindicale și U.T.M. etc., care sub îndrumarea organizațiilor de partid, și-au în­dreptat atenția spre cele mai impor­tante și actuale probleme, răspîn­­dind în mare noi cunoștințe știin­țifice, politice, ideologice și de cul­tură generală. In perioada de vară organele și organizațiile de partid s-au ocupat de buna pregătire a noului an șco­lar în învățămîntul de partid. Fi­rește că o mare atenție s-a acor­­dat selecționării și pregătirii pro­pagandiștilor. Comitetul raional de partid Șomcuta Mare, de exemplu, s-a îngrijit ca cercurile și cursu­rile ce vor lua ființă să fie conduse de tovarăși pregătiți din punct de vedere politic și ideologic, cu ex­periență în munca de propagandă. Nu același lucru îl putem spune despre felul cum a muncit în aceas­tă privință comitetul raional de partid Cehu Silvaniei, care a selec­ționat ca propagandiști și unii oa­meni necorespunzători, sau cu o slabă pregătire politică și ideolo­gică. De pildă, a fost trimis la cursul de instruire a propagandiș­tilor din Baia Mare un tovarăș ca­re a spus că el nu mai stă la curs pentru că trebuie să plece peste cî­­teva zile la o școală tehnică de doi ani și prin urmare nu va putea fa­ce față muncii de propagandist în raionul respectiv. Un alt tovarăș a spus că a venit la curs în Baia Mare numai pentru că vrea să se trateze la policlinică de o boală de stomac la un medic specialist. De­sigur că asemenea oameni, chiar dacă ar fi rămas la cursul de pro­pagandiști, după ce s-ar fi întors acasă , ar fi putut desfășura o bună muncă de propagandă. Lipsa de grijă a biroului comitetului ra­ional în selecționarea propagan­diștilor dovedește că s-a muncit slab în pregătirea noului an școlar în învățămîntul de partid. Este ne­cesar să fie luate de urgență mă­surile cuvenite pentru a asigura conducerea cercurilor și cursurilor Învățămîntului de partid din raio­nul Cehu Silvaniei cu tovarăși co­respunzători și care vor putea să desfășoare o Intensă și calificată muncă de propagandă. Pentru ridicarea nivelului cunoș­tințelor propagandiștilor în pro­blemele actuale ale teoriei marxist­­leniniste, ale politicii partidului, precum și ale situației internațio­nale, la Baia Mare, sub conduce­rea comitetului regional de partid, s-au organizat cursuri de pregă­tire cu scoaterea din producție,­­avînd durata de 15 zile. In seria I-a, peste 200 propagandiști, care vor conduce cercurile și cursurile din Întreprinderi și Instituții, au studiat temeinic o serie de proble­me, conform programului Întocmit de secția de propagandă și agita­ție a comitetului regional de partid pe baza indicațiilor secției de pro­pagandă și agitație a C.C. al P.M.R. In prezent se desfășoară seria a II-a a cursului de 15 zile, care pregătește propagandiștii de la sate, unde studiază peste 270 propagandiști din regiune. Trebuie subliniat faptul că unele comitete raionale de partid, printre care cele din Șomcuta Mare, Tîrgu Lăpuș, care­ și altele, n-au luat încă măsuri pentru organizarea cursurilor de pregătire a propagan­diștilor fără scoaterea din produc­ție. Este necesar ca in cel mai scurt timp aceste cursuri să-și înceapă activitatea pentru a asigura o temeinică pregătire a propagandiștilor. Mai este o lună de zile pînă la deschiderea noului an școlar în în­vățămîntul de partid. In această perioadă trebuie continuată munca de propagandă prin toate mijloa­cele. Muncind cu spirit de răspun­dere, comitetele raionale și orășe­nești de partid și organizațiile de bază, vor asigura ridicarea nive­lului politic și ideologic al mem­brilor și candidaților de partid, precum și al oamenilor muncii fă­ră de partid, mobilizând masele la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid în construirea socialismului în patria noastră. IOSIF LEHOCZI VIAȚA DE PARTID Munca de propaganda în perioada de vară Amurg pe cîm­piile raionului Carei. Secția gospodării comunale a orașului Baia Mare r­­ ANUNȚA ci în curînd se instalează conducta de apă potabilă în străzile: Gării, G. Coșbuc și Stahanov Locuitorii din aceste străzi sînt rugați a cere de la întreprinde­rea comunală racordarea apei la canalul și în casele lor o dată cu executarea lucrărilor de asamblare a conductei principale, cunoscînd, că cu această ocazie se execută și modernizarea străzilor și după în­ceperea acestor lucrări timp de 3 ani, nu se va permite denaturarea pavajelor în acest scop. ANUNȚ întreprinderea comerțului cu ridicata textile și încălțăminte, filiala Baia Mare, cartierul De­pozite nr. 3. CAUT­A SPRE ANGAJARE IMEDIAT — responsabil de depozit în branșa mercerie galanterie­ — responsabil de depozit în branșa confecții. Candidații trebuie să aibă pregătire în bramșeie de mai sus și o practică de cel puțin trei ani. PINTITW MtLAUSM Candidata de partid Florica Ștefan, țesătoare fruntașă la între­prinderea „Ardeleana" textilă din Satu Mare, lu­­crind la patru războaie este me­reu în fruntea în­trecerii socialiste. De patru ani de cind lucrează la această întreprin­dere, ea și-a în­sușit temeinic me­seria de țesătoare dînd pînză de ca­litate superioară. Vizitînd un depozit de materiale de construcții In imediata apropiere a gării din Șomcuta Mare există un depozit cu imateriale de construcții. E al U.R.C.C. raional. De curînd am vizitat acest depozit și am găsit mai mulți oameni din satele raio­nului. Am intrat în vorbă cu un cetățean din Pomi care mi-a spus printre altele: Am venit aici după cherestea cu încrederea că găsesc material bun. Și sunt mulțumit. Din comerțul de întâmpinare pot să-mi cumpăr tot ce am nevoie pentru casa care o construiesc. Aici la de­pozit găsim orice­ și ciment și tre­stie și material lemnos. Am plecat apoi mai departe. To­varășul Steinberger, gestionarul depozitului, m-a întâmpinat cu obiș­nuita lui întrebare: Cu ce vă pu­tem servi? I-am răspuns că nu cum­păr nimic, că mă interesează cum a fost realizat planul în luna au­gust. In problema aceasta nu ne putem plânge, mi-a spus el, planul este depășit cu peste 20 la sută. Apoi m-am interesat cum stau lu­crurile în trimestrul actual. Am aflat că numai în trimestrul III al acestui an prin depozit s-au des­făcut 90.000 țigle, 180 metri cubi de cherestea, 35.000 bucăți cără­­ mizi, 50 tone ciment, 17 tone gips, etc. Printre unitățile agricole socialis­te care au cumpărat cele mai mul­te materiale de la acest depozit sînt: G.A.C. din Mireșu Mare în valoare de 32.000 lei, G.A.C. din Șomcuta Mare în valoare de 10.000 lei și gospodăria colectivă din Ar­­dusat în valoare de 15.000 lei. Aces­te rezultate s-au putut obține nu­mai datorită bunei aprovizionări a depozitului. Am văzut apoi cum este îngrijită marfa în depozit. Totul dovedea că muncitorii de aici se îngrijesc de pastira­rea materialelor în cele mai bune condiții. Nici o bucată de scîndură nu e aruncată la voia în­tâmplării, iar cimentul, gipsul și celelalte materiale ținute în șoproa­­ne acoperite. Toate acestea mă îndreptățesc să afirm că munca la acest depozit se desfășoară în bune condițiuni și că depozitul va obține noi suc­cese în aprovizionarea populației cu materiale de construcții atît de necesare. Maria Tămaș corespondent Din activitatea celei mai tinere case raionale de cultură Despre viațța și tradi­ția culturală a comunei Cehu SM­van­iei, se pot spune multe lucruri fru­moase. In repetate rîn­­duri locuitorii au dovedit prin fapte, cît de dragi le sînt cîntecele și dansu­rile populare, cu cîtă dragoste participă la ma­nifestările culturale care se desfășoară la ei în comună, cu diferite oca­zii. In scopul de a îmbună­tăți necontenit munca culturală, nu de mult, în locul fostului cămin cul­tural al comunei, a luat ființă casa raională de cultură. Vestea a fost pri­mită cu multă bucurie de către locuitorii comunei, încă din primele zile sec­ția de învățămîint și cul­tură a luat măsuri pen­tru mum­irea provizorie a unui director și a unui instructor cultural, care au început să lucreze cu spor, reușind să antrene­ze un număr însemnat de oameni în diferite activi­tăți culturale de masă. Ion Stînd de vorbă cu Zol­Viisei, directorul provizoriu al acestei in­stituții de cultură, am aflat că pînă-n prezent colectivul artistic a pre­zentat programe bogate, compuse din piese într-un act, dansuri, cîntece și recitări. Astfel, nu mult cercul dramatic de prezentat piesa „Vînător­i de zestre“ de László Fe­­rencz, „Toată lumea își primește porția“, piesă în trei acte și altele. In timpul campaniei agrico­le de vară, brigada artis­tică de agitație formată din învățători și elevi ai școlilor medii aflați în vacanță, a făcut mai mul­te deplasări la ariile din comunele și satele raio­nului prezentînd scurte programe axate pe mun­cile de pe ogoare. O mare contribuție, prin participarea la di­ferite acțiuni culturale, o aduc muncitorii de la în­treprinderea de Industrie locală „Silvania“ și coo­perativa meșteșugărească de producție „Silvania.“ Dintre cei mai activi sînt Iosif Varga, Sigismund Pochiș și alții. Aceste întreprinderi au sprijinit și din punct de vedere material, tînăra casă de cultură, prin­turi de costume împrumu­pentru dansatori, sau materiale pentru construirea unei scene în aer liber. Pentru îmbunătățirea muncii culturale, secția de învățămînt și cultură a raionului, împreună cu conducerea casei de cul­tură, au luat unele mă­suri organizatorice și de reamenajare a sediului. Pentru viitor se preconi­zează înființarea unor cercuri ca, de pildă, cerc de croitorie, viticol și un cerc apicol, care va fi condus de Gh. Ferenți, instructorul iar pentru reamenajare s-au luat măsuri de zugrăvire și pavoazare a interiorului. Zilele acestea s-a dotat instituția cu unele mobi­­liere ca mese, scaune, dulapuri cu rafturi pentru cărți și material pentru cortină. Toate aceste mă­suri sînt bune, însă ar fi bine dacă s-ar pune un accent mai mare pe re­organizarea unui cor ca­re anii trecuți a existat. Sînt create aici așadar toate premizele ca într-un viitor apropiat această tînără instituție cultura­lă să servească cu ade­vărat scopului pentru ca­re a fost creată. CORNEL ASTALIȘ »oooooooooeceaoootxxchaoao« »oooaoooooeeewfreftftooeea off Booeeoooooooooooooooo GRUPUL ȘCOLAR M­ A­N­I­că în cadrul Grupului școlar minier Baia Mare în anul școlar 1958— 1959 Școala profesională de ucenici va funcționa în anul I, cu urmă­toarele meserii: 1. — Metalurgia metalelor nefe­roase. 2. — Mecanici de mină. 3. — Electricieni de mină. 4. — Preparatori de minereuri. Condiții de înscriere la examenul de admitere: — Candidații să fie absolvenți ai școlilor de 7 ani, să aibă vîrsta între 16—18 ani pentru meseriile subterane și metalurgia metalelor neferoase și 14—16 ani pentru me­seria de preparatori de minereuri. înscrierile pentru examenul de admitere se fac pînă la 6 septem­brie a.c. la sediul Grupului școlar minier Baia Mare pe baza unei ce­reri însoțite de următoarele acte: INIER BAIA MARE­N­Ț­A 1. — Certificat de naștere (co­pie legalizată). 2. — Certificat de 7 clase ele­mentare (original). 3. — Angajamentul între părinți și școală. 4. — Certificat de sănătate elibe­rat de spital sau policlinică. 5. — Declarație tip de starea materială a părinților sau susțină­torilor legali. Examenul de admitere se va des­fășura între 7—13 septembrie a.c. și va consta din: 1. — Vizita medicală. 2. Examen scris și oral la limba romînă și matematică, din programa claselor V—VII, a școlilor elemen­tare. Informații suplimentare se pri­mesc în fiecare zi între orele 7—15 la secretariatul școlii. ANUNȚ Uzinele Metalurgice Chimice „Gh. Gheorghiu-Dej” Baia Mare, recrutează elevi pentru școala pro­fesională de metalurgie de 3 ani, ce se deschide în anul acesta în cadrul Grupului școlar Baia Mare. înscrierile se fac pe bază de ce­reri, la serviciul personal și învă­­țămînt al uzinei „Gh. Gheorghiu- Dej", — ANUNȚ In cadrul întreprinderii de Ind. locală „I.C. Frimu“ din Cărei, în­­cepînd cu data de 1 aug. 1958 au luat ființă secția de confecționat co­roane din flori artificiale și secția de vulcanizat anvelope și camere auto. Pentru coroane comanda se face la centrala întreprinderii în str. Moftinului nr. 13—15, iar pentru vulcanizare la sediul secției în Pia­ța Libertății nr. 1. Cărei, întreprinderea miniera „PETRE GHEORGHE" SASAR Baia Mare, angajează: — mineri — vagonetari de mină — dulgheri de mină — mecanici de locomotivă în mină. Solicitanții vor trebui să aibă domiciliul în Baia Mare și se vor prezenta personal la administrația întreprinderii Săsar Miercuri, 3 septembrie CINEMATOGRAFE : Baia Mare: Minerul: Străbătîmd Parisul: „1 Mai“; Vassa Jerezno­­va; Flacăra: Moartea unui ciclist: Satu Mare : Popular: Minciuna: Victoria: Micul acrobat; Metalul­ în­șelat pînă la moarte. Cățți: Comoara căpitanului Martens. Sighet: Sim­fonia Leningradului. Baia Sprie: Dany. Șomcuta Mare: Cînd înflo­resc lalelele. Cehu Silvaniei: Tre­nul merge spre răsărit. Tirgu Lă­puș : Călătorie în tinerețe. Tășnad: Coordonate necunoscute. Vișe­u de Sus: Trepte abrupte. Halmeu: Că­pitanul și eroul său. Serii: Drum neliniștit. Băiuț: înșelat pînă la moarte. Cavnic: Minerul: Coasta lui Adam. Gutirit: Ispita. Marț!, 2 septembrie 1958 Porniți pe fapte mari... 28 august 1958. O zi din calen­dar ca multe altele care au ră­mas in urmă. O filă ca au­tea al­tele care este ruptă, mototolită și aruncată la coș. Zilele lui au­gust 1958 însă vor rămine ne­șterse în istoria exploatării „16­ zsa Béla" din Baia Sprie; ele au înregistrat noi victorii ale harni­cilor mineri de la această exploa­tare. O dată cu zorii dimineții în curtea minei începe și animația. Grupuri de oameni se îndreaptă spre casă. Sînt cei ce au fost în­­ schimbul de noapte. Alții îmbracă și hainele de șut și uriașele colivii și coboară in adîncuri. Martin Kremer — secretarul­­ organizației, de bază — e de di­mi­mineața printre oameni, împreună Intrăm în adîncuri coborind cu vi­teză spre galerii. Colivia se opreș­te. E orizontul 12, unul din cele mai importante orizonturi din a­­ceastă mină. In cîteva minute peste tot începe munca. Ocolim puțul și ne îndreptăm spre filonul I. 8. Mulțimea de oa­meni se pregătește pentru un nou atac. In dreapta un ventilator cît mine de înalt, ne obligă să vorbim prin semne. Nimeni nu stă, fiecare lucrează tăcut, exe­cuting lucrări cu mișcări precise. Vrem să intrăm in galeria ce cotește la dreapta, dar sîntem opriți de grupul care aș­teaptă la intrare. Prin semne ni se spune că nu-i voie să intrăm încă. — S-a pușcat acum cîteva mi­nute, așteptați pînă se aerisește! — ne spune un miner înalt — aplecindu-se la ureche. Așteptăm. La un semn, grupul de oameni se îndreaptă spre fundul galeriei, iar noi pășim după el. De-a lungul galeriei sînt fixate de tavan con­ducte de aer, cabluri electrice și o conductă groasă ce trepidează puternic. Parcurgem cam 150 de metri și ajungem în fundul gale­riei. Aerul e curat, dar căldura îți usucă gu­lerul. Un miner ia furtunul de apă și stropește mi­nereul pușcat. Aici lucrează bri­gada lui Petre Cosma. Aici e înaintarea rapidă. Intr-adevăr, rapidă! Nu mi-am dat seama de acest fapt decit atunci cînd cele două perforatoare din front au început perforajul, iar mașina de încărcat a început să-și dea pes­te cap cupa încărcind minereul în vagonete. Mă uit la ceas și rămin uimit de rapiditatea cu care se încarcă un vagonet: 3 minute. In timp de două ore în galerie nu a rămas nici un pic de ma­terial, s-au încărcat 14 vagoneți de steril. Și fiindcă nu putem sta cu nimeni de vorbă, deoarece­­i toți sînt ocupați, îi lăsăm să su­fi­eteze. La orele 10, alți oameni vin să facă schimbul. Lucrurile încep din nou și continuă rar 4 ore, cît fine ciclul. Fac cunoștință cu șeful de schimb, tehnicianul Gavril Lendes­­ki, încerc să cer lămuriri. Por­nește pe galerie făcîndu-mi semn să-l urmez. Mă supun și par­curg aproape 300 de metri. Aici e „liniște" și putem schimba cî­teva vorbe. *— Ciți metri au realizat în luna aceasta? îl întreb eu. Șeful de schimb îmi explică că briga­da lui Petre Cosma a început lu­crul în ziua de 7 august și-l inche­­­­­ie în 7 septembrie, deci „luna" ține din 7 pînă in 7. — De ce? — Locul de muncă a trebuit bine organizat! Și îmi explică­­ că pînă azi, 28 august, brigada a executat o înaintare de 143 de metri — și aceasta în numai 20 zi de zile. Afla de la el, că în fie­care 24 de ore se pușcă de 6 ori și că la o singură pușcătură se înaintează peste 1,3 metri. Am făcut rapid socoteala să văd cam care este viteza medie de înain­tare pe zi. Am rămas surprins — aproape 8 m. Mi-am adus a­­minte că in urmă cu cițiva ani, 7 metri de galerie erau săpați de o echipă in timp de o lună, lucru ce în prezent brigada lui Petre Cosma îl face intr-o singură zi! Frumoasă realizare! Ne-am întors din nou in front. Pe la orele 13, materialul din a doua pușcătură era curățat. Tov. Petre Cosma — șeful brigăzii — era pe sfirșite cu perforarea­­ găurilor. Am încercat să stau de vorbă cu el. N-am reușit decit după ce au fost perforate cele 21 de găuri. Intr-adevăr acum se mai poate vorbi. Oamenii pleacă după exploziv. Intre timp șeful brigăzii îmi povestește ce au ei de gând: — Recordul pe țară in roci du­re este de 218 metri, îmi spune el, și noi vrem să-l depășim. Mai bine-zis vrem să pușcăm din­­tr-odată 2 iepuri, să doborim re­cordul regional la înaintări în galerii și totodată și cel pe țară! — Și crezi că o să puteți? — Cum să nu putem! Nici nu mă gindesc să nu facem pînă in 7 septembrie 220 metri! De la el am aflat că sistemul de pușcare este îmbunătățit, că au fost înlăturate explozoarele și că aprinderea găurilor se face direct din rețeaua de curent de 110 volți. In acest fel, coeficientul de rupere e mult mai mare. Am mai aflat încă ceva interesant: în timp ce minerii fac această înain­tare rapidă, conducerea exploa­tării le-a creat condiții să locu­iască la sanatoriul de noapte un­de li se aduce mâncare și tot ce le trebuie. Dar timpul trece și se apropie orele 14. Petre Cosma mă pără­sește și pleacă să încarce gău­rile, împreună cu șeful de schimb mă duc la postul de comandă de unde se face contactul electric. Așteptări. După vreo 20 de mi­nute vine și șeful de brigadă. — Gata! O mină apasă maneta, închid ochii în așteptarea exploziei. Mă cutremur. Lămpile se sting. Mun­tele parcă a fost mișcat din toc. Dar aceasta a ținut cîteva secun­de. Caut să înregistrez ceea ce s-a realizat, îmi aprind lampa, scot carnetul și notez: „s-au mai executat încă 1,7 metri de gale­rie. S-au mai adăugat încă 2 pași la cei 143 de metri. La sfir­­șitul zilei, în carnetul de recepție al tehnicianului, s-a scris: „28 august 1958 — total 151 de me­tri de galerie". T. TOHATAN fi Miercuri, 3 septembrie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gim­nastică. 5.20 Emisiune agrară. 5.30 Jocuri populare romînești. 5.40 Mu­­zică ușoară. 5.55 Sfatul medicu­lui. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Mu­zică pentru fanfară. 6.45 Muzică distractivă. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.15 A­­tenție la start. 7.30 Muzică popu­lară românească. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din o­­pere. 9.30 „Colegi de școală“. 10.00 Melodii populare executate de Niță Vădeanu — la fluier și Stan Si­­mion — la vioară. 10.20 Muzică simfonică. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon: „Nop­țile tăcerii“ Adaptare radiofonică după piesa lui Teofil Bușecan. 12.35 Cîntece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 „SAPTAMINA MUZI­CII BULGARE“ 13.45 Cotele ape­lor Dunării. 14.00 Muzică de e­­stradă. 14.35 Muzică corală de Ni­­colae Ursu. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Schițe simfonice romînești. 15.40 Suite și potpuriuri de muzi­că populară romînească. 16.15 Vorbește Moscova­. 16.45 Cîntece. 17.00 Radiojurnal și buletin meteo­­rologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzi­că. 17.30 Prietenii cântecului. 18.00 „In slujba patriei“. 18.30 Muzică populară oltenească. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Răspundem ascultă­torilor: „Ce probleme vor fi discu­tate la sesiunea ordinară a Adu­nării Generale a O.N.U.“ 19­15 Muzică. 19.40 Cîntă Mark Bernes 19.55 „Noapte bună, copii“ 20.00 Radiojurnal. 20.15 Cîntece revolu­ționare 20.30 „Jurnalul satelor“ 20.55 Pe strunele viorii. 21.15 Li­teratură clasică rusă. 21.30 Muzi­că ușoară romînească. 22.00 Radio jurnal, buletin meteorologic sport. 22.30 George Enescu des și­pre creațiile sale. 23.20 Melodii populare romînești. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 zică. 14.30 Buletin de știri. 14.03 Mu­Lectură din volumul „Fuga“ de Dumitru Radu Popescu. 14.50 Concert de prînz. 15.40 For­mații corale de amatori. 16.00 Ra­diojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică ușoară. 16.40 Anun­țuri și muzică. 16.50 Curs de lim­ba rusă. 17.00 Album muzical. 17.20 Muzică. 17.30 Cîntă Ansam­blul macedo-romîn. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Prime audiții de muzică romînească“ 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Muzică ușoară. 19.15 Radioreportaj: Pionieri ai aviației „Traian Vuia și Aurel Vlaicu“. 19.30 Opera „Freischütz“ de Weber. In pauză radiojurnal 21.52 Foileton. 22.02 Muzică ușoa­ră. 22.30 Muzică populară rom­î­­nească. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 — 24.00 Concert de noapte.

Next