Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)

1958-10-14 / nr. 1480

i &­e#Ls&aM din a­likazni In dorința de a lega o mai strînsă prietenie și a începe un bogat schimb de experiență cu colhoznicii din regiunea Subcarpatică a Ucrainei Sovietice, colectiviștii din Berveni au trimis o scrisoare membrilor colhozului „Lenin“ din raionul Hust. In ea se făcea un scurt istoric al gospodăriei agricole colective „înainte“ din Berveni, și se înfățișau principalele succese , înregistrate în ultima vreme de această gospodărie colectivă milionară. Iată și răspunsul la această scrisoare trimisă de colhoznici, prie­tenilor lor din Berveni, puțin 12.000 kg. cartofi și 4.000— 5.000 kg. porumb la hectar. Am obținut succese importante și în creșterea animalelor. In fermele­­ colhozului avem în prezent 857 vi­te cornute mari (din care 333 vaci •cu lapte de mare productivitate), a­­poi 590 de porci, 1.600 de oi și multe păsări. In 9 luni am obținut­­ cite 1.581 kg. lapte pe cap de vacă furajată, adică 148,8 hectolitri la sută de hectare. Producția de car­ne la suta de hectare este de 1.210­­ kg., din care 1.130 kg. carne de porc. Colhoznice mulgătoare, ca, de pildă Maria Pekar și Elisabeta Sznyitar au muls de la fiecare vacă •de sub îngrijirea lor cite 4.000 kg. •lapte și chiar mai mult. Îngrijitoa­rea de la maternitatea de scroafe, Olena Smango, se poate mîndri cu •faptul că s-au obținut de la fiecare o scroafă fătătoare cite 19 purcei. Ivan Osohanici a obținut de la fie­care 100 de oi cite 118 miei și cite 2,5 kg. lună groasă de la fiecare •oaie tunsă. In întrecerea pe țară avînd ca obiectiv ajungerea din urmă a S.U.A. privind producțiile de car­ne, lapte și unt pe cap de locuitor crescătorii noștri de animale luptă pentru ca pînă la sfîrșitul anului să realizeze la suta de hectare cite 23.000 kg. lapte și 3.000 kg. carne. In prezent eforturile colhoznicilor noștri sunt îndreptate spre­ asigura­rea unor condiții optime de iernat pentru animale. In acest scop am depozitat circa 90 vagoane de țin de bună calitate și 17 vagoane pa­ie, am însilozat 2,5 mii de tone nu­trețuri de mare valoare nutritivă, îndeosebi porumb. Insilozăm in acest an cel puțin 12 tone nutrețuri pe cap de vacă furajată. In colhozul nostru avem aproape 30 clădiri pentru adăpostirea ani­malelor și alte nevoi gospodărești. Recent s-a dat în folosință un a­­dapost pentru porci cu o capacitate de 300 capete și o uscătorie pentru tutun. Este în curs de construire clădirea cu birourile colhozului, o uscătorie pentru porumb și altele. DRAGI PRIETENI ROMINI, Colhoznicii noștri au primit să se ia la întrecere cu dumneavoastră, în întîmpinarea Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. Vă dorim din toată inima succese în viață și muncă. Din însărcinarea adunării generale, semnează: Juri Bența, preșe­dintele colhozului, Olena Sofineț, secretara organizației de bază, Mi­­hailo Merenko, șeful brigăzii de cîmp, Stepan Kvicinski, agronom Mihailo Titarenko, zootehnist, Mihailo Fedorko, șeful brigăzii de trac­toare Iulia Weinrauch, conducătoarea brigăzii de mulgătoare, Mana Pekar și Elisabeta Sznyitar, mulgătoare, Olena Smango, îngrijitoare­­ la ferma de porci, Francisc Révész și Evgheni Bukovețki, membri co­­hoznici. I DRAGI PRIETENI. Membrii colhozului nostru au luat cunoștință cu bucurie de conți­nutul scrisorii pe care ne-ați tri­mis-o în pragul aniversării a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne. Ne bucură nespus de mult succe­sele pe care le-a obținut țara voas­tră pe drumul construirii socialis­mului, Intr-un timp atît de scurt. Este o mare cinste pentru noi că ne putem inprieteni cu țăranii munci­tori din Romînia. Asemenea gospodăriei voastre •Colective, și colhozul nostru este ti­­năr. Nu de mult am sărbătorit ani­versarea a 10 ani de la înființare. •In acest timp, relativ scurt, am obținut succese mari în munca co­lectivă pentru întărirea colhozului. Colhozul nostru dispune de suprafață cultivabilă de 4.760 hec­a­tare, din care 995 hectare teren a­­rabil, iar 802 hectare cu livezi. In prezent colhozul nostru s-a dezvol­tat multilateral, ocupîndu-se cu a­­­gricultura și creșterea animalelor. Datorită aplicării agrotehnicii so­­vietice înaintate colhoznicii obțin an de an recolte bogate de cereale, plante tehnice, zarzavaturi și alte produse agricole. In urma reorganizării S.M.T.-u­­rilor în anul acesta colhozul nos­tru a cumpărat mașini agricole, 8 tractoare etc. Pe pămînturile noas­tre lucrează 2 combine. Aproxima­tiv 90 la sută din totalul lucrărilor agricole se execută cu mijloace me­canizate.­­ Acum, in pragul sărbătoririi ce­tei de-a 41-a aniversări a Revolu­ției Socialiste din Octombrie și In întîmpinarea Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. sîntem ferm hotărîți să terminăm cit mai repede și bine­­ stringerea culturilor tîrzii, să asi­­igurăm belșugul recoltei anului 1959 și să pregătim iernatul corespunză­­tor al animalelor colhozului. In prezent strîngerea culturilor tîrzii este în toi în colhoz. Recent am terminat recoltarea tutunului de pe 30 ha., obținînd la această cul­tură valoroasă o recoltă medie de­­ 1.400 kg. la ha. O recoltă bogată am obținut și în legumicultură, în 9 luni colhozul a realizat un venit total de 120.000 de ruble din valo­rificarea legumelor și zarzavaturi­lor. Acum se culeg cartofii, po­rumbul și merele. Din calcule prea­labile rezultă că vom obține cel AȚI AUZIT ca la tragerea LOTO-CENTRAL din 3 oct. 1958 tov. loan Erdély din Satu Mare, str. Corvinilor nr. 50 a ciștigat 129.208 lei ? Și dv. puteți cîștiga un astfel T­arifl de premiu, cumpărînd bilete la LOTO-Cei Urai É EOO= PENTRU SOCIALISM Să efectuam arături adînci de toamnă pe suprafețe cît mai mari Ne găsim în plină campanie a­­gricolă de toamnă, în unele unități agricole socialiste însămînțările s-au terminat. Pe terenurile ce se vor cultiva plante de primăvară, în unele gospodării agricole de stat și gospodării agricole colecti­ve s-a trecut la efectuarea arături­lor adînci de toamnă. Arătura adîncă de toamnă este o lucrare de bază a solului. Pămîn­­tul arat este expus mai bine ac­țiunii înghețului și desghețului, se asigură condiții mai bune de aie­­risire, de încălzire și de desfășura­re a proceselor chimice și biolo­gice în sol. Arăturile adînci de toamnă, con­tribuie mult la combaterea buru­ienilor, bolilor și dăunătorilor, și influențează favorabil creșterea producției agricole la hectar. Cul­turile de primăvară de pe terenu­rile arate adine toamna, dau un spor de producție cu 20—30 la sută mai mare decît acolo unde a­­răturile se fac numai primăvara. Concomitent cu efectuarea ară­turilor adînci de toamnă este ne­cesar să se îngroape sub brazdă îngrășăminte naturale și chimice mărind astfel cu mult și efectul bun al arăturilor. Pe suprafețele unde s-au efectuat arături adînci de toamnă se crează posibilități pentru a se trece devre­me primăvara la însămînțări. Există cazuri cînd nu se reco­mandă aratul adînc de toamnă. Așa este cazul cu solurile ușoare și nisipoase (expuse eroziunii de vînt), și cu terenurile de pe coaste prea repezi (expuse eroziunii prin acțiunea apelor provenite din to­pirea zăpezilor). Ținînd cont de foloasele aduse de arătura adîncă de toamnă, a­­ceastă lucrare trebuie efectuată pe suprafețe cît mai mari. In unele gospodării agricole de stat din re­giune ca, de pildă, în cele din Li­vada, Dorolț, Odoreu și altele, în gospodăriile agricole colective din Medieșu Aurit (Satu Mare), Ber­veni (Cărei), și altele, concomi­tent cu însămînțările de toamnă, s-a trecut și la executarea arături­lor adînci de toamnă. Exemplul acestor unități agrico­le socialiste, trebuie urmat și de celelalte gospodării de stat, gospo­dării agricole colective, întovără­șiri și țărani muncitori cu gospo­dării individuale. REALIZAREA PREVEDERILOR DIN CONTRACTUL COLECTIV —obligație atît a conducerii întreprinderii cît și a muncitorilor (Urmare din pag. l-a) . Iată de exemplu cîteva din pre­vederile neîndeplinite: Repararea și completarea dușu­melelor la secțiile mecanică, presă și întreținere, termen de executare luna august; montarea unui exhaus­­tor (ciclon cu apă) la sa­blaj; mon­tarea de radiatoare în atelierul de presă; amenajarea unui vestiar pen­tru personalul cantinei; asigurarea încălzirii centrale și aducerea apei potabile la secția de căni de laipte; amenajarea unui vestiar pentru muncitorii de la acidare și prese. Și mai există asemenea obiective care nu au fost realizate, ba mai mult, în fața unora conducerea ad­ministrativă a rămas cu ochii mari, de parcă atunci a auzit des­pre ele pentru prima dată. De ce s-a putut ajunge oare a­­cum, în ultimul trimestru al anu­lui la o asemenea situație? E foar­te explicabil. Pentru că în tot cursul anului atît comitetul de în­treprindere cît și conducerea admi­nistrativă au tratat cu o condamna­bilă lipsă de seriozitate contractul colectiv, situîndu-se pe poziția că „mai este timp“. Analizele au fost superficiale, așa cum a fost și de data aceasta. Muncitorii și-au făcut cu cinste datoria în producție­, dar comitetul de întreprindere n-a tras la răspundere conducerea adminis­trativă pentru nerealizarea sarcini­lor ce-i revin. Și iată că acum, în trimestrul IV al anului, și unii și alții, dau din colț în colț, își freacă mîinile, se întreabă: „ce ne facem fraților?“ și stabilesc termenul de 20 octombrie pentru realizarea a 10 obiective pe care nii le-au realizat la timp. Iar tov. Carol Petro, inginerul șef al fabri­cii, face apel către toți: „să facem ceva tovarăși, că rămînem de ruși­ne“. Adică de asta să se facă, nu pentru că ar fi obligați față de acei care își fac datoria în producție și pentru că acest contract este în­tărit cu semnăturile directorului, tov. Gh. Constantin și a președin­telui sindicatului, tov. loan Vakarcs. Trebuie să fie clar, atît pentru conducerea administrativă cît și pentru comitetul de întreprindere, că, contractul colectiv nu este un act formal, că el incumbă obligații reciproce, a căror realizare este o­­bligatorie. In consecință, trebuiesc luate toate măsurile pentru ca în lumile ce au mai rămas pînă la sfîrșitul anului să se asigure în­deplinirea lor. Cît despre organi­zarea analizei contractului colectiv, aceasta trebuie făcută cu toată se­riozitatea, cu participarea a cît mai mulți muncitori din secții, care să-și spună părerea despre felul în care au fost respectate obligațiile contractuale reciproce și totodată să vină cu sugestii sănătoase pen­tru îndeplinirea prevederilor con­tractuale în totalitatea lor. IN­BISBBSEailBaBl­EIBBBI Biai BaBI Biag Bfli Cu muzică sau cu... cintec oamenilor în general li se înti­păresc în memorie puternic unele evenimente din viața lor, cu împre­jurările în care s-au petrecut și nu le vor uita pînă la moarte. Ar fi absurd, de pildă, ca ci­neva să fie contrazis asupra îm­prejurărilor în care s-a căsătorit și ale nunții. Unora le plac nunți­le mai restrînse, alții le preferă pe cele cu alaii, unii cu muzică, alții fără muzică — și de aceea le fac așa cum cred de cuviință. Dar ce se întîmplă destul de frecvent în ultima vreme? Unii oameni după ce se căsătoresc, în­cep să primească niște adrese ti­părite în care sunt asigurați că au făcut petrecere cu muzică cu oca­zia nunții, pentru care datorează suma de 67 lei, de parcă autorii adresei ar fi fost martorii oculari cei mai competenți. Noroc că acești oameni grijulii (inspectoratul re­gional din Baia Mare al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.) care au grijă să-i informeze pe oameni cu atîta promptitudine de propriile detalii biografice, căci altfel, cine știe, ar uita oamenii că le-a cîntat sau nu muzica la nuntă, și (mai știi!) că sînt căsătoriți... Este de precizat că în această chestie cu muzica (mai bine-zis cu cîntec) inspectoratul de resort este ajutat de unele sfaturi populare comunale, cum sînt cele din Tîrgu Lăpuș și Negrești, care dovedesc o vădită înclinație muzicală. La Oficiul P.T.T.R. Vișeu, spațiul era re­­strîns; era nevoie de un imobil pentru ca arhiva și cartarea co­respondenței și cole­­telor oficiului să-și poată desfășura acti­vitatea. Pentru ca i­­mobilul să fie con­struit era nevoie de Ab­er­ați­e fonduri, iar fondurile trebuiau obținute prin aprobarea direcției regionale P. T. T. R. Pînă la urmă fondul de 17.000 lei a fost obținut. Satisfacție. Salariații au ajutat muncind cu brațele, iar imobilul s-a ridicat văzînd cu ochii. Revelație. La 18 septembrie, clădi­rea a fost dată în fo­losință... contabilului șef Gheorghe Culner. Stupefacție. Aproba­rea, pe baza avizului favorabil al șefului oficiului Iosif Goso­­van (rudă cu conta­bilul) a fost dată de direcția regională P.T.T.R. Aberație. Cibernetică Tractorul K-D. seria 13517 coborît într-una din zilele lui mai a­le prin pădurile unde exploatează lemne I.F.E.T. Vișeu, la munca cîmpului la G.A.S. Sighet într-o detașare de 10 zile însoțit de tov. Vasile Vraja. Pînă aici, toate în regulă. Dar ciudate sînt lucrurile ce s-au petrecut după cele zece zile. Au în­ceput tovarășii de la I.F.E.T. să cheme KD-ul acasă, l-au momit cu adrese, i-au­ vrăjit vrut ș­­i ușvruta la telefon, dar tractorul nu s-a lă­sat ademenit cu una cu două. Spe­­rînd că tractorul va fi acționat prin telecomandă sau pe principiul ci­berneticei, tovarășii de la Vișeu aș­teaptă și azi sosirea tractorului,­­ iar cei de la Sighet plecarea lui. Absorbiți de interesul științific suscitat de acest mod de mișcare al tractoarelor, tovarășii de la I.F.E.T. și G.A.S. Sighet așteaptă într-o prematură hibernare, poate... „mișcarea a £ glo £“â . Marți, 14 octombrie 1958 După o pregătire temeinică la care au participat mai multe colec­tive formate din membri și candi­dați de partid, în aceste zile, membrii și candidații de par­tid de la întreprinderea „I. C. Frim­u“ din Cărei, întruniți în adunare generală de dare de seamă și alegere a biroului organizației de bază, au făcut bilanțul activității lor, analizînd fe­lul cum și-au îndeplinit sarcinile politice, economice și culturale ce le reveneau. După cum era și firesc, atît în darea de seamă a vechiului birou al organizației de bază cît și în dis­cuțiile purtate de membrii și candi­dații de partid, un loc important l-a ocupat problema întăririi vieții interne de partid și îndeosebi a în­tăririi rîndurilor partidului. Dacă ne oprim la faptul că anul acesta au fost primiți în rîndurile organizației de bază 25 noi mem­bri de partid și 12 candidați de partid, ne putem da seama că co­muniștii de la „I. C. Frim­u“ au avut o preocupare bună pentru întă­rirea rîndurilor partidului. Aceasta o dovedește și faptul că cei primiți în rîndurile membrilor sau candida­ților de partid sînt fruntași în pro­ducție, muncitori conștienți și lup­tători activi pentru îndeplinirea și depășirea planului de producție. Printre ei se află membrii de partid Alexandru Vigh — fierar, György Petrovai — tîmplar și candidații de partid Vasile Markkas — strun­gar, Aurel Erdély — tîmplar, Zol­­­tan Huszti și alții, mereu în pri­mele rînduri­i ale fruntașilor în pro­ducție. Mulți dintre membrii de partid, printre care Iosif Medve, Andrei Racz, Alexandru Gode și alții, s-au achitat cu cinste de sarcinile pri­mite din partea organizației de ba­ză, de a se ocupa de cei mai buni și destoinici muncitori, în vederea atragerii lor în partid. Pentru întărirea rîndurilor parti­dului nu este însă suficient a se primi noi candidați și membri de partid, ci trebuie avută o grijă de­osebită de educarea lor, de creșterea și călirea lor politică. In acest sens organizația de bază s-a îngrijit de încadrarea tuturor membrilor și candidaților de partid în diferitele forme ale învățămîntului de partid potrivit capacității și pregătirii lor. Faptul că unii membri și candi­dați de partid nu participă activ la dezbaterea problemelor în adu­nările organizației de bază, dove­dește — a spus tov. Iuliu Nagy — că nu s-a făcut încă destul pentru creșterea combativității membrilor și candidaților de partid, pentru dezvoltarea spiritului lor critic și autocritic. Adunarea generală a dezbătut te­meinic felul cum organizația de ba­ză instruiește și muncește cu agi­tatorii și cu activul fără de partid, și pe drept cuvînt au fost criticați membrii biroului care uneori nu au a­­cordat atenția cuvenită activității agitatorilor și a activului fără de partid. Deși în întreprindere există un număr mare de tineri muncitori utemiști, în ultimul timp activita­tea culturală a slăbit deoarece or­ganizația de bază nu a îndrumat în mod concret comitetul sindical, or­ganizația U.T.M. ca să folosească forme variate pentru atragerea ti­nerilor în munca culturală. La discuții s-a arătat că noul bi­rou al organizației de bază care va fi ales, trebuie să facă o coti­tură serioasă în vederea îmbunătă­țirii activității cultural-educative în rîndurile tineretului. Pe marginea adunării de dare de seamă și alegeri din organizația de bază de la întreprinderea „I. G. Frim­u“ Cărei Cu mult spirit de răspundere a fost analizată activitatea membrilor și candidaților de partid, pentru a­­sigurarea bunului mers al producți­ei. Hotărîrile Congresului al II-lea al P.M.R. cît și documentele ple­narelor Comitetului Central, al par­tidului care au avut loc după Congres au subliniat marea impor­tanță pe care o au întrep­rindea:fie de industrie locală pentru mărirea producției, bunurilor de larg con­sum și îmbunătățirea calității aces­tora, întreprinderea „I. C. Frim­u“ s-a dezvoltat mult în ultimii ani și se dezvoltă continuu. Numai anul aces­­­ta s-au înființat secții noi, printre care cea de reparat aparate de ra­dio și secția de vulcanizare; în pre­zent se construiește o fabrică de țigle. Toate acestea se fac pentru a satisface tot mai mult cerințele oamenilor muncii din orașul și ra­ionul Ciurei. Muncind conștiincios și fiind e­­xemple demne de urmat comuniș­tii au reușit să mobilizeze muncito­rii, tehnicienii și funcționarii din întreprindere la lupta pentru înde­­­plinirea planului de producție. Pe primele trei trimestre ale anului, producția globală a fost realizată în proporție de 102,05 la sută. Adunarea generală a organizației de bază a dezbătut în spirit critic și autocritic felul cum au muncit membrii de partid pentru a asi­gura bunul mers al întreprinderii. Membrii și candidații de partid au criticat conducerea întreprinderii pentru slaba preocupare pe care a avut-o în vederea aprovizionării di­feritelor secții la timp cu materii prime și materiale. Tov. Alexandru Penzes a arătat că rezultatele bune obținute pînă în prezent dovedesc conștiinciozi­tatea cu care muncitorii lucrează pentru realizarea planului anual de producție înainte de termen. Dar muncitorii întîmpină greutăți din cauza unei aprovizionări nesatisfă­cătoare cu materii prime. „Sîntem la începutul lunii octombrie și nu avem materialul lemnos pentru tri­mestrul IV/1958. Intîrzierea aprovi­zionării va avea repercursiuni foar­te serioase și asupra calității pro­­­duselor, deoarece materialul lemnos nu va fi suficient de uscat — a spus el. Conducerea întreprinderii a fost criticată și pentru faptul că va ți­ne o legătură strînsă cu secțiile, din care cauză de multe ori nu cu­­­noaște nici nevoile acestora.­­ Felul cum s-a desfășurat aduna­­rea generală de dare de seamă și alegeri în organizația de bază da la întreprinderea „I. C. Frim­u" a dovedit că membrii și candidații de partid sînt hotărîți să lupte zi de zi pentru întărirea muncii de partid și pentru a traduce în viață cu toată hotărîrea măsurile luate de partid și guvern pentru conținua înflorire a patriei noastre. Hotărîrea adoptată de adunarea generală o­­glindește aceasta. In noul birou al organizației de bază au fost aleși cei mai activi membri de partid, iar secretar al organizației de bază a fost reales I tov. Andrei Racz. H. FREUND VIAȚA DE PARTID Crește spiritul de răspundere al membrilor de partid față de problemele producției Scenă din filmul „Spionaj, contraspionaj" ce rulează la cine­­mato­gr­af­ul ,,Minerul" din Baia Mare. Miercuri, 15 octombrie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gim­nastică. 5.20 Emisiune agrară. 5.30 Sîrbe. 5.40 Muzică ușoară. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Concert de muzică pentru fanfară. 6.45 Atenție la start. 7.00 Buletin de știri și suma­rul presei centrale. 7.15 Muzică populară romînească. 7.50 Anun­țuri și muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.30 Știința învinge. 10.00 Jocuri populare romînești e­­xecutate la diferite instrumente. 10.17 „Idila Siegfried“ de Wagner. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Tea­tru la microfon; „Așa va fi“. A­­daptare radiofonică după piesa lui Konstantin Simonov. 12.38 Cîntece de tineret. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Muzică ușoară. 13.30 Cîntă Ion Bălășoiu. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Mozaic muzical. 14.35 Din cîntecele și populare. 15.00 Buletin marșurile de știri. 15.05 „Creații muzicale inspirate din viața nouă a poporului nos­tru“. 15.40 Melodii populare ro­­mînești. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 Cîntece. 17.00 Radiojurnal și buletin SSS teon ologii.­­7.15 Reco­mand­ări din program. 17.20 A­­nunțuri și muzică. 17.30 Prietenii cântecului. 18.00 „In slujba patri­ei“. 18.30 Concert de muzică popu­lară romînească. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Răspundul ascultăto­rilor. Ce este „Cazul Matsukova“. 19.15 Muzică instrumentală. 19.40 Muzică ușoară. 19.55 „Noapte bu­nă, copii. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Cîntece revoluționare. 20.30 Jurna­lul satelor. 20.55 Cîntă Aurelia Fătu Răduțu. 21.15 Din activitatea cercurilor literare din întreprinderi. 21.30 Muzică ușoară romînească. 22.00 Radiojurnal, buletin meteoro­logic și sport. 22.30 Simfonia a IV-a în Sol major de Mahler. 23.20 Melodii populare romînești. 23.52 —23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Mu­zică. 14.30 Literatură­­ Italiană contemporană. 14.50 Concert de prînz. 15.40 Cîntă­torul Univer­sității „C. I. Parhon“, dirijat de Nicolae Ciobanu. 16.00 Radiojur­nal și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică ușoară. 16.40 Anunțuri și muzică. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 „înaintași ai muzicii romî­­nești“. 17.20 Manifestări ale prie­teniei. 17.30 Melodii populare ro­­sflînești. ÎS:00 Buletin de știri. 18.05 Evocare radiofonică: Modest Musorgski. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă Neceaev. 19.15 „Sub semnul prieteniei“. Am cunoscut Uniunea Sovietică. 19.30 Opera „Haensel și Gretel“ de Humper­dinck. In pauză: Radiojurnal. 21.58 Foileton. 22.08 Muzică ușoară. 22.30 Cîntece și jocuri populare ro­­mînești. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 —24.00 Concert de noapte. Miercuri, 15 octombrie 1958 CINEMATOGRAFE: BAIA MARE — Minerul. Spio­naj contraspionaj. 1 Mai: Călătorie misterioasă. SATU MARE — Popu­lar; Adevăratul sfîrșit al războiu­lui; Victoria; Simpaticul nostru doctor; Metalul; Răpirea; CĂREI; Școala părinților. SIGHET: înșelat pînă la moarte. BAIA SPRIE: Fa­milia Ulianov. ȘOMCUTA MARE: In R.P.R. CEHU SILVANIEI: Ge­nerația învingătoare. TAȘNAD: Dracul păcălit. TIRGU LAPUȘ: Mikluho Maklai. VIȘEU de SUS. Comoara căpitanului Martens. HAL­MEU: Legenda din Polesia. SEINI: Ispita. BAIUȚ: Coordonate necu­noscute. CAVNIC : Minerul: Omul din umbră; Gutinul; Măgărușul Magdanei. BERVENI: Pentru pace. CIMPULUNG la TISA: Cei cinci din strada Barska. SANISLAU; Discordia,

Next