Pentru Socialism, octombrie 1958 (Anul 9, nr. 1469-1495)
1958-10-14 / nr. 1480
i &e#Ls&aM din alikazni In dorința de a lega o mai strînsă prietenie și a începe un bogat schimb de experiență cu colhoznicii din regiunea Subcarpatică a Ucrainei Sovietice, colectiviștii din Berveni au trimis o scrisoare membrilor colhozului „Lenin“ din raionul Hust. In ea se făcea un scurt istoric al gospodăriei agricole colective „înainte“ din Berveni, și se înfățișau principalele succese , înregistrate în ultima vreme de această gospodărie colectivă milionară. Iată și răspunsul la această scrisoare trimisă de colhoznici, prietenilor lor din Berveni, puțin 12.000 kg. cartofi și 4.000— 5.000 kg. porumb la hectar. Am obținut succese importante și în creșterea animalelor. In fermele colhozului avem în prezent 857 vite cornute mari (din care 333 vaci •cu lapte de mare productivitate), apoi 590 de porci, 1.600 de oi și multe păsări. In 9 luni am obținut cite 1.581 kg. lapte pe cap de vacă furajată, adică 148,8 hectolitri la sută de hectare. Producția de carne la suta de hectare este de 1.210 kg., din care 1.130 kg. carne de porc. Colhoznice mulgătoare, ca, de pildă Maria Pekar și Elisabeta Sznyitar au muls de la fiecare vacă •de sub îngrijirea lor cite 4.000 kg. •lapte și chiar mai mult. Îngrijitoarea de la maternitatea de scroafe, Olena Smango, se poate mîndri cu •faptul că s-au obținut de la fiecare o scroafă fătătoare cite 19 purcei. Ivan Osohanici a obținut de la fiecare 100 de oi cite 118 miei și cite 2,5 kg. lună groasă de la fiecare •oaie tunsă. In întrecerea pe țară avînd ca obiectiv ajungerea din urmă a S.U.A. privind producțiile de carne, lapte și unt pe cap de locuitor crescătorii noștri de animale luptă pentru ca pînă la sfîrșitul anului să realizeze la suta de hectare cite 23.000 kg. lapte și 3.000 kg. carne. In prezent eforturile colhoznicilor noștri sunt îndreptate spre asigurarea unor condiții optime de iernat pentru animale. In acest scop am depozitat circa 90 vagoane de țin de bună calitate și 17 vagoane paie, am însilozat 2,5 mii de tone nutrețuri de mare valoare nutritivă, îndeosebi porumb. Insilozăm in acest an cel puțin 12 tone nutrețuri pe cap de vacă furajată. In colhozul nostru avem aproape 30 clădiri pentru adăpostirea animalelor și alte nevoi gospodărești. Recent s-a dat în folosință un adapost pentru porci cu o capacitate de 300 capete și o uscătorie pentru tutun. Este în curs de construire clădirea cu birourile colhozului, o uscătorie pentru porumb și altele. DRAGI PRIETENI ROMINI, Colhoznicii noștri au primit să se ia la întrecere cu dumneavoastră, în întîmpinarea Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. Vă dorim din toată inima succese în viață și muncă. Din însărcinarea adunării generale, semnează: Juri Bența, președintele colhozului, Olena Sofineț, secretara organizației de bază, Mihailo Merenko, șeful brigăzii de cîmp, Stepan Kvicinski, agronom Mihailo Titarenko, zootehnist, Mihailo Fedorko, șeful brigăzii de tractoare Iulia Weinrauch, conducătoarea brigăzii de mulgătoare, Mana Pekar și Elisabeta Sznyitar, mulgătoare, Olena Smango, îngrijitoare la ferma de porci, Francisc Révész și Evgheni Bukovețki, membri cohoznici. I DRAGI PRIETENI. Membrii colhozului nostru au luat cunoștință cu bucurie de conținutul scrisorii pe care ne-ați trimis-o în pragul aniversării a 11 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne. Ne bucură nespus de mult succesele pe care le-a obținut țara voastră pe drumul construirii socialismului, Intr-un timp atît de scurt. Este o mare cinste pentru noi că ne putem inprieteni cu țăranii muncitori din Romînia. Asemenea gospodăriei voastre •Colective, și colhozul nostru este tinăr. Nu de mult am sărbătorit aniversarea a 10 ani de la înființare. •In acest timp, relativ scurt, am obținut succese mari în munca colectivă pentru întărirea colhozului. Colhozul nostru dispune de suprafață cultivabilă de 4.760 hecatare, din care 995 hectare teren arabil, iar 802 hectare cu livezi. In prezent colhozul nostru s-a dezvoltat multilateral, ocupîndu-se cu agricultura și creșterea animalelor. Datorită aplicării agrotehnicii sovietice înaintate colhoznicii obțin an de an recolte bogate de cereale, plante tehnice, zarzavaturi și alte produse agricole. In urma reorganizării S.M.T.-urilor în anul acesta colhozul nostru a cumpărat mașini agricole, 8 tractoare etc. Pe pămînturile noastre lucrează 2 combine. Aproximativ 90 la sută din totalul lucrărilor agricole se execută cu mijloace mecanizate. Acum, in pragul sărbătoririi cetei de-a 41-a aniversări a Revoluției Socialiste din Octombrie și In întîmpinarea Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. sîntem ferm hotărîți să terminăm cit mai repede și bine stringerea culturilor tîrzii, să asiigurăm belșugul recoltei anului 1959 și să pregătim iernatul corespunzător al animalelor colhozului. In prezent strîngerea culturilor tîrzii este în toi în colhoz. Recent am terminat recoltarea tutunului de pe 30 ha., obținînd la această cultură valoroasă o recoltă medie de 1.400 kg. la ha. O recoltă bogată am obținut și în legumicultură, în 9 luni colhozul a realizat un venit total de 120.000 de ruble din valorificarea legumelor și zarzavaturilor. Acum se culeg cartofii, porumbul și merele. Din calcule prealabile rezultă că vom obține cel AȚI AUZIT ca la tragerea LOTO-CENTRAL din 3 oct. 1958 tov. loan Erdély din Satu Mare, str. Corvinilor nr. 50 a ciștigat 129.208 lei ? Și dv. puteți cîștiga un astfel Tarifl de premiu, cumpărînd bilete la LOTO-Cei Urai É EOO= PENTRU SOCIALISM Să efectuam arături adînci de toamnă pe suprafețe cît mai mari Ne găsim în plină campanie agricolă de toamnă, în unele unități agricole socialiste însămînțările s-au terminat. Pe terenurile ce se vor cultiva plante de primăvară, în unele gospodării agricole de stat și gospodării agricole colective s-a trecut la efectuarea arăturilor adînci de toamnă. Arătura adîncă de toamnă este o lucrare de bază a solului. Pămîntul arat este expus mai bine acțiunii înghețului și desghețului, se asigură condiții mai bune de aierisire, de încălzire și de desfășurare a proceselor chimice și biologice în sol. Arăturile adînci de toamnă, contribuie mult la combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, și influențează favorabil creșterea producției agricole la hectar. Culturile de primăvară de pe terenurile arate adine toamna, dau un spor de producție cu 20—30 la sută mai mare decît acolo unde arăturile se fac numai primăvara. Concomitent cu efectuarea arăturilor adînci de toamnă este necesar să se îngroape sub brazdă îngrășăminte naturale și chimice mărind astfel cu mult și efectul bun al arăturilor. Pe suprafețele unde s-au efectuat arături adînci de toamnă se crează posibilități pentru a se trece devreme primăvara la însămînțări. Există cazuri cînd nu se recomandă aratul adînc de toamnă. Așa este cazul cu solurile ușoare și nisipoase (expuse eroziunii de vînt), și cu terenurile de pe coaste prea repezi (expuse eroziunii prin acțiunea apelor provenite din topirea zăpezilor). Ținînd cont de foloasele aduse de arătura adîncă de toamnă, această lucrare trebuie efectuată pe suprafețe cît mai mari. In unele gospodării agricole de stat din regiune ca, de pildă, în cele din Livada, Dorolț, Odoreu și altele, în gospodăriile agricole colective din Medieșu Aurit (Satu Mare), Berveni (Cărei), și altele, concomitent cu însămînțările de toamnă, s-a trecut și la executarea arăturilor adînci de toamnă. Exemplul acestor unități agricole socialiste, trebuie urmat și de celelalte gospodării de stat, gospodării agricole colective, întovărășiri și țărani muncitori cu gospodării individuale. REALIZAREA PREVEDERILOR DIN CONTRACTUL COLECTIV —obligație atît a conducerii întreprinderii cît și a muncitorilor (Urmare din pag. l-a) . Iată de exemplu cîteva din prevederile neîndeplinite: Repararea și completarea dușumelelor la secțiile mecanică, presă și întreținere, termen de executare luna august; montarea unui exhaustor (ciclon cu apă) la sablaj; montarea de radiatoare în atelierul de presă; amenajarea unui vestiar pentru personalul cantinei; asigurarea încălzirii centrale și aducerea apei potabile la secția de căni de laipte; amenajarea unui vestiar pentru muncitorii de la acidare și prese. Și mai există asemenea obiective care nu au fost realizate, ba mai mult, în fața unora conducerea administrativă a rămas cu ochii mari, de parcă atunci a auzit despre ele pentru prima dată. De ce s-a putut ajunge oare acum, în ultimul trimestru al anului la o asemenea situație? E foarte explicabil. Pentru că în tot cursul anului atît comitetul de întreprindere cît și conducerea administrativă au tratat cu o condamnabilă lipsă de seriozitate contractul colectiv, situîndu-se pe poziția că „mai este timp“. Analizele au fost superficiale, așa cum a fost și de data aceasta. Muncitorii și-au făcut cu cinste datoria în producție, dar comitetul de întreprindere n-a tras la răspundere conducerea administrativă pentru nerealizarea sarcinilor ce-i revin. Și iată că acum, în trimestrul IV al anului, și unii și alții, dau din colț în colț, își freacă mîinile, se întreabă: „ce ne facem fraților?“ și stabilesc termenul de 20 octombrie pentru realizarea a 10 obiective pe care nii le-au realizat la timp. Iar tov. Carol Petro, inginerul șef al fabricii, face apel către toți: „să facem ceva tovarăși, că rămînem de rușine“. Adică de asta să se facă, nu pentru că ar fi obligați față de acei care își fac datoria în producție și pentru că acest contract este întărit cu semnăturile directorului, tov. Gh. Constantin și a președintelui sindicatului, tov. loan Vakarcs. Trebuie să fie clar, atît pentru conducerea administrativă cît și pentru comitetul de întreprindere, că, contractul colectiv nu este un act formal, că el incumbă obligații reciproce, a căror realizare este obligatorie. In consecință, trebuiesc luate toate măsurile pentru ca în lumile ce au mai rămas pînă la sfîrșitul anului să se asigure îndeplinirea lor. Cît despre organizarea analizei contractului colectiv, aceasta trebuie făcută cu toată seriozitatea, cu participarea a cît mai mulți muncitori din secții, care să-și spună părerea despre felul în care au fost respectate obligațiile contractuale reciproce și totodată să vină cu sugestii sănătoase pentru îndeplinirea prevederilor contractuale în totalitatea lor. INBISBBSEailBaBlEIBBBI Biai BaBI Biag Bfli Cu muzică sau cu... cintec oamenilor în general li se întipăresc în memorie puternic unele evenimente din viața lor, cu împrejurările în care s-au petrecut și nu le vor uita pînă la moarte. Ar fi absurd, de pildă, ca cineva să fie contrazis asupra împrejurărilor în care s-a căsătorit și ale nunții. Unora le plac nunțile mai restrînse, alții le preferă pe cele cu alaii, unii cu muzică, alții fără muzică — și de aceea le fac așa cum cred de cuviință. Dar ce se întîmplă destul de frecvent în ultima vreme? Unii oameni după ce se căsătoresc, încep să primească niște adrese tipărite în care sunt asigurați că au făcut petrecere cu muzică cu ocazia nunții, pentru care datorează suma de 67 lei, de parcă autorii adresei ar fi fost martorii oculari cei mai competenți. Noroc că acești oameni grijulii (inspectoratul regional din Baia Mare al Uniunii Compozitorilor din R.P.R.) care au grijă să-i informeze pe oameni cu atîta promptitudine de propriile detalii biografice, căci altfel, cine știe, ar uita oamenii că le-a cîntat sau nu muzica la nuntă, și (mai știi!) că sînt căsătoriți... Este de precizat că în această chestie cu muzica (mai bine-zis cu cîntec) inspectoratul de resort este ajutat de unele sfaturi populare comunale, cum sînt cele din Tîrgu Lăpuș și Negrești, care dovedesc o vădită înclinație muzicală. La Oficiul P.T.T.R. Vișeu, spațiul era restrîns; era nevoie de un imobil pentru ca arhiva și cartarea corespondenței și coletelor oficiului să-și poată desfășura activitatea. Pentru ca imobilul să fie construit era nevoie de Aberație fonduri, iar fondurile trebuiau obținute prin aprobarea direcției regionale P. T. T. R. Pînă la urmă fondul de 17.000 lei a fost obținut. Satisfacție. Salariații au ajutat muncind cu brațele, iar imobilul s-a ridicat văzînd cu ochii. Revelație. La 18 septembrie, clădirea a fost dată în folosință... contabilului șef Gheorghe Culner. Stupefacție. Aprobarea, pe baza avizului favorabil al șefului oficiului Iosif Gosovan (rudă cu contabilul) a fost dată de direcția regională P.T.T.R. Aberație. Cibernetică Tractorul K-D. seria 13517 coborît într-una din zilele lui mai ale prin pădurile unde exploatează lemne I.F.E.T. Vișeu, la munca cîmpului la G.A.S. Sighet într-o detașare de 10 zile însoțit de tov. Vasile Vraja. Pînă aici, toate în regulă. Dar ciudate sînt lucrurile ce s-au petrecut după cele zece zile. Au început tovarășii de la I.F.E.T. să cheme KD-ul acasă, l-au momit cu adrese, i-au vrăjit vrut și ușvruta la telefon, dar tractorul nu s-a lăsat ademenit cu una cu două. Sperînd că tractorul va fi acționat prin telecomandă sau pe principiul ciberneticei, tovarășii de la Vișeu așteaptă și azi sosirea tractorului, iar cei de la Sighet plecarea lui. Absorbiți de interesul științific suscitat de acest mod de mișcare al tractoarelor, tovarășii de la I.F.E.T. și G.A.S. Sighet așteaptă într-o prematură hibernare, poate... „mișcarea a £ glo £“â . Marți, 14 octombrie 1958 După o pregătire temeinică la care au participat mai multe colective formate din membri și candidați de partid, în aceste zile, membrii și candidații de partid de la întreprinderea „I. C. Frimu“ din Cărei, întruniți în adunare generală de dare de seamă și alegere a biroului organizației de bază, au făcut bilanțul activității lor, analizînd felul cum și-au îndeplinit sarcinile politice, economice și culturale ce le reveneau. După cum era și firesc, atît în darea de seamă a vechiului birou al organizației de bază cît și în discuțiile purtate de membrii și candidații de partid, un loc important l-a ocupat problema întăririi vieții interne de partid și îndeosebi a întăririi rîndurilor partidului. Dacă ne oprim la faptul că anul acesta au fost primiți în rîndurile organizației de bază 25 noi membri de partid și 12 candidați de partid, ne putem da seama că comuniștii de la „I. C. Frimu“ au avut o preocupare bună pentru întărirea rîndurilor partidului. Aceasta o dovedește și faptul că cei primiți în rîndurile membrilor sau candidaților de partid sînt fruntași în producție, muncitori conștienți și luptători activi pentru îndeplinirea și depășirea planului de producție. Printre ei se află membrii de partid Alexandru Vigh — fierar, György Petrovai — tîmplar și candidații de partid Vasile Markkas — strungar, Aurel Erdély — tîmplar, Zoltan Huszti și alții, mereu în primele rîndurii ale fruntașilor în producție. Mulți dintre membrii de partid, printre care Iosif Medve, Andrei Racz, Alexandru Gode și alții, s-au achitat cu cinste de sarcinile primite din partea organizației de bază, de a se ocupa de cei mai buni și destoinici muncitori, în vederea atragerii lor în partid. Pentru întărirea rîndurilor partidului nu este însă suficient a se primi noi candidați și membri de partid, ci trebuie avută o grijă deosebită de educarea lor, de creșterea și călirea lor politică. In acest sens organizația de bază s-a îngrijit de încadrarea tuturor membrilor și candidaților de partid în diferitele forme ale învățămîntului de partid potrivit capacității și pregătirii lor. Faptul că unii membri și candidați de partid nu participă activ la dezbaterea problemelor în adunările organizației de bază, dovedește — a spus tov. Iuliu Nagy — că nu s-a făcut încă destul pentru creșterea combativității membrilor și candidaților de partid, pentru dezvoltarea spiritului lor critic și autocritic. Adunarea generală a dezbătut temeinic felul cum organizația de bază instruiește și muncește cu agitatorii și cu activul fără de partid, și pe drept cuvînt au fost criticați membrii biroului care uneori nu au acordat atenția cuvenită activității agitatorilor și a activului fără de partid. Deși în întreprindere există un număr mare de tineri muncitori utemiști, în ultimul timp activitatea culturală a slăbit deoarece organizația de bază nu a îndrumat în mod concret comitetul sindical, organizația U.T.M. ca să folosească forme variate pentru atragerea tinerilor în munca culturală. La discuții s-a arătat că noul birou al organizației de bază care va fi ales, trebuie să facă o cotitură serioasă în vederea îmbunătățirii activității cultural-educative în rîndurile tineretului. Pe marginea adunării de dare de seamă și alegeri din organizația de bază de la întreprinderea „I. G. Frimu“ Cărei Cu mult spirit de răspundere a fost analizată activitatea membrilor și candidaților de partid, pentru asigurarea bunului mers al producției. Hotărîrile Congresului al II-lea al P.M.R. cît și documentele plenarelor Comitetului Central, al partidului care au avut loc după Congres au subliniat marea importanță pe care o au întreprindea:fie de industrie locală pentru mărirea producției, bunurilor de larg consum și îmbunătățirea calității acestora, întreprinderea „I. C. Frimu“ s-a dezvoltat mult în ultimii ani și se dezvoltă continuu. Numai anul acesta s-au înființat secții noi, printre care cea de reparat aparate de radio și secția de vulcanizare; în prezent se construiește o fabrică de țigle. Toate acestea se fac pentru a satisface tot mai mult cerințele oamenilor muncii din orașul și raionul Ciurei. Muncind conștiincios și fiind exemple demne de urmat comuniștii au reușit să mobilizeze muncitorii, tehnicienii și funcționarii din întreprindere la lupta pentru îndeplinirea planului de producție. Pe primele trei trimestre ale anului, producția globală a fost realizată în proporție de 102,05 la sută. Adunarea generală a organizației de bază a dezbătut în spirit critic și autocritic felul cum au muncit membrii de partid pentru a asigura bunul mers al întreprinderii. Membrii și candidații de partid au criticat conducerea întreprinderii pentru slaba preocupare pe care a avut-o în vederea aprovizionării diferitelor secții la timp cu materii prime și materiale. Tov. Alexandru Penzes a arătat că rezultatele bune obținute pînă în prezent dovedesc conștiinciozitatea cu care muncitorii lucrează pentru realizarea planului anual de producție înainte de termen. Dar muncitorii întîmpină greutăți din cauza unei aprovizionări nesatisfăcătoare cu materii prime. „Sîntem la începutul lunii octombrie și nu avem materialul lemnos pentru trimestrul IV/1958. Intîrzierea aprovizionării va avea repercursiuni foarte serioase și asupra calității produselor, deoarece materialul lemnos nu va fi suficient de uscat — a spus el. Conducerea întreprinderii a fost criticată și pentru faptul că va ține o legătură strînsă cu secțiile, din care cauză de multe ori nu cunoaște nici nevoile acestora. Felul cum s-a desfășurat adunarea generală de dare de seamă și alegeri în organizația de bază da la întreprinderea „I. C. Frimu" a dovedit că membrii și candidații de partid sînt hotărîți să lupte zi de zi pentru întărirea muncii de partid și pentru a traduce în viață cu toată hotărîrea măsurile luate de partid și guvern pentru conținua înflorire a patriei noastre. Hotărîrea adoptată de adunarea generală oglindește aceasta. In noul birou al organizației de bază au fost aleși cei mai activi membri de partid, iar secretar al organizației de bază a fost reales I tov. Andrei Racz. H. FREUND VIAȚA DE PARTID Crește spiritul de răspundere al membrilor de partid față de problemele producției Scenă din filmul „Spionaj, contraspionaj" ce rulează la cinematograful ,,Minerul" din Baia Mare. Miercuri, 15 octombrie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiune agrară. 5.30 Sîrbe. 5.40 Muzică ușoară. 5.55 Sfatul medicului. 6.00 Buletin de știri. 6.15 Concert de muzică pentru fanfară. 6.45 Atenție la start. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.15 Muzică populară romînească. 7.50 Anunțuri și muzică. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică din opere. 9.30 Știința învinge. 10.00 Jocuri populare romînești executate la diferite instrumente. 10.17 „Idila Siegfried“ de Wagner. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Teatru la microfon; „Așa va fi“. Adaptare radiofonică după piesa lui Konstantin Simonov. 12.38 Cîntece de tineret. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Muzică ușoară. 13.30 Cîntă Ion Bălășoiu. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 Mozaic muzical. 14.35 Din cîntecele și populare. 15.00 Buletin marșurile de știri. 15.05 „Creații muzicale inspirate din viața nouă a poporului nostru“. 15.40 Melodii populare romînești. 16.15 Vorbește Moscova. 16.45 Cîntece. 17.00 Radiojurnal și buletin SSS teon ologii.7.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.30 Prietenii cântecului. 18.00 „In slujba patriei“. 18.30 Concert de muzică populară romînească. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Răspundul ascultătorilor. Ce este „Cazul Matsukova“. 19.15 Muzică instrumentală. 19.40 Muzică ușoară. 19.55 „Noapte bună, copii. 20.00 Radiojurnal. 20.15 Cîntece revoluționare. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Cîntă Aurelia Fătu Răduțu. 21.15 Din activitatea cercurilor literare din întreprinderi. 21.30 Muzică ușoară romînească. 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic și sport. 22.30 Simfonia a IV-a în Sol major de Mahler. 23.20 Melodii populare romînești. 23.52 —23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică. 14.30 Literatură Italiană contemporană. 14.50 Concert de prînz. 15.40 Cîntătorul Universității „C. I. Parhon“, dirijat de Nicolae Ciobanu. 16.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 Muzică ușoară. 16.40 Anunțuri și muzică. 16.50 Curs de limba rusă. 17.00 „înaintași ai muzicii romînești“. 17.20 Manifestări ale prieteniei. 17.30 Melodii populare rosflînești. ÎS:00 Buletin de știri. 18.05 Evocare radiofonică: Modest Musorgski. 18.55 Sfatul medicului. 19.00 Cîntă Neceaev. 19.15 „Sub semnul prieteniei“. Am cunoscut Uniunea Sovietică. 19.30 Opera „Haensel și Gretel“ de Humperdinck. In pauză: Radiojurnal. 21.58 Foileton. 22.08 Muzică ușoară. 22.30 Cîntece și jocuri populare romînești. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 —24.00 Concert de noapte. Miercuri, 15 octombrie 1958 CINEMATOGRAFE: BAIA MARE — Minerul. Spionaj contraspionaj. 1 Mai: Călătorie misterioasă. SATU MARE — Popular; Adevăratul sfîrșit al războiului; Victoria; Simpaticul nostru doctor; Metalul; Răpirea; CĂREI; Școala părinților. SIGHET: înșelat pînă la moarte. BAIA SPRIE: Familia Ulianov. ȘOMCUTA MARE: In R.P.R. CEHU SILVANIEI: Generația învingătoare. TAȘNAD: Dracul păcălit. TIRGU LAPUȘ: Mikluho Maklai. VIȘEU de SUS. Comoara căpitanului Martens. HALMEU: Legenda din Polesia. SEINI: Ispita. BAIUȚ: Coordonate necunoscute. CAVNIC : Minerul: Omul din umbră; Gutinul; Măgărușul Magdanei. BERVENI: Pentru pace. CIMPULUNG la TISA: Cei cinci din strada Barska. SANISLAU; Discordia,