Pentru Socialism, ianuarie 1959 (Anul 10, nr. 1548-1572)

1959-01-03 / nr. 1548

In seara de revelion artiștii Teatrului de Stat din Baia Mare, au petrecut in rindul maselor de oameni ai muncii de la diferite întreprinderi și insti­tuț­ii, artiști IN CLIȘEU: ai teatrului prezentind fragmente din noul spectacol: „Nime din Baia Mare". ----­ ^ ^ei exLmta sfatului Sta­tuia ei mică, ochii ei pătrunzători, radiază multă hotărî­­re, multă voință. E modestă.­ Nu vorbește multe, se spune că-i plac mai mult fapte­le. Tovarășa Vilma Kiss a venit la Foieni hotărîtă­­ să ridice co­muna printre fruntașe pe raion. Știa că a primit o sarcină grea dar comuniștii nu se sperie de greutăți.­­ Primele zile i s-­au părut grele, grele de tot. Oamenii îi urmăr­ireau activitatea. Cind­­ au văzut că această femeie mărunțică s-a­­ apucat cu atita curaj de muncă, i-au acor­dat toată încrederea. i Veneau la ea și femei file cu problemele ce­­­le mai intime și tot­varășa Kiss dădea sfaturi, se sfătuia in­­delung cu oamenii, apoi lua măsuri.­­ A început apoi să se realizeze o dorință veche a cetățenilor din­­ comună: repara­rea trotuarelor. Apoi au fost pietruite cîte* ,va străzi din jurul școlii *și de „Sub pă­dure“. După aceea, cu sprijinul cetățenilor s-au reparat șanțurile pentru scurgerea a­pelor de pe pășuni și de pe terenurile joase. Când a ciștigat de­plina încredere a ma­selor, a pornit la ac­țiunea de cooperativi­zare a comunei. E­­xista în sat o singură întovărășire care cu­prindea doar 12 fa­milii și 33 ha teren, noi „Părerile erau și la diferite despre munca în comun. Un lucru insă era cert­ discutind cu mai mulți gospodari am observat o frămînta­­re puternică pentru cooperativizare“, spu­ne tov. Kiss. Cu spri­jinul deputaților, al agitatorilor s-a dus muncă rodnică in rîn­­dul maselor pentru formarea unei noi în­tovărășiri agricole. Și in primele zile de primăvară a luat fi­ință a doua întovă­rășire. „Nu ne-iam o­­prit aci“, continuă to­varășa președintă. Comuna era acum in fierbere, agitatorii au continuat munca și fișa apoi s-a format a treia și apoi a 4-a întovărășire, cu care s-a și terminat coo­perativizarea comple­tă. Insămînțările de primăvară au pornit cu 537 familii unite in 4 întovărășiri. In felul acesta și în fața sfatului popular s-au ivit probleme noi, sarcini noi, le­gate de sprijinirea unităților cooperatis­te și organizarea muncii pentru întări­rea lor economico-or­­ganizatorică. Intr-o bună zi, con­ducerile întovărășiri­lor au venit la preșe­dintă întrebîrnd-o cum sa pornească la mun­ca, cum să organize­ze munca pentru însă­­mînțări. Tov­ Kiss a stat puțin pe gînduri și apoi le-a spus: „Cred că ar fi bine să plecați la Sărăuad în raionul Tășnad să ve­deți cum lucrează i a­­colo întovărășiții“. Și oamenii au plecat a­­colo și au văzut lu­cruri interesante, au învățat multe. Au po­vestit președintei tot ce au văzut și auzit. Apoi, au convocat pe întovărășiți într-o a­­dunare care a hotărit trecerea la munca în comun, organizarea echipelor de muncă, etc. La treieri­, întovă­­rășiții au rezervat 2 % din producție pentru fondul de ba­ză, iar din banii obți­nuți pentru cereale, ei au cumpărat 90 oi, au construit lapoi și un saivan, punînd astfel temelia proprie­tății obștești. Bine a mers munca și în campania însă­­mînțărilor de toamnă. 430 hia­griu au fost însămînțate în co­mun. Și nu de mult întovărășiții au ter­minat și arăturile a­­dînci de toamnă. Și încă ceva! Intovără­­șiții au predat in a­­ceastă toamnă statu­lui 47 tone porumb. Și acum tot Kiss are o mare satisfac­ție: hotarul comunei Foieni e împărțit în doua table mari. De o parte o pajiște ver­de, cu griul răsărit frumos, i­ar de alta un negru închis, păminit arat pentru însămîn­­țările de primăvară. O întindere mare de teren fără haturi, cît vezi cu ochii. Cu un zîmbet de satisfacție, președinta își amintește de gre­utățile începutului, de realizările obținute cu sprijinul comuniști­lor, al maselor a că­ror încredere este valoare de preț. Lor, o le datorește totul, chiar și „Medalia Muncii“ cu care fost decorată de cu­ a­rind, PETRU CSÍRI Creșterea animalelor - o ramura rentabilă Membrii gospodăriei colecti­ve „Pămînt desțelenit“ din Dră­­gușeni (Oaș) au pus baze trai­nice dezvoltării sectorului creș­terii animalelor aducătoare de mari venituri bănești. La inițiativa­ organizației de partid din gospodărie, prima măsură pe care au luat-o colec­tiviștii a fost aceea de a lăsa a­­nimalele tinere de rasă pentru prăsilă. Apoi din banii proveniți din valorificarea surplusului de cereale și din venituri bănești re­alizate din ramurile anexe au cumpărat animale de rasă cu mare productivitate. La începutul anului 1958 nu­mărul taurinelor a fost de nu­mai 19 capete din care 12 vaci. Și acum? Grajduri moderne și încăpătoare adăpostesc 40 de taurine din care 30 vaci de ra­să Schwitz cu o înaltă producti­vitate. In acest răstimp a cres­cut efectivul de porci. Acum gos­podăria are 14 scroafe fătătoare și alte 11 scrofițe. Numărul oi­lor acum este de 215 capete la 100 hectare, depășind recomandă­rile consfătuirii de la Constanța în ramura creșterii oilor. De alt­fel socotind cele peste 200 hectare teren agricol pe care îl are gospodăria, rezultă că la 100 ha teren agricol numărul taurinelor este de 20 din care 15 vaci. Concomitent cu creșterea efec­tivului de animale, membrii gos­podăriei au acordat o atenție deosebită măririi productivității lor. Bunăoară, în acest an s-a ob­ținut în medie de la fiecare oa­ie cîte 4,63 kg lună, iar produc­ția de lapte de la fiecare vacă mulsă s-a depășit cu peste 200 litri față de cele obținute în a­­nul 1957. In urma creșterii efectivului de animale și a măririi productivi­­tății acestora, gospodăria a re­­alizat în acest an importante venituri bănești. Numai din val­lorificarea celor aproape 1.400 kg lună a primit 71.000 lei. S-a do­vedit rentabilă îngrășarea por­cilor. In anul 1958 ei au valori­ficat prin stat .1­0 porci grașit iJiC numărul acestora se va dubla în acest an. Laptele de vacă este contractat în întregime cu sta­tul, contribuind pe această ca­la la aprovizionarea oamenilor muncii de la orașe cu produse animale. Dezvoltarea ramurii zotteh­­nice, contribuie la mărirea con­tinuă a valorii zilei mun­că și mai cu seamă la sporirea banilor repartizați la zile-mun­­că. De exemplu, în anul 1954, s-a repartizat pentru fiecare zi-mun­­c­ă 1,5 lei. In anul 1957 a reve­nit 8,28 lei, iar pentru 1958 re­vine o și mai mare sumă de bani la zi-muncă. Mărirea con­tinuă a efectivului de animale crește necesarul de furaje, pen­tru hrănirea acestora. Firește buna întreținere și hrănire a va­cilor, porcilor, oilor, asigură creș­terea continuă a producției de lapte, carne și lînă. De această sarcină importantă se achită cu cinste colectivistul Ioan Vraja care îngrijește 15 vaci cu lapte, îngrijirea oilor gospodăriei este încredințată colectivistului Gheor­­ghe Roman, care din anul 1952 de cînd s-a întemeiat gospodă­ria muncește în acest sector de producție. Acum in zilele de iarnă fer­ma de laici, este asigurată cu necesarul de furaje. Astfel, hra­na animalelor de producție cu­prinde finul de trifoi de bună calitate, dovleci, porumb siloz, concentrate, etc. La ferma de vaci se respectă un program de muncă, care cu­prinde preocuparea îngrijitorilor în fiecare zi. Astfel, se a­­sigură îngrijirea și hrănirea ra­țională a animalelor de produc­ție. Frumoasele rezultate obținute de harnicii colectiviști din Dră­­gușeni în ramura creșterii ani­malelor, dovedește din plin că recomandările consfătuirii de la Constanța pot fi pentru fiecare gospodărie colectivă un imbold în muncă pe calea dezvoltării continue.­­— g. M. í PENTRU SOCIALISM * A apărut în limba romînă numărul 1 pe 1959 al revistei " „Probleme ale păcii și socialismului“' In acest număr al revistei „Probleme ale păcii și socialis­­­­­­mului“ sînt publicate sub titlul: „Mărețele perspective ale con­­­­­­struirii comunismului și ale întăririi păcii“, articole semnate­­ de CEN IUN, JANOS KADAR, STEFAN JENDRYCHOWSKI,­­ MAX REIMANN, JACQUES DUCLOS, WILLIAM FOSTER,­­­­ V. LODOVILLA, LUIS CARLOS PRESTES, despre proiectul­­ planului de șapte ani de dezvoltare a economiei naționale a­­ U.R.S.S.­­ ^ Sînt publicate de asemenea articolele: „Apărarea cuce­ririlor democratice — condiție a înaintării spre socialism“, de P. M­ORAD; „Tactica partidului și legătura cu masele“,­­ de L. BOHR; „Unele probleme ale mișcării de eliberare din­­ America Latină“, de P. REVES; „Lupta poporului chinez­­ împotriva elementelor de dreapta", de SI­UI BIN; „Noi am în­­­deplinit poruncile lui Karl Liebknecht“, de W. PIECK; „Sub­­ steagul internaționalismului proletar“, de T. DANISZEWSKI;­­ „Partidul laburist astăzi — politica și ideologia lui“, de J.­­ CAMPBELL. Rubrica „In partidele comuniste și muncitorești“ conține­­ un bogat material informativ cu privire la activitatea unor­­ partide frățești. Rubrica ,,Schimb de păreri“ cuprinde o cro­­­­nică consacrată discuției care a avut loc la Institutul Gramsci­­ r din Roma cu privire la formele și metodele contemporane de l­a exploatare din întreprinderile capitaliste. _­­ La „Scrisori și note“ sînt publicate articolele: Definitiv și ,­­ pentru totdeauna­ de J. HIRAND; Organul marxiștilor mili­­­­­­tanți din Franța, de L.N.; Partidul comunist văzut de un po­­­­­­­­lițist, de J. GIBBONS. Revista „Probleme ale păcii și socialismului" apare lu­­m­u­nar în limbile: albaneză, bulgară, cehă, chineză, coreeană,­­­­ engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, mongolă, o­ * L­landeză, poloneză, romînă, rusă, spaniolă, suedeză, ungară,­­ f vietnameză. Predau cota de carne pe anul 1959 A preda la timp cota de car­ne înseamnă a-ți achita o în­datorire patriotică. Lucrul a­­cesta l-au înțeles și țăranii mun­citori din comuna Boiu Mare. Fiind la o distanță de 24 km. de Șomcuta Mare, unde se află baza fixă O.R.A.C.A., comunis­tul Vaier Pop și alții au inițiat înființarea unei baze volante. A­­ceasta a și sosit în comună în 27 decembrie. Și numai într-o singură zi 6­0 cetățeni au predat cota de carne pe 1959, dintre care 34, pe întreg anul. In total pe 1959 s-au preluat 7.500 kg. cotă de carne de vită și porc. In fruntea acestei acțiuni au fost cetățeni ca Ion I­es, Emil Tămaș, Elvira Pocol și alții. .,Muncitorii își depășesc nor­mele în fabrici și uzine. Noi — au spus mulți dintre țăranii muncitori — ne îndeplinim î­­nainte de termen îndatoririle către stat“. Simon Gheorghe corespondent . Primire de noi membri în U.T.M. Zilele trecute, a avut loc la Școala tehnică de exploatare fe­roviară din Satu Mare o aduna­re a organizației U.T.M., care a avut la ordinea de zi primirea de noi membri în c­adrul organi­zației U.T.M. din anul IV A. A­­ceastă clasă are un număr de 43 elevi dintre care 27 utemiști. Acești 27 de utemiști au reușit ca prin munca depusă de ei să ajute și pe ceilalți colegi în așa fel ca să merite să fie primiți în rândurile U.T.M. Astfel, recent ia avut loc confir­­­mare­a unui număr de 3 tovarăși și anume a tov. Ștefan Dobre, Dumitru Ghenciulescu și Gheor­­ghe Oncea. La îmbunătățirea nivelului la învățătură al acestor elevi a contribuit in mare măsu­ră ajutorul tovărășesc dat de că­tre atemiști. De exemplu, tov. Gheorghe Oncea, care era unul dintre elevii slabi ai clasei, aju­tat de Ioan Telem­an,­­ a reușit să muncească mult mai sîrguin­­cios și să termine anul III cu bine. De asemenea, și tov. Ște­fan Dobre, care era în aceeași situație, și-a îmbunătățit situa­ția considerabil. C. B. elev Contribuția mecanizatorilor din Tășnad la transformarea socialistă a agriculturii S.M.T. Tășnad a luat ființă la 15 august 1950. Atunci în raza sa de activitate existau doar două gospodării agricole colective, că­rora­ mecanizatorii stațiunii au hotărît, ca sub îndrumarea or­ganizației de partid, să le acor­de un sprijin substanțial ca să dovedească prin efectuarea lu­crărilor agricole rolul S.M.T.-u­­lui ca organizator al producției agricole și să desfășoare o mun­că permanentă pentru a lămuri țăranii muncitori despre superio­ritatea gospodăriilor agricole co­lective față de gospodăriile in­dividuale. întreaga muncă de a contri­bui la dezvoltarea și întărirea acestor unități și de a crea alte­le noi s-a bazat pe popularizarea succeselor obținute de cele două gospodării colective pe a căror tarlale se efectua un complex de lucrări agricole. Cei mai buni, tractoriști, ingineri și tehni­cieni grupe au fost repartizați pe de case. Comuniștii din brigada a IV-a (con­dusă de Masian Man), din co­muna Săuca au oferit cele mai bune exemple în această direc­ție. Ei nu numai că vizitau pe țăranii muncitori la casele lor, unde se vorbeau despre avanta­jele sectorului cooperatist agri­col, ci au și reușit să facă din tabăra brigăzii lor un adevă­rat centru de îndrumare al ță­ranilor muncitori. Datorită a­­cestei legături strînse cu țăranii muncitori, brigada de tractoriști a lămurit într-un timp relativ scurt 17 familii de țărani mun­citori să se înscrie în întovără­șirea agricolă. Constatînd că unii mecaniza­tori au adus o importantă con­tribuție la cooperativizarea a­­griculturii, organizația de bază din S.M.T. a luat măsuri pentru întărirea colectivelor de agita­tori pe care le-a trimis în satele unde se desfășura munca pen­tru crearea de noi unități agri­cole cooperatiste. Astfel, colec­tivul de agitatori format din in­ginerul Francisc Bacus, Nicolae Liznic, Ioan Codrea și alți me­canizatori­ a muncit cu răspun­dere pentru înființarea întovără­șirii din satul Rădulești. După inaugurarea acestei întovără­șiri, colectivul de agitatori a contribuit la crearea altei înto­vărășiri în satul Ady Endre. Co­munistul Vasile Duță, șef de brigadă, care a lucrat în acest sat și-a lămurit părinții și pe alți țărani muncitori să se înscrie în întovărășirea agricolă. A­­celași lucru l-a făcut comunistul Silviu Fedeș și alții. Succesele ce au­ fost obținute de unii mecanizatori în lămuri­rea țăranilor muncitori de a pă­și cu încredere și pe baza libe­rului consimțămînt în sectorul cooperatist agricol, se datorește în parte și executării lucrărilor agricole în gospodăriile agrico­le colective și în întovărășirile agricole, la un înalt nivel agro­tehnic. Astfel, candidatul de par­tid Alexandru Balog, care a lu­crat la întovărășirile agricole din Cehăluț și-a realizat planul anual de producție în proporție de 157 la sută, iar comunistul Iosif David care a lucrat la gos­podăria colectivă din Săcășeni și-a depășit planul anual cu 54 la sută. Comuniștii din stațiune au ur­mărit ca brigăzile de tractoare să efectueze l­ucrari de bună cali­tate. In acest scop s-au editat cu regularitate foi volante care tratau aspecte din activitatea brigăzilor de tractoare, generali­zau experiența pozitivă a unor mecanizatori și combăteau lipsu­rile care se mai iveau. Astfel a fost posibil ca brigăzile de trac­toare prin munca lor de calitate să influențeze ridicarea produc­ției la hectar în gospodăriile co­lective și întovărășirile agrico­le, în așa fel încît, ele să recol­teze în medie sute de kilograme grîu și porumb ,la hectar mai mult decit țăranii cu gospodă­rie individuală. Asemenea spo­ruri de recolte au obținut toate cele 11 gospodării agricole co­lective­ și cele peste 100 întovă­rășiri agricole din raion. Acum mecanizatorii stațiunii, se străduiesc să repare mașinile agricole pentru ca la ieșirea lor în campania agricolă de primă­vară, ele să funcționeze în perfec­tă stare și fără opriri. SIMION IONESCU organizator de partid la S.M.T Tășnad Se îmbogățește repertoriul artiștilor amatori Atît în cadrul căminului cul­tural, cît și la colțul roșu din G.A.C. Medieșu Aurit (Satu Mare) se desfășoară o intensă activitate. Făcînd probe de trei ori pe săptămînă, formațiunile artistice de teatru, dans și cor au pregătit piesa „Vînătorii de doi iepuri“, dansuri romînești și maghiare­ iar la colțul roșu s-a pregătit piesa „Noapte albă“. Corul căminului cultural și-a îmbogățit repertoriul cu Încă 4 cintece noi. Aceste formații se pregătesc pentru întrecerile din cadrul celui de-al V-lea concurs al formațiunilor artistice de­­­­maiori. Luiza Cheșa învățătoare Sîmbătă, 3 ianuarie 1950. Cresc fondurile proprii ale cooperativelor rezultate remarcabile a obținut cooperativa din Suciu de Sus. Ea a realizat suma de 181.031 lei. Această creștere a fonduri­­lor proprii se datorește atragerii de noi membri cooperatori, li­­chidării debitelor și realizării u­­nui beneficiu de 59.659 lei. Coo­­perativa din Tîrgu Lăpuș, rea­lizând un beneficiu de peste 180.000 lei și-a creat un fond propriu ce se ridică la peste 700.000 lei. Succese de seamă a obținut și cooperativa din Mă­­năștu­r (președinte Ioan Rusu). Dacă la 30 iunie 1958 această cooperativă avea un fond propriu de numai 29.813 lei, la 30 sep­tembrie el s-a ridicat la peste 90.000 lei. Asemenea rezultate se datoresc în primul rînd faptului că la a­­ceste cooperative, consiliile de conducere dau dovadă de un înalt spirit gospodăresc, se stră­duiesc să aprovizioneze în mod permanent unitățile de desfacere cu mărfurile cerute de consu­matori, luptă împotriva elemen­telor care ar încerca să tenteze la avutul obștesc, împotriva de­pășirilor nejustificate a cheltuie­lilor de circulație. Sînt în schimb consilii de con­ducere ale unor cooperative cai acelea din Robiă și Răzoare, un­de din cauză nepăsării, fondu­rile proprii ale cooperativelor nu cresc luni la rînd, consumatorii nefiind bine aprovizionați sînt nevoiți să meargă de multe ori la centrul de raion pentru măr­furile ce le sînt necesare. . Conducerea uniunii raionale, pe baza hotărîrilor­­ celui de-al III-lea Congres al cooperației de consum, are sarcina să ia toate măsurile necesare pentru ca si­tuația financiară a acestor coo­­perative de consum să se redre­seze în timpul cel mai scurt po­sibil. Pentru aceasta trebuie spri­jinite cu grijă consiliile de con­ducere ale cooperativelor de con­sum. . AUGUSTIN GHERMAN corespondent Față de anii trecuți cînd o serie de cooperative de consum din raionul Lăpuș își desfășu­rau activitatea cu pierderi, în a­­nul 1958 și în special în trimes­trele III și IV, n-a existat nici o cooperativă care să-și încheie bilanțul cu pierderi. Fondurile proprii ale celor 11 cooperative care incă nu se auto­­finanțează au crescut simțitor. In direcția creării fondurilor proprii Pe ecranele cinematografelor Spioana din Hong-Kong După crearea Republicii Popu­lare Chineze, încercările agreso­rilor americani de a sugruma li­bertatea poporului chinez, s-au întețit. Cu ajutorul unor ele­mente din fosta clică conducă­toare, ei sperau să poată lansa pe teritoriul Chinei grupe de di­­versioniști instruiți în S.U.A. Filmul „Spiona din Hong- Kong“, povestește tocmai o ast­fel de încercare, care —­ însă — nu și-a putut atinge scopul, fiind împiedicată la timp de un vaj­nic fiu al poporului chinez Miss Li Yen­ in, o agentă in slujba americanilor este trimisă în nord-estul țării, la Hong­ Kong ca să pregătească parașutarea unui grup de spioni. Ea începe să-și organizeze un aparat de colaboratori, în care scop tato­nează terenul pe la foștii com­plici. Majoritatea acestora însă cu trecerea timpului, se integra­seră în noua viață. Aproape disperată, Yen­in, se adresează vărului unui vecin, Fen-Cuan-sa, pe care-l cunoscuse de curînd. Spre încîntarea ei, acesta pri­mește să se pună in slujba unui scop murdar. Ca să supună la încercare sinceritatea sentimen­telor, ea îi dă unele însărcinări de probă, pe care tînărul le în­deplinește. Din momentul acela Fen-Cuan-fa devine omul ei de încredere. In acest timp al doilea agent pe care Yen-in abia il putuse prinde in mrejele ei este desco­perit de poliție și, mărturisin­­du-și greșeala, este iertat. Nu mai rămîne în luptă decit fata și cu Fen-Cuan-fa. Ea ii dă lui Fen, misiuni din ce în ce mai grele, îl pune în legătură cu so­țul ei William Lun, apoi cu șe­ful serviciului­­ american de spio­naj din Hong-Kong, Still Beard­sley. Cu­­ ajutorul „tehnicii americane înaintate“ ei spe­ră să poată afla dacă C­uan-fa le este slugă sau un vrăjmaș deghizat. Așa-numitul aparat psihic de detectare a gin­­­durilor, care se­­ află la Muzaki­­(în Japonia) le înlătură orice urmă de bănuială cu privire la noul lor agent de legătură. Și totuși aparatul mințea. Sin­gurul adept pe care-l putuse capta agenta, era un brav ofițer deghizat al miliției chineze.­­Neobservînd de figura lui nici o tresărire de spaimă, Still Beardsley s-a convins că Cuan« fa e un om de încredere. Totuși, ceva în ființa lui îi șoptea că un chinez nu poate fi devotat ame­ricanilor. O ultimă încercare în care Cuan­fa reușește să simu­leze cu succes pe dușmanul pro­priului său popor, îi convinge pe americanii bănuitori. Până la ur­­mă însă își îndeplinește patrio­tic misiunea ce i-­a fost încredin­țată. Filmul „Spioana din Hong- Kong“ va rula la cinematogra­­ful „Minerul“ din Baia Mare în« tre 5—7 ianuarie și este un film de aventură, care reușește să țină încordată atenția spectato­rului prin repeziciunea cu care se succed secvențele și prin ten­siunea pe care o crează scenele de primejdie. Scenă din fil­mat „Spioana din Hong Kong.

Next