Pentru Socialism, ianuarie 1959 (Anul 10, nr. 1548-1572)
1959-01-03 / nr. 1548
In seara de revelion artiștii Teatrului de Stat din Baia Mare, au petrecut in rindul maselor de oameni ai muncii de la diferite întreprinderi și instituții, artiști IN CLIȘEU: ai teatrului prezentind fragmente din noul spectacol: „Nime din Baia Mare". ---- ^ ^ei exLmta sfatului Statuia ei mică, ochii ei pătrunzători, radiază multă hotărîre, multă voință. E modestă. Nu vorbește multe, se spune că-i plac mai mult faptele. Tovarășa Vilma Kiss a venit la Foieni hotărîtă să ridice comuna printre fruntașe pe raion. Știa că a primit o sarcină grea dar comuniștii nu se sperie de greutăți. Primele zile i s-au părut grele, grele de tot. Oamenii îi urmărireau activitatea. Cind au văzut că această femeie mărunțică s-a apucat cu atita curaj de muncă, i-au acordat toată încrederea. i Veneau la ea și femei file cu problemele cele mai intime și totvarășa Kiss dădea sfaturi, se sfătuia indelung cu oamenii, apoi lua măsuri. A început apoi să se realizeze o dorință veche a cetățenilor din comună: repararea trotuarelor. Apoi au fost pietruite cîte* ,va străzi din jurul școlii *și de „Sub pădure“. După aceea, cu sprijinul cetățenilor s-au reparat șanțurile pentru scurgerea apelor de pe pășuni și de pe terenurile joase. Când a ciștigat deplina încredere a maselor, a pornit la acțiunea de cooperativizare a comunei. Exista în sat o singură întovărășire care cuprindea doar 12 familii și 33 ha teren, noi „Părerile erau și la diferite despre munca în comun. Un lucru insă era cert discutind cu mai mulți gospodari am observat o frămîntare puternică pentru cooperativizare“, spune tov. Kiss. Cu sprijinul deputaților, al agitatorilor s-a dus muncă rodnică in rîndul maselor pentru formarea unei noi întovărășiri agricole. Și in primele zile de primăvară a luat ființă a doua întovărășire. „Nu ne-iam oprit aci“, continuă tovarășa președintă. Comuna era acum in fierbere, agitatorii au continuat munca și fișa apoi s-a format a treia și apoi a 4-a întovărășire, cu care s-a și terminat cooperativizarea completă. Insămînțările de primăvară au pornit cu 537 familii unite in 4 întovărășiri. In felul acesta și în fața sfatului popular s-au ivit probleme noi, sarcini noi, legate de sprijinirea unităților cooperatiste și organizarea muncii pentru întărirea lor economico-organizatorică. Intr-o bună zi, conducerile întovărășirilor au venit la președintă întrebîrnd-o cum sa pornească la munca, cum să organizeze munca pentru însămînțări. Tov Kiss a stat puțin pe gînduri și apoi le-a spus: „Cred că ar fi bine să plecați la Sărăuad în raionul Tășnad să vedeți cum lucrează i acolo întovărășiții“. Și oamenii au plecat acolo și au văzut lucruri interesante, au învățat multe. Au povestit președintei tot ce au văzut și auzit. Apoi, au convocat pe întovărășiți într-o adunare care a hotărit trecerea la munca în comun, organizarea echipelor de muncă, etc. La treieri, întovărășiții au rezervat 2 % din producție pentru fondul de bază, iar din banii obținuți pentru cereale, ei au cumpărat 90 oi, au construit lapoi și un saivan, punînd astfel temelia proprietății obștești. Bine a mers munca și în campania însămînțărilor de toamnă. 430 hiagriu au fost însămînțate în comun. Și nu de mult întovărășiții au terminat și arăturile adînci de toamnă. Și încă ceva! Intovărășiții au predat in această toamnă statului 47 tone porumb. Și acum tot Kiss are o mare satisfacție: hotarul comunei Foieni e împărțit în doua table mari. De o parte o pajiște verde, cu griul răsărit frumos, iar de alta un negru închis, păminit arat pentru însămînțările de primăvară. O întindere mare de teren fără haturi, cît vezi cu ochii. Cu un zîmbet de satisfacție, președinta își amintește de greutățile începutului, de realizările obținute cu sprijinul comuniștilor, al maselor a căror încredere este valoare de preț. Lor, o le datorește totul, chiar și „Medalia Muncii“ cu care fost decorată de cu arind, PETRU CSÍRI Creșterea animalelor - o ramura rentabilă Membrii gospodăriei colective „Pămînt desțelenit“ din Drăgușeni (Oaș) au pus baze trainice dezvoltării sectorului creșterii animalelor aducătoare de mari venituri bănești. La inițiativa organizației de partid din gospodărie, prima măsură pe care au luat-o colectiviștii a fost aceea de a lăsa animalele tinere de rasă pentru prăsilă. Apoi din banii proveniți din valorificarea surplusului de cereale și din venituri bănești realizate din ramurile anexe au cumpărat animale de rasă cu mare productivitate. La începutul anului 1958 numărul taurinelor a fost de numai 19 capete din care 12 vaci. Și acum? Grajduri moderne și încăpătoare adăpostesc 40 de taurine din care 30 vaci de rasă Schwitz cu o înaltă productivitate. In acest răstimp a crescut efectivul de porci. Acum gospodăria are 14 scroafe fătătoare și alte 11 scrofițe. Numărul oilor acum este de 215 capete la 100 hectare, depășind recomandările consfătuirii de la Constanța în ramura creșterii oilor. De altfel socotind cele peste 200 hectare teren agricol pe care îl are gospodăria, rezultă că la 100 ha teren agricol numărul taurinelor este de 20 din care 15 vaci. Concomitent cu creșterea efectivului de animale, membrii gospodăriei au acordat o atenție deosebită măririi productivității lor. Bunăoară, în acest an s-a obținut în medie de la fiecare oaie cîte 4,63 kg lună, iar producția de lapte de la fiecare vacă mulsă s-a depășit cu peste 200 litri față de cele obținute în anul 1957. In urma creșterii efectivului de animale și a măririi productivității acestora, gospodăria a realizat în acest an importante venituri bănești. Numai din vallorificarea celor aproape 1.400 kg lună a primit 71.000 lei. S-a dovedit rentabilă îngrășarea porcilor. In anul 1958 ei au valorificat prin stat .10 porci grașit iJiC numărul acestora se va dubla în acest an. Laptele de vacă este contractat în întregime cu statul, contribuind pe această cala la aprovizionarea oamenilor muncii de la orașe cu produse animale. Dezvoltarea ramurii zottehnice, contribuie la mărirea continuă a valorii zilei muncă și mai cu seamă la sporirea banilor repartizați la zile-muncă. De exemplu, în anul 1954, s-a repartizat pentru fiecare zi-muncă 1,5 lei. In anul 1957 a revenit 8,28 lei, iar pentru 1958 revine o și mai mare sumă de bani la zi-muncă. Mărirea continuă a efectivului de animale crește necesarul de furaje, pentru hrănirea acestora. Firește buna întreținere și hrănire a vacilor, porcilor, oilor, asigură creșterea continuă a producției de lapte, carne și lînă. De această sarcină importantă se achită cu cinste colectivistul Ioan Vraja care îngrijește 15 vaci cu lapte, îngrijirea oilor gospodăriei este încredințată colectivistului Gheorghe Roman, care din anul 1952 de cînd s-a întemeiat gospodăria muncește în acest sector de producție. Acum in zilele de iarnă ferma de laici, este asigurată cu necesarul de furaje. Astfel, hrana animalelor de producție cuprinde finul de trifoi de bună calitate, dovleci, porumb siloz, concentrate, etc. La ferma de vaci se respectă un program de muncă, care cuprinde preocuparea îngrijitorilor în fiecare zi. Astfel, se asigură îngrijirea și hrănirea rațională a animalelor de producție. Frumoasele rezultate obținute de harnicii colectiviști din Drăgușeni în ramura creșterii animalelor, dovedește din plin că recomandările consfătuirii de la Constanța pot fi pentru fiecare gospodărie colectivă un imbold în muncă pe calea dezvoltării continue.— g. M. í PENTRU SOCIALISM * A apărut în limba romînă numărul 1 pe 1959 al revistei " „Probleme ale păcii și socialismului“' In acest număr al revistei „Probleme ale păcii și socialismului“ sînt publicate sub titlul: „Mărețele perspective ale construirii comunismului și ale întăririi păcii“, articole semnate de CEN IUN, JANOS KADAR, STEFAN JENDRYCHOWSKI, MAX REIMANN, JACQUES DUCLOS, WILLIAM FOSTER, V. LODOVILLA, LUIS CARLOS PRESTES, despre proiectul planului de șapte ani de dezvoltare a economiei naționale a U.R.S.S. ^ Sînt publicate de asemenea articolele: „Apărarea cuceririlor democratice — condiție a înaintării spre socialism“, de P. MORAD; „Tactica partidului și legătura cu masele“, de L. BOHR; „Unele probleme ale mișcării de eliberare din America Latină“, de P. REVES; „Lupta poporului chinez împotriva elementelor de dreapta", de SIUI BIN; „Noi am îndeplinit poruncile lui Karl Liebknecht“, de W. PIECK; „Sub steagul internaționalismului proletar“, de T. DANISZEWSKI; „Partidul laburist astăzi — politica și ideologia lui“, de J. CAMPBELL. Rubrica „In partidele comuniste și muncitorești“ conține un bogat material informativ cu privire la activitatea unor partide frățești. Rubrica ,,Schimb de păreri“ cuprinde o cronică consacrată discuției care a avut loc la Institutul Gramsci r din Roma cu privire la formele și metodele contemporane de la exploatare din întreprinderile capitaliste. _ La „Scrisori și note“ sînt publicate articolele: Definitiv și , pentru totdeauna de J. HIRAND; Organul marxiștilor militanți din Franța, de L.N.; Partidul comunist văzut de un polițist, de J. GIBBONS. Revista „Probleme ale păcii și socialismului" apare lumunar în limbile: albaneză, bulgară, cehă, chineză, coreeană, engleză, franceză, germană, italiană, japoneză, mongolă, o * Llandeză, poloneză, romînă, rusă, spaniolă, suedeză, ungară, f vietnameză. Predau cota de carne pe anul 1959 A preda la timp cota de carne înseamnă a-ți achita o îndatorire patriotică. Lucrul acesta l-au înțeles și țăranii muncitori din comuna Boiu Mare. Fiind la o distanță de 24 km. de Șomcuta Mare, unde se află baza fixă O.R.A.C.A., comunistul Vaier Pop și alții au inițiat înființarea unei baze volante. Aceasta a și sosit în comună în 27 decembrie. Și numai într-o singură zi 60 cetățeni au predat cota de carne pe 1959, dintre care 34, pe întreg anul. In total pe 1959 s-au preluat 7.500 kg. cotă de carne de vită și porc. In fruntea acestei acțiuni au fost cetățeni ca Ion Ies, Emil Tămaș, Elvira Pocol și alții. .,Muncitorii își depășesc normele în fabrici și uzine. Noi — au spus mulți dintre țăranii muncitori — ne îndeplinim înainte de termen îndatoririle către stat“. Simon Gheorghe corespondent . Primire de noi membri în U.T.M. Zilele trecute, a avut loc la Școala tehnică de exploatare feroviară din Satu Mare o adunare a organizației U.T.M., care a avut la ordinea de zi primirea de noi membri în cadrul organizației U.T.M. din anul IV A. Această clasă are un număr de 43 elevi dintre care 27 utemiști. Acești 27 de utemiști au reușit ca prin munca depusă de ei să ajute și pe ceilalți colegi în așa fel ca să merite să fie primiți în rândurile U.T.M. Astfel, recent ia avut loc confirmarea unui număr de 3 tovarăși și anume a tov. Ștefan Dobre, Dumitru Ghenciulescu și Gheorghe Oncea. La îmbunătățirea nivelului la învățătură al acestor elevi a contribuit in mare măsură ajutorul tovărășesc dat de către atemiști. De exemplu, tov. Gheorghe Oncea, care era unul dintre elevii slabi ai clasei, ajutat de Ioan Teleman, a reușit să muncească mult mai sîrguincios și să termine anul III cu bine. De asemenea, și tov. Ștefan Dobre, care era în aceeași situație, și-a îmbunătățit situația considerabil. C. B. elev Contribuția mecanizatorilor din Tășnad la transformarea socialistă a agriculturii S.M.T. Tășnad a luat ființă la 15 august 1950. Atunci în raza sa de activitate existau doar două gospodării agricole colective, cărora mecanizatorii stațiunii au hotărît, ca sub îndrumarea organizației de partid, să le acorde un sprijin substanțial ca să dovedească prin efectuarea lucrărilor agricole rolul S.M.T.-ului ca organizator al producției agricole și să desfășoare o muncă permanentă pentru a lămuri țăranii muncitori despre superioritatea gospodăriilor agricole colective față de gospodăriile individuale. întreaga muncă de a contribui la dezvoltarea și întărirea acestor unități și de a crea altele noi s-a bazat pe popularizarea succeselor obținute de cele două gospodării colective pe a căror tarlale se efectua un complex de lucrări agricole. Cei mai buni, tractoriști, ingineri și tehnicieni grupe au fost repartizați pe de case. Comuniștii din brigada a IV-a (condusă de Masian Man), din comuna Săuca au oferit cele mai bune exemple în această direcție. Ei nu numai că vizitau pe țăranii muncitori la casele lor, unde se vorbeau despre avantajele sectorului cooperatist agricol, ci au și reușit să facă din tabăra brigăzii lor un adevărat centru de îndrumare al țăranilor muncitori. Datorită acestei legături strînse cu țăranii muncitori, brigada de tractoriști a lămurit într-un timp relativ scurt 17 familii de țărani muncitori să se înscrie în întovărășirea agricolă. Constatînd că unii mecanizatori au adus o importantă contribuție la cooperativizarea agriculturii, organizația de bază din S.M.T. a luat măsuri pentru întărirea colectivelor de agitatori pe care le-a trimis în satele unde se desfășura munca pentru crearea de noi unități agricole cooperatiste. Astfel, colectivul de agitatori format din inginerul Francisc Bacus, Nicolae Liznic, Ioan Codrea și alți mecanizatori a muncit cu răspundere pentru înființarea întovărășirii din satul Rădulești. După inaugurarea acestei întovărășiri, colectivul de agitatori a contribuit la crearea altei întovărășiri în satul Ady Endre. Comunistul Vasile Duță, șef de brigadă, care a lucrat în acest sat și-a lămurit părinții și pe alți țărani muncitori să se înscrie în întovărășirea agricolă. Același lucru l-a făcut comunistul Silviu Fedeș și alții. Succesele ce au fost obținute de unii mecanizatori în lămurirea țăranilor muncitori de a păși cu încredere și pe baza liberului consimțămînt în sectorul cooperatist agricol, se datorește în parte și executării lucrărilor agricole în gospodăriile agricole colective și în întovărășirile agricole, la un înalt nivel agrotehnic. Astfel, candidatul de partid Alexandru Balog, care a lucrat la întovărășirile agricole din Cehăluț și-a realizat planul anual de producție în proporție de 157 la sută, iar comunistul Iosif David care a lucrat la gospodăria colectivă din Săcășeni și-a depășit planul anual cu 54 la sută. Comuniștii din stațiune au urmărit ca brigăzile de tractoare să efectueze lucrari de bună calitate. In acest scop s-au editat cu regularitate foi volante care tratau aspecte din activitatea brigăzilor de tractoare, generalizau experiența pozitivă a unor mecanizatori și combăteau lipsurile care se mai iveau. Astfel a fost posibil ca brigăzile de tractoare prin munca lor de calitate să influențeze ridicarea producției la hectar în gospodăriile colective și întovărășirile agricole, în așa fel încît, ele să recolteze în medie sute de kilograme grîu și porumb ,la hectar mai mult decit țăranii cu gospodărie individuală. Asemenea sporuri de recolte au obținut toate cele 11 gospodării agricole colective și cele peste 100 întovărășiri agricole din raion. Acum mecanizatorii stațiunii, se străduiesc să repare mașinile agricole pentru ca la ieșirea lor în campania agricolă de primăvară, ele să funcționeze în perfectă stare și fără opriri. SIMION IONESCU organizator de partid la S.M.T Tășnad Se îmbogățește repertoriul artiștilor amatori Atît în cadrul căminului cultural, cît și la colțul roșu din G.A.C. Medieșu Aurit (Satu Mare) se desfășoară o intensă activitate. Făcînd probe de trei ori pe săptămînă, formațiunile artistice de teatru, dans și cor au pregătit piesa „Vînătorii de doi iepuri“, dansuri romînești și maghiare iar la colțul roșu s-a pregătit piesa „Noapte albă“. Corul căminului cultural și-a îmbogățit repertoriul cu Încă 4 cintece noi. Aceste formații se pregătesc pentru întrecerile din cadrul celui de-al V-lea concurs al formațiunilor artistice demaiori. Luiza Cheșa învățătoare Sîmbătă, 3 ianuarie 1950. Cresc fondurile proprii ale cooperativelor rezultate remarcabile a obținut cooperativa din Suciu de Sus. Ea a realizat suma de 181.031 lei. Această creștere a fondurilor proprii se datorește atragerii de noi membri cooperatori, lichidării debitelor și realizării unui beneficiu de 59.659 lei. Cooperativa din Tîrgu Lăpuș, realizând un beneficiu de peste 180.000 lei și-a creat un fond propriu ce se ridică la peste 700.000 lei. Succese de seamă a obținut și cooperativa din Mănăștur (președinte Ioan Rusu). Dacă la 30 iunie 1958 această cooperativă avea un fond propriu de numai 29.813 lei, la 30 septembrie el s-a ridicat la peste 90.000 lei. Asemenea rezultate se datoresc în primul rînd faptului că la aceste cooperative, consiliile de conducere dau dovadă de un înalt spirit gospodăresc, se străduiesc să aprovizioneze în mod permanent unitățile de desfacere cu mărfurile cerute de consumatori, luptă împotriva elementelor care ar încerca să tenteze la avutul obștesc, împotriva depășirilor nejustificate a cheltuielilor de circulație. Sînt în schimb consilii de conducere ale unor cooperative cai acelea din Robiă și Răzoare, unde din cauză nepăsării, fondurile proprii ale cooperativelor nu cresc luni la rînd, consumatorii nefiind bine aprovizionați sînt nevoiți să meargă de multe ori la centrul de raion pentru mărfurile ce le sînt necesare. . Conducerea uniunii raionale, pe baza hotărîrilor celui de-al III-lea Congres al cooperației de consum, are sarcina să ia toate măsurile necesare pentru ca situația financiară a acestor cooperative de consum să se redreseze în timpul cel mai scurt posibil. Pentru aceasta trebuie sprijinite cu grijă consiliile de conducere ale cooperativelor de consum. . AUGUSTIN GHERMAN corespondent Față de anii trecuți cînd o serie de cooperative de consum din raionul Lăpuș își desfășurau activitatea cu pierderi, în anul 1958 și în special în trimestrele III și IV, n-a existat nici o cooperativă care să-și încheie bilanțul cu pierderi. Fondurile proprii ale celor 11 cooperative care incă nu se autofinanțează au crescut simțitor. In direcția creării fondurilor proprii Pe ecranele cinematografelor Spioana din Hong-Kong După crearea Republicii Populare Chineze, încercările agresorilor americani de a sugruma libertatea poporului chinez, s-au întețit. Cu ajutorul unor elemente din fosta clică conducătoare, ei sperau să poată lansa pe teritoriul Chinei grupe de diversioniști instruiți în S.U.A. Filmul „Spiona din Hong- Kong“, povestește tocmai o astfel de încercare, care — însă — nu și-a putut atinge scopul, fiind împiedicată la timp de un vajnic fiu al poporului chinez Miss Li Yen in, o agentă in slujba americanilor este trimisă în nord-estul țării, la Hong Kong ca să pregătească parașutarea unui grup de spioni. Ea începe să-și organizeze un aparat de colaboratori, în care scop tatonează terenul pe la foștii complici. Majoritatea acestora însă cu trecerea timpului, se integraseră în noua viață. Aproape disperată, Yenin, se adresează vărului unui vecin, Fen-Cuan-sa, pe care-l cunoscuse de curînd. Spre încîntarea ei, acesta primește să se pună in slujba unui scop murdar. Ca să supună la încercare sinceritatea sentimentelor, ea îi dă unele însărcinări de probă, pe care tînărul le îndeplinește. Din momentul acela Fen-Cuan-fa devine omul ei de încredere. In acest timp al doilea agent pe care Yen-in abia il putuse prinde in mrejele ei este descoperit de poliție și, mărturisindu-și greșeala, este iertat. Nu mai rămîne în luptă decit fata și cu Fen-Cuan-fa. Ea ii dă lui Fen, misiuni din ce în ce mai grele, îl pune în legătură cu soțul ei William Lun, apoi cu șeful serviciului american de spionaj din Hong-Kong, Still Beardsley. Cu ajutorul „tehnicii americane înaintate“ ei speră să poată afla dacă Cuan-fa le este slugă sau un vrăjmaș deghizat. Așa-numitul aparat psihic de detectare a gindurilor, care se află la Muzaki(în Japonia) le înlătură orice urmă de bănuială cu privire la noul lor agent de legătură. Și totuși aparatul mințea. Singurul adept pe care-l putuse capta agenta, era un brav ofițer deghizat al miliției chineze.Neobservînd de figura lui nici o tresărire de spaimă, Still Beardsley s-a convins că Cuan« fa e un om de încredere. Totuși, ceva în ființa lui îi șoptea că un chinez nu poate fi devotat americanilor. O ultimă încercare în care Cuanfa reușește să simuleze cu succes pe dușmanul propriului său popor, îi convinge pe americanii bănuitori. Până la urmă însă își îndeplinește patriotic misiunea ce i-a fost încredințată. Filmul „Spioana din Hong- Kong“ va rula la cinematograful „Minerul“ din Baia Mare în« tre 5—7 ianuarie și este un film de aventură, care reușește să țină încordată atenția spectatorului prin repeziciunea cu care se succed secvențele și prin tensiunea pe care o crează scenele de primejdie. Scenă din filmat „Spioana din Hong Kong.