Pentru Socialism, februarie 1959 (Anul 10, nr. 1573-1596)

1959-02-01 / nr. 1573

-fi» Pentru dezvoltarea multilaterala a gospodăriei agricole colective întocmirea justă a planului de producție de care depinde în bună măsură folosirea rațională a mijloacelor și forțelor existen­te pentru dezvoltarea continuă a gospodăriei colective s-a bu­curat de atenție cuvenită și din partea organizației de bază din­­ Mădăras. Astfel, de curînd într-o adu­nare organizația de bază a luat în dezbatere proiectul planului de producție care urma să fie supus dezbaterii și apro­bării adunării generale a co­lectiviștilor. Comuniștii simțind­­ toată răspunderea față de buna planificare și organizare a ramn­­i­cii, o dată cu analizarea temeini­că a prevederilor planului și-au­­­edus contribuția lor la îmbună­tățirea lui. Așa, spre pildă, în spiritul expunerii tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej ținută la Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut, la pro­punerea comuniștilor a fost mă­rită suprafața planificată a fi cultivată cu floarea-soarelui cu incă 24 ha, astfel că se vor in­­sămînța în primăvară 80 hecta­re. O dată cu aceasta s-a propus sporirea cantității de produse ce se vor contracta cu statul, la floarea-soarelui de la 30 la 50 tone, grîu de la 50 la 70 tone, 33 tone porumb și diferite pro­duse animale. In vederea creșterii producției la hectar tov. Ștefan Pop și Ște­fan Pintea au propus înființarea unei a III-a brigăzi complexe în gospodăria colectivă, și spori­rea de la 5 vagoane la 8 va­goane a cantității de îngrășă­minte chimice ce va fi folosită in acest an. Organizația de bază a consi­derat juste prevederile planului de producție privind sporirea șeptelului de animale care pre­văd o creștere la taurine de la 124 la 200 capete din care nu­mărul vacilor urmează să creas­că de la 34 la 70, al porcilor de la 31 la 210 (din care 60 scroafe), al ovinelor de la 938 la 1.600 (din care ai mame la 1.000), al gîștelor de la 50 la 400 etc. Pentru asigurarea condițiilor necesare creșterii șeptelului, în planul de producție a fost pre­văzută și construirea unei ma­ternități pentru 60 de scroafe, a unui saivan pentru 600 oi, a u­­nui siloz cu o capacitate de 200 tone, în așa fel iicit în acest an să se poată însiloza o canti­tate de peste 600 tone de masă verde. Pentru o mai bună cointere­sare a colectiviștilor planul de producție a prevăzut trecerea la retribuirea suplimentară în natură, pentru sporul de recoltă obținut peste planificat. Desfășurarea unei munci poli­tice susținute în rîndurile co­lectiviștilor, pe baza hotărîrilor adunării organizației de bază, a făcut ca planul de producție să fie aprobat în unanimitate la adunarea generală a colectiviști­lor ce a avut loc zilele trecute. Adunarea generală a colectiviștilor din Pișcari . Zilele acestea a avut loc la Pișcari (Cărei) adunarea gene­rală a colectiviștilor. Darea de­­ seamă prezentată de Gheorghe­­ Bonea, președintele gospodăriei, ia scos la iveală faptul că gos­­­spodăria a crescut în 1958 cu­­ încă 3 membri. Colectiviști ca: I Vasile Ținea și I Vasile Pop Țura au totalizat câte 467 respectiv, 364 zile-muncă. ’­­ i In urma consfătuirii de la Constanța, conducerea gospodă­­­riei colective și-a îndreptat aten­­­ția spre creșterea șeptelului de animale. Au mărit numărul bo­l­ovinelor cu el, au înființat o fermă cu 12 porcine și au cum­părat 191 ovine. Fondul de bază a crescut la 70.053 lei la suta­­ de hectare.­­­ Darea de seamă a scos la iveală și lipsurile existente în organizarea muncii, precum și faptul că unii colectiviști printre care Leontin Istrate, Aurel Ci­frava, Maria Gligan și alții nu au participat regulat la muncă.­­ Colectiviștii care au luat cu­­­vinturl au criticat comitetul de conducere pentru faptul că nu controlează suficient felul cum sunt întreținute vitele, a împărțit finul după „ochi“, și altele. .Gheorghe Otravă, Augustin Ma­­­­re­­ și alții au propus ca terenu­rile, atelajele și vitele de muncă să fie repartizate pe brigăzi. Numai în felul acesta — au spus ei — colectiviștii vor avea răs­pundere personală, iar la îm­părțirea veniturilor, cei ce au depășit recolta stabilită să pri­mească premii. După încheierea discuțiilor s-a ales noul comitet de conducere format din 7 persoane și comi­sia de revizie compusă din 3 persoane. Președinte a fost ales tot Gheorghe Bon­ea. 1 S-a discutat și aprobat apoi planul de producție pe anul 1959. ,­­l Vor cultiva și vinde statului mai multă floarea-soarelui Discutînd planul de producție pe a­­nul 1959, colectiviș­tii din satul Reme­­tea (Oaș) au anali­zat posibilitățile lor de mărire a supra­fețelor cultivate cu floarea-soarelui. „In anul trecut de pe cele 14 ha însă min­tale cu floarea-soa­relui am obținut în medie 1.250 kg la ha., spuse tovarășul Ludovic Sike preșe­dintele colectivei, deci o producție bu­nă, care ne-a adus venituri însemnate. La propunerea co­muniștilor colecti­viștii au hotărît să mărească anul a­­cesta suprafața des­tinată acestei culturi cu încă 9 ha și să contracteze cu statul peste 10.000 kg floarea-soarelui. — ★ — încă de la începu­tul acestui an mem­brii cooperativei de consum din comuna Vezendiu (Garei) au pus un mare accent pe încheierea de noi contracte de floa­rea-soarelui. Con­vinși de avantajele ce le au contractând cu statul, pină acum în comuna Vezendiu au fost încheiate contracte pentru mai mult de 50.000 kg floarea-soarelui. Printre primii în a­­ceastă acțiune se numără: Octavian Feher, Ion Szilagy, Dumitru Podina și alții. . Dumitru Someșan corespondent LA CINEMATOGRAFUL MINERUL"• „ADEVĂRATUL SFÎRȘIT AL RĂZBOIULUI“ / Filmul „’Adevăratul sfîrșit al [războiului“, producție a studio­urilor din Republica Populară Polonă — care rulează înce­­­­pînd de mîine la cinematogra­ful „Minerul“ — este un po­­liteth­ rechizitoriu împotriva răz­boiului care provoacă nu numai ’’distrugerea a nenumărate bu­nuri materiale și culturale, ci­­ și infirmități ireparabile și pier­derea a milioane de vieți ome­nești. Grozăviile și suferințele prin care trec popoarele în anii crîn­­ceni ai războiului nu se termi­nă o dată cu încetarea bubuitu­lui tunurilor și a țăcănitului mitralierelor. Sub o formă sau alta, suferințele anilor de răz­boi continuă să dăinuie încă mult timp, după ce în aparență, viața și-a reluat cursul obiș­nuit. Tocmai un astfel de caz a fost transpus pe ecran de regizorul Jerzy Kawalerowicz în filmul „Adevăratul sfîrșit al războiu­lui“, ecranizare după un sce­nariu a lui Jerzy Zawieyski și Jerzy Kawalerowicz. Războiul s-a terminat. Patrio­ții polonezi internați în lagărele fasciste se întorc la căminele lor și încep alături de întregul po­por, uriașa operă de reconstruc­ție, de vindecare a rănilor lăsate de războiul pustiitor. Intre ei este și arhitectul Julius Zborski. Scăpat din infernul unui lagăr hitlerist de exterminare, el se întoarce acasă infirm. Datorită ororilor la care a fost supus în timpul petrecut în lagăr el a ră­mas mut, întors acasă el nu se poate încadra în viața de toate zilele. Anii de suferințe îndura­te, chinurile la care a fost su­pus, l-au făcut să-și piardă echi­librul sufletesc. El trăiește izo­lat de lumea înconjurătoare. In timpul războiului soția sa Roza, crezîndu-l mort, s-a îndră­gostit de profesorul Steigen. La înapoierea soțului ei din lagăr, ea se desparte de Steigen, dar continuă să-l iubească. In felul acesta, Roza se sacrifică pentru soțul său. Viața alături de el însă este un chin. Crizele prin care trece Julius o înspăimîntă. Deseori apucat de delir el exe­cută dansuri macabre. Dansul macabru pe care-l execută Ju­lius și care vîră groaza în so­ția sa, este o reminiscență a tor­turii din lagăr, unde în sunetele unei orchestre de jazz, prizo­nierii erau puși de călăii naziști să danseze până la totala lor epuizare fizică. •­­In momentele sale de lucidi­tate arhitectul își dă seama că este o povară pentru soția sa, că situația ei este tragică, că el îi distruge viața. Conștient de faptul că prin suferințele sale întunecă și via­ța soției sale, arhitectul Julius Zborski, se sinucide, cre­­zînd că astfel va reda liniștea soției sale. Jertfa adusă de Julius însă nu reușește să pună capăt suferin­țelor soției sale. Obsesia zgu­duitoarei tragedii a războiului va continua să tortureze con­știința neliniștită a soției sale, care nu mai poate gusta bucu­riile vieții. Filmul interpretat cu multă măiestrie de artiștii Lucyna Winnicka, Janina Sokolowska, Roland Glowacki (în rolul arhi­tectului Julius Zborski) este zguduitoarea dramă a unei fami­lii pe care suferințele amarnice provocate de război o urmăresc pînă la mormînt. Impresionant mesaj artistic, filmul „Adevăratul sfîrșit al răz­boiului“ ne face să ne strîngem și mai hotărît rîndurile în ju­rul mișcării de luptă pentru pa­ce, pentru a zădărnici uneltirile agresive ale imperialiștilor. Scenă din filmul „Adevăratul sfîrșit al războiului" 4+44 PENTRU SOCIALISM Magda Kelemen de la cooperativa „Gutinul" lucrează la un nou sortiment „costume țărănești“. Harnica cooperatoare exe­cută cu pricepere aceste costume. ín atenția propagandiștilor din orașul Baia Mare Cabinetul de partid de pe lîn­­gă comitetul regional de partid anunță că, pregătirea propagan­diștilor de la învățămîntul de partid se va face după următo­rul program : — marți, 3 februarie, orele 17 — propagandiștii de la Istoria P.M.R. (anul I și anul II). — miercuri, 4 februarie, orele 17 — propagandiștii de la cursul seral (anul I și II), economia po­litică (anul I și II), precum și propagandiștii de la cercurile de studiere a problemelor de bază ale teoriei marxist-leniniste. — vineri, 6 februarie, orele 17 — propagandiștii de la cercurile de studiere a Statutului P.M.R. Strălucite succese ale baschetbaliștilor sovietici L­a Santiago (Chile) se desfă­șoară întrecerile din cadrul cam­pionatului mondial­­ de baschet la care participă și echipa Uniunii Sovietice. Avînd o comportare excepțională, echipa sovietică se află acum în fruntea clasamen­tului. După ce în ultimele me­ciuri susținute în turneul final, echipa U.R.S.S. a învins echipa R. P. Bulgaria cu scorul de 78­—­58 (35—18) și echipa Chilei cu 75—49 (35—28), ea a învins miercuri seara redutabila echipă a S.U.A. — deținătoarea titlu­lui de campioană mondială și campioană olimpică — cu cate­goricul scor de 62—37 (25— 14). Eșecul suferit de baschet­­baliștii Statelor Unite ale Ame­­ricii — candidați favoriți ai competiției­­— este cea mai grea înfrîngere din istoria baschet­­balului american. In felul acesta Uniunea So­vietică care în cinci meciuri nu a suferit nici o înfrîngere, a to­talizat pînă acum 10 puncte, a marcat 365 coșuri și a primit 262. Pe locul doi se află echipa Statelor Unite, care în urma a 4 meciuri are 6 puncte cu un coșaveraj de 239—242. începe vaccinarea antipoliomielitică a copiilor De la 1 februarie începe vac­cinarea antipoliomielitică a tu­turor copiilor în vîrstă de 4 luni și pînă la 3 ani, care nu au fost vaccinați în anii precedenți. La Baia Mare, vaccinările se fac marția, joia și sîmbăta între orele 8—13 la policlinica de co­pii din strada Malinovski. La Ferneziu și Valea Borcutului, vaccinarea antipoliomielitică copiilor se face la circumscrip­a­țiile sanitare respective. Este în interesul părinților să prezinte la vreme copiii lor la vaccinările antipoliomielitice ca­re se fac gratuit. IN RAIONUL VIȘEU Pregătiri pentru însamînțările de primăvară (De la subredacția din Vișeu­) îndrumați de către organiza­țiile de partid, comitetele exe­cutive și deputații sfaturilor populare comunale, țăranii mun­citori din satele raionului Vișeu desfășoară o intensă activitate în vederea pregătirii însămînță­­rilor de primăvară.­­Ca rezultat, pînă în zilele tre­cute, au fost transportate lă cîmp îngrășăminte naturale pe o suprafață de peste 500 hec­tare, s-au recondiționat aproape 6 tone de semințe, au fost re­­parate 118 m.p. răsadnițe și construite 30 m.p. răsadnițe noi. In fruntea acestor acțiuni se află țăranii muncitori din Ro­­zavlea, Vișeu de Jos, Moisei, orașul Vișeu de Sus, etc. Pentru îmbogățirea cunoștinn­țelor lor agrotehnice, peste 300 de țărani muncitori cadrați în 19 cercuri sînt în­agroteh­nice, iar un mare număr frec­ventează cele 7 cicluri de con­ferințe agrozootehnice. Noi familii primite în întovărășiri în urmă muncii desfășurate de către organizațiile de partid și comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale în perioada de la 13 la 20 ianuarie a. c. au fost primite în întovă­rășirile zootehnice existente 34 de familii de țărani muncitori. Cele mai multe familii au fost primite în această perioadă în comunele Rozavlea, Cuhea și Repedea. Printre cei nou intrați în întovărășire amintim pe Co­muniștii Ioan Mitru Miculaiciuc, Popovici, Du­lean Hrez­­dec, Gheorghe Dzițac, Gheorghe Crasiuc și alții. loan Chișu CURS DE PERFECȚIONARE PENTRU CROITORII COOPERATORI Zilele acestea, la cooperativa meșteșugărească „Gutinul" din Baia Mare, și-a început activita­tea un curs de perfecționare pro­fesională pentru croitori, la ca­re participă 15 femei și 25 bărbați din cooperativă. Cursul durează 4 luni. Pentru buna lui desfășu­rare s-a amenajat sediul clubu­lui, unde se țin lecțiile ce sunt predate de către maistrul croi­tor Victor Sabău și Elena Tu­dor. Din activitatea Crucii Roșii Plenara Comitetului regional de Cruce Roșie Baia Mare care a avut loc recent a analizat felul cum s-a dus activitatea anul trecut și a aprobat planul de muncă pe anul curent. In cursul lunii februarie vor lua ființă noi grupe sanitare. In raionul și orașul Satu Mare, de pildă, se vor forma 4 grupe sanitare, iar în raionul Vișeu 4 grupe. Tot în această perioadă are loc preschimbarea carnetelor de m­embru al Crucii Roșii și a car­netelor de echipieri sanitari. .4 In acest an vor fi organizate în întreprinderi, instituții și la sate noi cursuri G.P.A.S. și cursuri sanitare de masă, menite să dea la cit mai mulți oameni ai muncii cunoștințele asupra primului ajutor ce se dă in caz de accidente. Comitetele orașe­­­nești și raionale de Cruce Roșie, precum și secțiile de Cruce Ro­șie trebuie să se ocupe încă de pe acum de selecționarea cadre­lor care vor preda lecții la aces­te cursuri. Valentin Fînățean Cooperativa din Odoron are condicii de a se autofinanța ... Cooperativele sătești vor fi ajutate să-și îmbunătă­țească situația economico-financiară în așa fel ca pînă la sfîr­­șitul anului 1959 toate cooperativele să se autofinanțeze in­tegral. (Din hotărîrea Conferinței regionale de partid). Cooperativa de consum din Odoreu, raionul Satu Mare își desfășoară activitatea în 8 sate Ea achiziționează și contractea­ză produse agricole de la popu­lația acestor sate și aprovizio­nează cu mărfuri industriale și produse de alimentație publică prin cele 12 magazine de desfa­cere, un magazin universal în centru de comună și un ma­gazin mixt in satul Botiz. Bilanțul cu care și-a încheiat anul trecut activitatea poate fi considerat ca premiză pentru ca în acest an să se poată auto­­finanța. Datorită preocupării consiliu­lui de conducere (președinte Mihai Cărăușan) față de aprovi­zionarea consumatorilor cu sor­timente tot mai variate de măr­furi specifice satelor de aci, pla­nul anual de desfacere a fost depășit. In comparație cu anul 1957 volumul mărfurilor cu ca­re au fost aprovizionate maga­zinele cooperativei a crescut cu 15 la sută. A crescut în mod considerabil și volumul mărfu­rilor ce au fost desfăcute în com­parație cu cele din 1957. In preajma celui de-al II lea Congres al cooperației de con­sum consiliul de conducere sub îndrumarea comitetului comu­nal de partid a reușit să înde­plinească planul de încasare a fondului social. Cooperativa are în prezent peste 400.000 lei fond de bază. Gospodărind cu simț de răspun­dere averea obștească a coope­ratorilor s-i a realizat anul trecut un beneficiu de 208.320 lei. Re­zultate deosebite au fost obținu­te în privința lichidării debitori­lor și a reducerii cheltuielilor de circulație unde s-a realizat o economie de 25.418 lei. Cu toate aceste rezultate,­­coopera­tiva din Odoreu nu a reușit să se autofinanțeze încă. O analiză mai temeinică ne va permite să aflăm cauzele care frînează incă autofinanța­rea ei. Știut este că activitatea coo­perativei nu poate fi redusă doar la realizarea planului de desfacere a produselor industri­ale prin magazinele ei. Coo­perativa de consum fiind o lar­gă organizație de masă trebuie să desfășoare o activitate mul­tilaterală. Ea are de realizat un raport proporțional al schimbu­lui de mărfuri între oraș și sat prin contractări și achiziții. Cu toate că volumul produselor a­­gro-alimentare contractate și a­­chiziționate de cooperativă anul trecut, depășește cu 31 la sută volumul celor din 1957, rezulta­tele acestea încă nu sînt satis­făcătoare și nu oglindesc posibi­litățile reale. In anul trecut planul de con­tractări nu a fost realizat nici măcar global. Doar la cartofi planul a fost depășit cu 25 la sută. In schimb la grîu, secară, porumb și floarea-soarelui sarci­nile de plan iau fost realizate doar în proporții ce variază in­tre 30—55 la sută. Dacă conducerea cooperativei s-a îngrijit să încaseze avan­surile bănești acordate pentru contractele încheiate, ea a negli­jat preluarea integrală a produ­selor contractate. Aproximativ 8.000 kg porumb și floarea-soa­relui au rămas astfel neprelua­te. Membrii conducerii coopera­tivei și cei ai consiliilor sătești nu au îndrumat țăranii munci­tori să predea la timp cantită­țile de produse contractate și n-au dus o muncă perseverentă în rîndul țăranilor muncitori pentru a le explica că vînzarea prin cooperativă a produselor agricole este o dato­rie patriotică. Printr-un simplu calcul se poa­te vedea că valoarea mărfurilor industriale și alimentare des­făcute de cooperativă este mult mai mare decît aceea a produ­selor contractate sau achizițio­nate. Nici rezultatele obținute in munca de atragere de noi mem­bri nu poate fi considerată a fi pe măsura posibilităților existen­te. Gradul de cooperativizare în comunele Odoreu și Botiz este doar de 37 la sută. Dacă ar fi existat o mai mare preocupare față de cooperativizarea în în­tregime a celor două comune, fondul social al cooperativelor ar fi crescut cu cîteva zeci de mii lei, sumă care ar grăbi rea­lizarea autofinanțării. Pe baza rezoluției celui de-al III-lea Congres al cooperației de consum și a hotărîrii confe­rinței regionale de partid coo­perativele din regiune trebuie să desfășoare o activitate inten­să pentru a realiza beneficii mult mai mari decît pînă acum care să le permită rambursarea creditelor bancare, gospodărirea cu fonduri proprii, ceea ce tre­buie să ducă la autofinanțarea lor. Cooperativa din Odoreu are toate condițiile pentru a se au­­tofinanța. Aceasta o dovedește și diferența mică dintre valoa­rea stocului de mărfuri de la începutul acestui an (683.865) față de fondul ei de bază de peste 400.000 lei. Pen­tru aceasta în schimb se cere conducerii cooperativei să se o­­cupe cu perseverență de rea­lizarea tuturor sarcinilor de plan, astfel încît să realizeze, într-o perioadă cît mai scurtă, bene­ficiile care îi mai sînt necesare pentru autofinanțare. Aceste be­neficii pot fi obținute printr-o muncă consecventă, cu privire la îndeplinirea planului de con­tractări și achiziții, a planului de înscrieri de noi membri și încasarea în întregime a fondu­lui social subscris de cooperatori și prin reducerea­ continuă a cheltuielilor de circulație. j Jum­înica, 1 februarie 1950 Metodă . Nopțile de iarnă sînt lungi. In casele colectiviștilor și ță­ranilor muncitori din satul A­­riniș lămpile cu petrol ard pînă noaptea tîrziu. Intr-o seară, gestionarului Te­odor Mateșan de la magazinul universal, i-a venit o idee năs­trușnică. Oamenii au mare ne­­­voie de petrol, și-a spus el. Ce-ar­ fi să stau la fiecare litru de pe­trol cîte 0,50 lei în plus, drept „fond social“. Ideea păzindu-i-se ingenioasă, a început să o pună în practică. Cetățenii n-au înco­tro și dau cei 50 bani în plus. Gestionarul este satisfăcut: me­toda lui dă roade. Fondul social crește. Să mai spună tovarășii de la U.R.C.C. Cehu Silvaniei că nu se întrebuințează metode noi! Cetățenii însă așteaptă ca uniu­nea raională a cooperativelor să intervină ca să se pună ca­păt unor astfel de metode care nu-s de loc potrivite. V. Mihai a mai bună deservire a populației (De la subredacția din Tg. Lăpuș) In vederea îmbunătățirii de­servirii populației din raionul Lăpuș, întreprinderea „Lăpușa­­na“ și-a mărit capacitatea de producție a secțiilor existente și totodată a înființat noi secții. Astfel, secția de tîmplărie a fost reamenajată pentru a efectua și reparații și confecționări de mobilă la comandă și din ma­terialul clientului. Secțiile de ti­­nichigerie, rotărie și fierărie, au fost mutate în ateliere noi, con­struite în toamna anului 1958. Secțiile de cizmărie, cojocărie, curelărie etc. care funcționează în ateliere dispersate, vor fi instalate intr-un singur imobil, ceea ce va da posibilitatea unui control tehnic îmbunătățit asu­pra lucrărilor ce le execută. Es­te în curs de organizare o sec­ție de zugrăvit și reparații la clădiri, de instalări și reparații electrice. Secția materiale de construc­ții va produce materiale ca: tu­buri și plăci din beton pentru canalizări, cărămizi presate ar­se, piatră brută și fasonată și țigle din ciment. In acest fel posibilitățile de deservire și prestații de serviciu ale întreprinderii către popu­lație cresc față de anul 1958 de peste 6 ori. Conducerea, ajutată de orga­nele raionale de partid și de stat, studiază posibilitatea în­­ființării unor noi secții de pres­tație ca: ateliere de croitorie, mecanică, compactorie etc. \

Next