Pentru Socialism, aprilie 1959 (Anul 10, nr. 1623-1648)

1959-04-01 / nr. 1623

Campania agricola de primăvara în atenția sfatului popular raional Raionul Cărei, primul raion cu agricul­tura complet cooperativizată din regiune, se află în plină campanie de însămințări. Un redactor al ziarului nostru a cerut un in­­­terviu tovarășului Octavian Makranczi, șe­ful secției agricole raionale, asupra felului cum a fost pregătită și cum se desfășoară campania. Redăm mai jos citeva din întrebările puse și răspunsurile primite: * ÎNTREBARE: Care sînt mă­surile luate pentru asigurarea succesului campaniei însămîn­­țărilor de primăvară? RĂSPUNS: Ne-am dat seama încă în perioada de iarnă că ritmul în care are loc procesul­­i de cooperativizare a agricultu­rii impune o pregătire minuțioa­­­­să a campaniei agricole în no­ile condițiuni create. De aceea, paralel cu munca politică de masă pentru cooperativizare, sfaturile populare au fost în­drumate să dea maximum de a­­tenție și pregătirilor pentru însă­­mînțări. Munca politică depusă­­ de deputați, tehnicieni agro­nomi și agitatori a asigurat re­pararea tuturor uneltelor și ma­șinilor necesare în campanie.­­Au fost pregătite de asemenea­­ din timp și condiționate peste 1325 tone de semințe. In iarnă au fost transportate la cîmp cantități mai mari de îngrășă­minte naturale ca oricînd pînă­­ acum. Pentru folosirea­ tuturor for­țelor (atelaje, mașini și oa­meni) s-a întocmit un plan minuțios de desfășurare a tu­turor lucrărilor. Stabilind o vi­teză zilnică de 1.271 ha, noi vom putea termina însămînță­­rile în numai 23 zile lucrătoa­re. Asemenea calcule și planuri au fost întocmite și la nivelul comunelor. ÎNTREBARE: Aveți multe u­­nități cooperatiste noi create. Cum vor fi ele sprijinite în a­­ceastă campanie? • RĂSPUNS: Noi vrem să do­vedim țăranilor muncitori de la noi și chiar celor din alte ra­ioane avantajele mari ale u­­nei agriculturi cooperativizate pe plan raional. Toată activi­tatea noastră, a sfaturilor popu­lare, a tehnicienilor este îndreptată de acum spre un singur țel; întărirea econo­­mico-organizatorică a tuturor unităților socialist-cooperatiste, atît a celor mai vechi cit și a celor noi create. Acest scop îl vom realiza dîndu-le un spri­jin tehnic și organizatoric cali­ficat. Ele trebuie să simtă din plin acest sprijin, care se va concretiza în efectuarea tuturor lucrărilor la un nivel agroteh­nic superior celei de pînă acum și aceasta începînd de la pre­gătirea solului, însămințări, în­treținerea culturilor și pînă la recoltare. Condițiile permit ca rezultatele muncii tehnicienilor și inginerilor agronomi să se cîntărească la recoltare. Pentru a veni în ajutorul teh­nicienilor și al unităților coope­ratiste, secția agricolă a întoc­mit un plan de măsuri agroteh­nice (diferențial) ce se vor a­­plica in vederea obținerii unor producții sporite la hectar. Ast­fel, s-a recomandat întovărăși­rilor agricole și gospodăriilor a­­gricole colective să grupeze se­mănăturilor de toamna, iar celor ieșite slab din iarnă, sa li se aplice îngrășăminte chimice în diferite faze de dezvoltare. Pentru mărirea producției la porumb în acest an toate unită­țile vor semăna numai sămînța hibridă. G.A.C. și Unele întovă­rășiri agricole ca­ acelea din Ur­­ziceni, Foeni, Ghilvaci vor primi porumb hibrid dublu, chiar din generația I-a. De un real folos a fost in­structajul de 3 zile organizat cu toți președinții și secretarii în­tovărășirilor agricole la care au participat și tehnicienii. Lecțiile predate, despre planificare, or­ganizarea muncii în comun, re­tribuirea muncii și evidența în întovărășirile agricole, precu­m și dezbaterile vii ce au urmat sau ajutat la clarificarea multor pro­bleme. ÎNTREBARE: Ce măsuri au fost luate pentru extinderea su­prafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr și floarea-soarelui. RĂSPUNS. Cu sprijinul or­ganizațiilor de partid, sfaturile populare comunale și tehnicienii­ agricoli au desfășurat o muncă intensă de popularizare a avan­tajelor ce le oferă aceste culturi. Astfel, față de anul trecut supra­fețele însămînțate vor crește în acest an la floarea-soarelui cu 1.600 ha, iar la sfecla de zahăr cu 682 ha. Schimbarea semin­ței cu cea din soiul Vinimir, măsurile agrotehnice aplicate, cantitățile mari de îngrășăminte chimice ce s-au solicitat in acest an vor duce la o creștere consi­derabilă a producției. Insămințările pentru culturile din prima urgență sînt în toi. Pînă acum au fost însămînțate peste 6.500 ha, iar în multe lo­curi ele au și fost terminate. A început o mare bătălie, lupta pentru recolte bogate pe toate ogoarele unite din acest raion. Sarcina noastră, a sfaturilor populare, a tehnicienilor este să sprijinim oamenii în această nă­zuință a lor. Topilorul Ioan Cetățean 111, este printre fruntașii in pro­ducte de la uzinele „Gheorghe Gheorg­iiu-vej“ din Baia Ma­re. El se preocupă continuu de calitatea șarjelor. PENTRU son AL If M Atelier model Cooperativa meșteșugărească „Alunea“ din Satu Mare, are a­­teliere de reparații în majorita­tea comunelor din raion. Un a­­semenea atelier funcționează și în comuna Halmeu. De la pri­ma vedere cetățenii sunt plăcut impresionați de articolele expu­se cu mult gust în vitrina atră­gătoare. Tov. Mihai Belbasz, respon­sabilul acestui atelier, pe bună dreptate se poate mîndri deoa­rece în fiecare lună colectivul de muncă condus de el își rea­lizează sarcinile de plan. Prin muncă conștiincioasă cooperatorii Andrei Kovács și Carol Dongi, care confecționea­ză încălțăminte de calitate bu­nă, au reușit să-și depășească planul trimestrial cu mai mult de 40 la sută. La realizările obținute de a­­cest colectiv a contribuit din plin și conducerea cooperativei de centru care îi repartizează cu regularitate și la timp ma­terialele necesare desfășurării în­ bune condițiuni a procesului de producție. Relu C. Ștefan corespondent Calendarul lucrărilor agricole pe luna aprilie în cîmp In unitățile agricole socialist­­cooperatiste se acordă toată a­­tenția folosirii chibzuite a bra­țelor de muncă și a atelajelor, în așa fel înct ținînd seama de a­jutorul dat de S.M.T. lucră­rile de pregătire a solului și în­­sămînțările să se termine la datele recomandate de ingine­rii­­ agronomi. Se termina acum însămința­­rea păioaselor de primăvară, a florii-soarelui, sfeclei de zahăr, borceagu­lui, mazării, lucernei, trifoiului etc. Insămînțarea porumbului se va face cînd temperatura solu­lui rămîne de 8—10 grade C, timp de 3—4 zile, la adîncimea de încorporare a seminței. La 5—6 zile după semănatul po­rumbului se efectuează prașila oarbă cu sapa rotativă. In cursul lunii se aplică în­grășăminte chimice fa zi ale cul­turilor de toamnă și celor de primăvară, pentru a asigura pe această cale creșterea lor rapi­dă. în gradina de legume Se termină grăparul și culti­vatul terenurilor arate din toamnă și destinate și* zarzavaturilor. Cînd legumelor timpul este prielnic, adică temperatura solului se ridică la 8—10 gra­de C, se trece la insămînțarea morcovilor, pătrunjelului, și ridichilor. In răsadnițe se continuă în­grijirea răsadurilor, executîndu­­se lucrările de întreținere și a­­climatizare în vederea tran­splantatului la cîmp. Se conti­nuă săpălugitul. La sfîrșitul lunii aprilie, după ce timpul se încălzește bine și a trecut pe­ricolul brumelor tîrzii, se tre­ce la plantatul roșiilor, vinete­lor etc. Aceasta se efectuează în terenuri bine afinate și în­grășate cu îngrășăminte natu­rale sau chimice. în vii și livezi în vii se continuă cu intensi­tate noile plantații de vii completarea golurilor. Se termi­fi­nă arătura de primăvară și sa­pa mare, cu care ocazie se ad­ministrează în sol îngrășămin­te chimice sau naturale. In livezi se continuă tăierea și curățirea pomilor de uscături, combaterea dăunătorilor vege­tali și animali. Se termină ara­tul printre pomi, îngropîndu-se sub brazdă gunoi de grajd, și se grăpează imediat, se poate continua cu stropirile în livezi pînă pomii n-au pornit în vege­tație. In luna aprilie se termi­nă plantarea pomilor în plan­tații noi înființate și se com­pletează golurile din livezile e­­xistente. în sectorul zootehnic Se fac lucrări de îmbunătăți­re a pășunilor și fînețelor na­turale prin împrăștierea mușu­roaielor și curățirea de buruieni și mărăcini. Pentru a asigu­ra baza furajeră, se termină în­­sâmînțarea culturilor de nutreț. In cursul lunii se face vacci­narea animalelor și păsărilor. Animalele tinere și cele care fată în această perioadă sînt îngriji­te și hrănite cu mare grijă. La sfîrșitul lunii­­ aprilie se pregătesc animalele în vederea pășunatului. firetour?, T­aorîtîc Ifl'ff. 30 de ani de la moartea lui Ion Fonaghi Un luptător devotat cauzei clasei muncitoare Cu 30 de ani In urmă, la 1 aprilie 1929, a încetat din viață Ion Fonaghi, fiu credincios al clasei muncitoare, militant nein­­fricat al Partidului Comunist Romin. Născut la 17 septembrie 1900, in comuna Marghita din regiu­nea Oradea, Ion Fonaghi visa să devină constructor. După ce termină școala primară, urmea­ză liceul la Oradea, iar apoi pleacă la Budapesta. N-a reușit insă să intre la facultate. Eveni­mentele politice care aveau loc sub influența Marii Revoluții Socialiste din Octombrie au dat alt curs vieții tînărului Ion Fo­naghi. Erau eroicele zile ale lup­tei pentru apărarea tinerei Re­publici Sovietice Maghiare care se născuse din voința clasei muncitoare. După înăbușirea in singe a revoluției, tinărul Fo­naghi e silit să se refugieze la Viena și apoi la Praga, un­­de-și continuă activitatea revo­luționară, dedicindu-se cauzei mărețe a eliberării celor exploa­tați și asupriți. El se întoarce curînd în țară și lucrează ca zidar la Oradea și Satu Mare. In anul 1922 de­vine membru al Uniunii Zidari­lor din orașul Satu Mare. In a­­cest timp ia legătură cu Parti­dul Comunist din Rominia și in anul 1923 este primit în rîndu­­rile comuniștilor. Ion Fonaghi devine un agitator și propagan­dist înflăcărat. El organizea­ză pentru muncitori o serie de conferințe cu caracter științific și politic. Fonaghi pune un deo­sebit accent pe studierea opere­­lor clasicilor marxism-leninis­­mului. El își dădea tot mai mult seama de marea importanță pe care o avea presa de partid pentru educarea politică și ideo­logică a oamenilor muncii. Iată de cei din Oradea, Satu Mare și Baia Mare pe unde a lucrat, Ion Fonaghi trimitea cu regula­ritate corespondențe ziarelor de partid. Numeroasele sale cores­pondențe au contribuit la educa­rea muncitorilor din Transilva­nia în spiritul luptei de clasă, al patriotismului socialist și al in­ternaționalismului proletar. In anul 1923 devine colabora­tor permanent al ziarului „Mun­kás" și redactor al ziarului „Uj Harcos“ (organ al C.C. al U.T.C.), care apărea lunar la București. Munca de zarist îi dă posibilitatea să colinde țara, să cunoască temeinic viața mun­citorilor, mai cu seamă a celor din Ardeal și Banat. Ion Fonaghi se ocupa în mod deosebit de educarea uteciștilor în spiritul învățăturii marxist­­leniniste. Se interesa îndeaproa­pe de felul cum studiază tinerii, le dădea îndrumări prețioase cu felul cum trebuie să studieze, explicîndu-le cu multă răbdare probleme de economie politica sau probleme de teorie a mar­­xism-leninismului. Uteciștii l-au îndrăgit repede, văzind in el pe conducătorul comunist de la ca­re puteau să învețe multe. După intrarea partidului in ilegalitate, activitatea partidulu se reconstruia pe baze noi, mun­ca se desfășura in condiții cu totul diferite și incomparabil mai grele. Acțiunile partidului erau duse cu multă precauție și vigi­lență. Răspunderea comuniști­lor era mult mai mare. In anul 1924 Fonaghi este a­restat la Timișoara și trimis la siguranța generală din Bucu­rești pentru „cercetări“. Apoi, se reîntoarce la Timișoara in martie 1925, de unde pleacă la Brașov spre a scăpa de urmă­rire. In această perioadă, el pri­mește din partea partidului sar­cina de a asigura difuzarea ma­terialelor de propagandă în di­ferite centre ale țării, pentru mo­bilizarea maselor la luptă. El desfășoară o intensă muncă re­voluționară, ajutind pe luptă­torii comuniști care erau urmă­riți și activau în ilegalitate. După scurtă vreme Fonaghi primește din partea conducerii partidului sarcina de a organi­za o tipografie ilegală la Târgu Mureș și de a îndruma activi­tatea organizației locale a par­tidului. Dar curînd casa în ca­re se instalase tipografia este pusă sub supraveghere de către siguranță. Deși Fonaghi, care era foarte vigilent, transportase o parte din mașini in altă par­te, tipografia este descoperită in martie 1926, iar Fonaghi este arestat. Procesul, după multe „cerce­tări", are loc in octombrie 1926. Fonaghi este condamnat la 5 ani închisoare și e încarcerat la Doftană. Luptător crescut și e­­ducat de partid, el nu a încetat însă nici în închisoare activita­tea, ci a continuat să studieze marxism-leninismul. La Doftana a început să scrie un studiu de economie politică. Și in închi­soare el a continuat să fie un îndrumător iubit de tovarășii săi pe care-i ajuta să studieze, ex­­plicindu-le problemele grele de filozofie, economie politică și in general probleme de teorie mar­xistă. Fonaghi avea o încrede­re nestrămutată în victoria pro­letariatului. Insă in anul 1928 starea să­nătății lui Ion Fonaghi s-a înră­utățit. Partidul și tovarășii săi din închisoare au luptat din răs­puteri ca să fie transportat la spital. Dar direcțiunea peniten­ciarului a refuzat aceasta. Abia la sfirșitul lunii martie 1929, Fo­naghi a fost transportat la spi­talul din Cîmpina, cînd de fapt nu mai era nimic de făcut. Lup­tătorul comunist Ion Fonaghi moare la 1 aprilie 1929. întreaga viață a comunistu­lui Ion Fonaghi constituie un exemplu însuflețitor de luptă pli­nă de abnegație pentru victoria cauzei socialismului și comunis­mului. DIN RAIONUL SIGHET Animale de rasă Preocupate să îmbunătățească necontenit efectivul de animale, organele zoo-veterinare din ra­ionul Sighet, acordă o atenție deosebită selecționării animale­lor de rasă, pentru reproducție. La centrul de selecționare din Sighet, bunăoară, de la începu­tul anului și pînă în prezent au fost supuse controlului de se­lecție un însemnat număr d­e animale, dintre care peste 1.500 au fost declarate bune pentru reproducție. Operativitatea cu care s-a lucrat la îndeplinirea sarcinilor ce revin acestui ras­ion în domeniul îmbunătățirii efectivelor de animale, au dat roade. Numărul animalelor se­lecționate în cursul primului trimestru a făcut ca sarcina a­­nuala de plan să fie realizată deja în proporție de peste 75 la sută. Zilele acestea a început di­rijarea­­ către gostaturi, G.A.S. Satulung, G. A. S. Fundulea (București), G.A.S. Giurgiu, și către gospodării agricole colec­­tive a unui prim lot de vite de rasă format din 180 vaci.­ Pe loturile școlare Avind condițiile în vedere ale raionului specifice unde a principala ocupație populației este creșterea animalelor și pomicultura, con­ducerile școlilor ele­mentare din raio­nul Sighet orientea­ză politehnizarea în­­vățămîntului in a­­ceastă direcție. Că­utînd să formeze la copii deprinderi de buni pomicultori, o serie de școli prin­tre care cele din Călinești, Ocna Șu­­gatag, Rona de Sus și Săpînța au ame­najat pe loturile șco­lare mici pepiniere. Aci elevii învață cum să producă ma­terialul necesar pen­tru sădirea pomilor, în livezi. Totodată, pe loturile școlare se fac și numeroa­­se aplicații din ca­re elevii învață cum să execute lucrările de altoire și îngri­jire a pomilor. Ase­menea loturi există in prezent pe lângă 25 unități școlare din raion. Influența creșterii productivității muncii asupra realizării planului de producție în industria regiunii Productivitatea muncii se ca­racterizează prin cantitatea producției care se crează într-o unitate de timp de lucru. In economia capitalistă creș­terea productivității muncii are loc în primul rînd, pe seama creșterii intensității muncii, a­­dică a cantității muncii stoarse de la un muncitor într-o unita­te de timp. In economia socia­listă, această creștere este le­gată de perfecționarea conti­nuă a înzestrării tehnice muncii, de îmbunătățirea folosirii a tehnicii de către muncitori. La rîndul ei, înzestrarea tehnică a muncii și gradul de folosire a tehnicii de producție, sînt con­diționate de nivelul calificării muncitorilor, de nivelul lor cul­tural, de atitudinea lor față de muncă, de generalizarea meto­delor înaintate socialiste de muncă. Sistemul nostru socia­list de conducere și organizare a întreprinderilor industriale, a creat toate condițiile pentru creșterea necontenită a produc­tivității muncii, ca factor prin­cipal în sporirea volumului pro­ducției. In industria regiunii Baia A Mare, productivitatea muncii este în continuă creștere. Dacă pentru anul 1950, stabilim drept nivel al productivității muncii 100 la sută, în anul 1958, observăm că ea reprezin­tă deja 167 la sută, și apro­ximativ dublu față de anul 1948, anul naționalizării întreprinde­rilor industriale. Din tendința de continuă creștere a acestui pe teme economice indicator rezultă ca an de an cu același efectiv de muncitori se dau mai multe produse eco­nomiei naționale. Care este contribuția creșterii productivității muncii la spori­rea volumului producției, și ca­re sînt factorii care au deter­minat această creștere? Intr-un articol apărut recent s-a arătat că planul producției globale în anul 1958 s-a reali­zat pe regiune în proporție de 108.3 la sută. In același timp, planul productivității muncii s-a realizat în proporție de 103.4 la sută. La prima vede­re ne pare neînsemnată această depășire. Dacă vom calcula în­să, vom afla că creșterea pro­ductivității muncii în industria regiunii cu numai 1 la sută, în­seamnă anual o producție in plus de 34.000 m.c. cherestea rășinoase clasa I-a și 19.000 m.c. bușteni de rășinoas și *au 50.000 tone minereu și 14.000 tone acid sulfuric; sau 60 mi­lioane de bucăți cărămizi presa­te arse; sau 2.000 buc. vagoneți tip miner și 10.000 buc. mașini de gătit cu aragaz cu 3 ochituri, etc. La obținerea acestor rezultate remarcabile au contribuit colec­tivele de muncitori, ingineri și tehnicieni ale numeroaselor în­treprinderi industriale din re­giune, în frunte cu comuniștii. Printre diferiții factori cu aju­torul cărora s-a obținut crește­rea productivității muncii în a­­nul 1958, este și folosirea inten­să a capacităților de producție. La uzinele „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ din Baia Mare insta­lațiile de acid clorhidric și acid sulfuric au funcționat la capaci­tatea lor maximă. La fel, insta­lației de acid sulfuric i s-au a­­dus modificări pentru ridicarea productivității utilajelor. La u­­zinele „1 Mai“-Ferneziu, a fost m­ai din plin folosită instalația de aglomerare. întreținerea bu­nă a utilajului la fabrica de mo­bilă Iprofil „Alexandru Tămaș“ din Sighet, a făcut posibilă o mai bună utilizare a tuturor mașinilor. O atenție deosebită s-a acor­dat la întreprinderi dării în funcțiune a noilor capacități de producție și lărgirii mecanizării procesului de producție. Astfel, s-a pus integral în funcțiune fil­trul electric și căldarea de 50 tone pentru rafinarea plumbului la uzinele „1 Mai“ Ferneziu; a intrat in producție centrala ter­mică și atelierul de vopsit la „Drum nou“ din Satu M­are, etc. Mecanizarea în procent din ce în ce mai mare la transporturi­lor subterane sa dus la creșterea randamentelor la exploatările mi­niere ale Trustului minier Baia Mare, iar la „Tudor Vladimires­­cu“ din S­atu Mare s-au dat pro­ducției din fondurile de mică mecaniziare Încă 55 de diferite mașini. Măsurile tehnico-organizatori­­ce constituie de asemenea un factor de bază in creșterea pro­ductivității muncii. De aceea se acorda atîta atenție urmăririi și îndeplinirii planului de măsuri, precum și retragerii muncitorilor la conducerea economiei. Se știe, de pildă, că extinderea metode­lor de abataj cu înmagazinarea minereului la exploatările mi­niere, precum și reducerea per­sonalului auxiliar, au constituit factori importanți în creșterea productivității muncii pe trust, întrecerea socialistă, această metodă comunistă de construi­re a socialismului, are în ulti­mă instanță rolul hotărîtor în creșterea producției și produc­tivității­ muncii. Inițiativa mi­nerilor, care a avut ca obiec­tiv, realizarea planului de mi­nereu zilnic, iar decadat la toate sortimentele, a adus o puternică înviorare întrecerii în exploatările miniere, consti­tuind o mare forță mobiliza­toare în lupta pentru plan. In afară de cele aratate mai sus, la creșterea productivită­ții muncii au contribuit și alți diferiți factori ca: aproviziona­rea în condiții bune la întreprin­derilor regiunii cu materii pri­me și materiale, introducerea sistemului îmbunătățit de sa­larizare și îmbunătățirea nor­mării muncii, ridicarea califică­rii muncitorilor la exploatările miniere din Baia Sprie, Cavnic și alte întreprinderi, reducerea lipsurilor nemotivate etc., etc. Datorită cauzelor arătate mai sus, precum și folosirii diver­selor rezerve interne, planul productivității muncii a fost depășit în anul 1958 la o se­rie de întreprinderi din regiu­ne, dintre care amintim urmă­toarele: uzinele „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ Baia Mare, (104,4 la sută),, uzinele „1 Mai“ Fer­neziu (102,8 la sută), Trustul minier Baia Mare (107,6 la sută), „Tudor Vladimirescu“ Satu Mare (108,7), fabrica de cărămizi Satu Mare (102,7 la sută) și încă multe altele. A­­ceastă depășire a planului pro­ductivității muncii, înseamnă o producție suplimentară de mari cantități de bunuri materiale date economiei naționale. Au mai existat în anul ce a trecut însă și posibilități nefo­losite ale creșterii productivi­tății muncii. Exceptînd de une­le cazuri obiective, ca nepri­­mirea în întregime a m­ateriei prime repartizate, folosirea in­completă a capacităților de pro­ducție conform planificării etc., la unele întreprinderi nu s-a manifestat o suficientă preocu­pare pentru realizarea acestei sarcini importante. Astfel, la întreprinderea „Lăpușana“ din Tîrgu Lăpuș, slaba organizare a procesului de producție a dus și la scăderea productivității muncii planificate. Centrul me­canic din Cărei, a menținut un număr ridicat de lucrători, cu toate că nu au existat comenzi suficiente la secția reparații. Aceeași situație a existat și la cooperativa „Deservirea“ din Sighe­t. Astfel, au rămas cu planul productivității muncii d­erealizat întreprinderi ca: „1 Septembrie“ Satu Mare, (96,0 la sută), I.F.E.T. Vișeu (99,7 la sută), cooperativa „Progre­sul" Tășnad (87,9 la sută), etc. Rezultă deci că — cu anu­mite excepții — în anul ce a trecut, colectivele multor în­treprinderi industriale din re­giune, au depus eforturi pen­tru realizarea planului produc­tivității muncii, lucru ce a și dat rezultate. Cu toate aceste rezultate în­să, mai există numeroase posi­bilități care se pot folosi în ve­derea ridicării necontenite a productivității muncii. Studie­rea atentă a rezervelor interne ale fiecărei întreprinderi poate rezolva multe dintre aceste pro­bleme. Este deosebit de prețioa­să inițiativa topitorilor de la uzinele „Gheorghe Gheorghiu- Dej“ ca „Fiecare orrv al muncii să contribuie cu $1 puțin o propunere pentru descoperirea și valorificarea rezervelor inter­ne în domeniul său de activita­te“. Generalizarea acestei ini­țiative, în toate întreprinderile din regiune, ar da însemnate rezultate în domeniul creșterii productivității muncii. Ridicarea necontenită a pro­ductivității muncii, este una dintre cele mai importante con­diții ale construirii comunismu­lui. Lenin a arătat că: „Pro­ductivitatea muncii este în ul­timă analiză, factorul cel mai important, cel mai de seamă al victoriei noii orînduiri sociale. Capitalismul a creat o pro­ductivitate a muncii pe care n-a cunoscut-o feudalismul. Capi­talismul poate fi, și va fi în­vins definitiv, prin aceea că so­cialismul creează o productivi­tate nouă a muncii, cu mult mai înaltă“. Pentru înfăptuirea acestei ce­rințe este necesară folosirea tu­turor posibilităților în vederea­ atingerii creșterii productivită­ții muncii cu 6,4 la sută, în 1959, fața de 1958, și cu 45— 50 la sută, pînă la sfîrșitul a­­nului 1960, față de nivelul din 1955, așa cum a stabilit parti­dul. Realizarea acestei sporiri a productivității muncii, va du­ce la întărirea și dezvoltarea e­­conomiei noastre naționale, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. ALEXANDRU ADAMEK, economist, Direcția regională de statistică.

Next