Pentru Socialism, iunie 1959 (Anul 10, nr. 1674-1698)

1959-06-02 / nr. 1674

7 Sesiunea a patra ordinară a sfatului popular regional A patra sesiune ordinară a sfatului popular regional și-a încheiat lucrările in ziua de 30 mai a­c„ luind hotăriri importante. Publicăm cîteva din discuțiile purtate de deputați pe marginea raportului cu privire la învățțămîntul de cultură generală. ~nrr- Cuvântul deputatului Vasile Șuta Vorbitorul a subliniat rolul sfaturilor populare in conduce­rea invățămintului de cultură generală, arătând că In această frectie comitetul executiv al sfatului popular orășenesc a a­­cordat o atenție deosebită chiar de la începutul anului școlar 1958/59. Datorită acestui fapt și felului în care cadrele di­dactice din oraș au reușit să se achite de sarcini, au fost în­­­scriși in clasele I—IV un nu­măr de 2.792 copii, din care în trimestrul II frecventau școala 2.764. La clasele V—VII din totalul de 1.725 copii înscriși la începutul anului, frecventau școala în trimestrul II un nu­măr de 1.707. Față de anul trecut, situația școlară la sfirșitul trimestrului II este cu mult mai bună, nu­mărul elevilor promovați fiind mult mai mare. Proporția de corigenți pe oraș este de numai 18 la sută. Faptul că tot mai mulți sunt acei elevi care pro­movează clasele cu calificative­le bine și foarte bine, se dato­­rește în primul rînd cadrelor didactice, care și-au îmbunătățit metodele de predare și sunt mai exigente in răspunsurile pe care le dau elevii. Pe viitor, se cere din parte­a lor să muncească și mai bine, să ridice și mai mult nivelul predărilor, urmărind in același timp cu mai multă aten­ție și dragoste dezvoltarea ele­vilor. Elevii mai slabi vor trebui ajutați mai mult, pentru ca fiecare învățător, diriginte de clasă să profesor și se poată mândri cu faptul că în clasa lor nu există nici un elev corigent sau repetent. Un ajutor de seamă în munca cadrelor didac­tice pot să-i dea părinții­­ ce trebuie să urmărească ca­­a­­casă cum învață copiii lor, cum iși pregătesc temele și să-i ajute acolo unde întîmpina greutăți. In vederea asigurării de con­diții optime începerii anului școlar 1959/60 —­ a încheiat vorbitorul — comitetul executiv al sfatului popular orășenesc a luat încă de pe acum măsuri de reparare a tuturor localuri­lor de școli din raza orașului, de completare a mobilierului și a materialului didactic, cât și de asigurarea tuturor unităților școlare cu lemne de foc pentru iarnă. De asemenea, în vede­rea asigurării spațiului de șco­larizare se construiesc 3 noi localuri de școli. Cuvântul tov. Aurel Feștila După ce a trecut în revistă marile realizări obținute pe plan local pe drumul revoluției culturale conduse de partid, vor­bitorul a analizat felul cum a fost aplicată recenta hotărire a partidului și guvernului cu pri­vire la învățămintul seral și fără frecvență, arătind că in prezent sunt înscriși 1.377 elevi muncitori și că s-au­ deschis și funcționează cursuri de pregă­tire pentru 324 muncitori. Trebuie arătat — a subliniat In continuare deputatul — că mai sunt in această privință lipsuri de care răspund nu nu­mai sfaturile populare, ci și consiliul sindical regional. Fă­­cînd un sondaj la 6 miari între­prinderi din Satu Mare s-a con­statat că din totalul muncitorilor de aici 25 la sută au pînă la 4 clase elementare, 60 la sută au școli de 7 ani și profesionale, 6 la sută școli medii neterminate, 7 la sută școli medii terminate si 2 la sută studii superioare. Rezultă din aceasta că peste 1.300 de muncitori din aceste întreprinderi iau nevoie de com­pletarea și terminarea studiilor de cultură generală, fără să mai vorbim de atragerea unui număr și mai mare de munci­tori in invățămintul mediu se­ral și fără frecvență. Cu toate acestea, în Satu Mare s-au în­scris la acest învățămînt numai un număr de 311 muncitori. A­­ceeași situație există și la Baia Mare, Sighet, Cărei și Lăpuș. Acest lucru dovedește că noi n-am reușit să­­ organizăm o temeinică muncă de populari­zare a conținutului hotăririi partidului și guvernului, de lă­murire și atragere a muncitori­lor și in special­ia tinerilor spre acest învățămînt. Lipsuri au și comisiile de se­lecționare din întreprinderi ca­re au lucrat superficial, reco­­mandînd cîțiva muncitori și cu aceasta socotindu-și misiunea terminată. Astfel s-a întimplat la întreprinderile „1 Septem­brie", ,,Jozsa Béla", „Tudor Vla­­dimirescu". La alte întreprinderi ca: „Oșana“, „Steaua Roșie“, „I.T.A.“ etc. comisiile n-au depus nici o activitate lăsind această muncă în seama șefului de ca­dre. Vorbitorul a subliniat de asemenea lipsurile unor condu­cători de întreprinderi care nu asigură condiții muncitorilor pentru ca aceștia să poată lua parte la cursurile de pregătire de 4 luni, cât și slaba funcțio­nare a acestor cursuri pregăti­toare. Subliniind măsurile care nece­sită a fi luate în vederea îm­bunătățirii muncii de atragere, selecționare, înscriere și pre­gătire a muncitorilor­ la cursuri­le serale și fără frecvență, vor­bitorul a încheiat spunînd: „Grija noastră, trebuie să fie permanent îndreptată spre spri­jinirea muncitorilor pentru ca aceștia, completîndu-și cunoș­tințele de cultură generală, teh­nice și profesionale, să aducă o contribuție tot mai mare la construirea socialismului“. Cuvântul deputatei Maria Zidaru Datoriță grijii deosebite partidului și guvernului, în fie­a­care sat, în fiecare cătun există școli, există cadre didactice su­ficiente și asigurate toate con­dițiile materiale pentru ca fiii și fiicele oamenilor muncii să poată învăța spre ia putea deve­ni oameni adevărați, folositori patriei. La școala din satul Pău­­lești (sat complet colecti­vizat), unde există 11 ~ învă­țători și profesori, învață toți fiii colectiviștilor. Din rindul lor s-au ridicat in ultimul timp 4 profesori, contabili și socoti­tori, brigadieri, etc. Ocupându-se de felul cum or­ganele locale ale puterii de stat se ocupă de asigurarea condi­țiilor materiale și de trai ale cadrelor didactice, vorbitoarea a arătat că în această privință Sfatul popular din comuna Am­­buch are lipsuri serioase. Pe lân­gă că nu le-a asigurat locuințe corespunzătoare, nu le-a repar­tizat nici loturile de teren la care au dreptul pentru cultiva­rea de legume și zarzavaturi. De asemenea deputata a cri­ticat secția de învățămînt cultura la Sfatului popular raio­și­nal Satu Mare (șeful secției Gheorghe Pop), care mută ca­drele didactice fără nici un rost dintr-o comună în alta. Acestui fel de la munci — a cerut de­putata Maria Zidaru — trebuie să i se pună capăt. Cuvântul deputatului Grigore Pop la cuvîntul său, vorbitorul a făcut o comparație între condi­țiile de învățămînt din trecut și astăzi din Maramureș, stotînd în evidență faptul că numai în raionul Vișeu urmează astăzi cursurile claselor I—IV 9.821 copii de țărani muncitori, iar la clasele V—VII s-au obținut de asemenea realizări importan­te în ce privește cuprinderea co­piilor la școală. In vederea asigurării condiții­lor materiale desfășurării noi­în încheierea discuțiilor raport, a luat cuvîntul deputa­ta tui Paul Low, secretar al Co­mitetului regional de partid Ba­ia Mare, care a spus: In anii regimului democrat­­popular în regiunea noastră, datorită grijii și condițiilor cre­ate de partid și guvern, au fost obținute rezultate frumoase în domeniul învățămîntului. Există astăzi asigurate condițiile pen­tru ca toți Copiii din regiune să termine 4 clase și totodată să se generalizeze invățămintul de 7 ani. In fiecare centru de raion există școală medie. Rezultate frumoase au fost ob­ținute în privința legării teoriei de practica, în privința antrenă­rii elevilor în diferite activități practice. Intr-o serie de școli medii și de 7 ani din Satu Ma­re, Cărei, Baia Mare, Sighet etc., elevii lucrează efectiv în a­­teliere, S.M.T. sau pe terenurile agricole. După ce vorbitorul a scos in evidență o serie de lipsuri mai importante, s-a oprit asupra u­­nor obiective care trebuie să constituie o preocupare perma­nentă pentru fiecare deputat, pentru fiecare sfat popular. Trebuie dezvoltate la tineretul nlustru trăsăturile de caracter mare a învățămîntului, Comite­tul executiv al Sfatului popu­lar raional Vișeu a acordat atenție deosebită construcțiilor­­ de școli, atît din fond central cît și prin contribuția volunta­ră a cetățenilor. Numai prin contribuția voluntară au fost construite 36 săli de clasă. In curs de construcție se găsesc în raion 21 săli de învățămînt ca­re vor fi gata la 23 August ax. O problemă importantă ridi­cată de vorbitor a fost aceea a ale omului de tip nou, să se cultive în rindurile sale dragos­tea de patrie, dragostea față de U.R.S.S. și to­ate țările la­gărului socialist, f­ață de oa­­­menii muncii din lumea întrea­gă și să cunoască în același timp care sunt dușmanii popoare­lor. Conștiința tineretului trebu­ia ferită de influențe ale educa­ției burgheze din trecut. A­­cest lucru se poate face numai printr-o serioasă muncă de edu­care, muncă în care se mai ma­nifestă unele lipsuri. Cadrele di­dactice, inspectorii secțiilor de învățămînt regională și raiona­le, vor trebui să acorde aten­ție nu numai laturii instructive, ci și educative. In unele școli nu se res­pectă hotărîrea cu privire la îm­bunătățirea învățămîntului de cultură generală din 1956, care prevede că elevii vor putea fi antrenați la diferite acțiuni nu­mai o singură după-amiază pe săptămînă, rămînînd la disipozi­ția elevului 5 după-amieze li­bere pentru pregătire. In u­­nele localități nu se res­pectă suficient nici timpul li­ber al Cadrelor didactice, care n-au astfel timp necesar de pregătire. Toate acestea duc la calificării cadrelor didactice. In raion există 120 cadre didactice necalificate, cărora va trebui să li se creeze condiții pentru com­pletarea pregătirii ideologice, pedagogice și de specialitate. In încheiere deputatul a che­mat în numele comitetului exe­cutiv raionul Vișeu pe toți de­putații la întrecere ca în cin­stea zilei de 23 August să fie terminate toate construcțiile de școli din contribuție voluntară, supraîncărcarea elevilor și a ca­­drelor didactice, lucru care tre­buie eliminat definitiv din prac­tica unor sfaturi populare, ca­re dau în acest sens­­ dispoziții școlilor. După ce s-a ocupat pe larg de unele succese, de lipsurile existente în privința cursurilor serale și fără frecvență și de sarcinile deputaților și ale sfa­turilor populare în vederea îm­bunătățirii acestui învățămînt, vorbitorul a subliniat atenția ce trebuie acordată din partea cadrelor didactice, a Sec­țiilor de învățămînt, încheierii în cele mai bune condițiuni anului școlar 1958/59 și pregă­t­tirilor deschiderii viitorului an școlar. Se apropie ziua de 23 Au­gust, a XV-a aniversare a eli­berării patriei noastre. Această sărbătoare satit de dragă po­porului nostru s-o intîmpinăm cu noi realizări. Deputații regi­onali trebuie să aibă întîlniri mai dese cu alegătorii, să dis­cute cu ei și împreună să lupte pentru a obține noi succese în toate domeniile de activitate pe drumul construcției socialiste în scumpa noastră patrie. Cuvântul deputatului Paul Löw r —rin« sor' *' !?m La S.M.T. Mărtinești se apropie de sfîrșit lucrările de repara­re a batozelor și mașinilor necesare campaniei de recoltare a cerealelor. IN CLIȘEU: mecanicii Vasile Pașk» Vasile Farcău lucrînd la montarea unei secerători-legători. Un consiliu sătesc activ Satul Gherța Ma­re, din raionul Oaș, este așezat între dealuri, caracter avînd un pomicol, zootehnic și în mai mică măsură cerea­lier. Cu toate aces­tea, producătorii a­­gricoli din acest sat au înțeles că și ei trebuie să contri­buie la fondul cen­tralizat de cereale al statului. Bineîn­țeles, că la această convingere ,au a­­juns și datorită fap­tului că membrii consiliului sătesc al cooperativei de con­sum, printre care Mihai Nemeș Vasile Călin, îndru­și­mați de organizația de partid, le-au ex­plicat țăranilor muncitori pe larg și convingător­vantajele ce le ofe­­­­ră sistemul contrac­tărilor de cereale cu statul. Consiliul sătesc al cooperativei a atras în munca pe care o desfășoară pentru a contracta cu­ multe cantități mai de cereale și un larg activ de coopera­tori. Dintre aceștia cele mai bune re­zultate le-au obți­nut: Árpád Mátyás, Mihai Sarea, Nico­­lae Ciupac, Grigore Haiduc, Maria Ne­meș și alții, care, împreuna cu mem­brii consiliului să­tesc, au reușit să lămurească pe ță­ranii muncitori să contracteze în nu­mai 7 zile 31 tone de cereale. Consiliul sătesc din Gherța Mare, prin activitatea sus­ținută pe care o desfășoară, dove­dește că în satele raionului Oaș exis­tă posibilități de a mări cantitățile de cereale de către contractate producă­torii agricoli cu cooperativele de consum. A. Paszternak corespondent Pentru calificarea lucrătorilor de la T. A P. L. Pentru ridicarea calificării profesionale a salariaților săi și pentru a asigura o mai bună deservire a consumatorilor, con­ducerea T.A.P.L. Satu Mare a inițiat un curs de calificare cu o durată de trei luni, în cadrul căruia s-a predat un minim de cunoștințe necesare celor ce lu­crează în unitățile T.A.P.L. Recrutarea cursanților și în­tocmirea programului cunoștin­țelor ce s-au predat, au fost date în grija unei comisii for­mate special în acest scop. La cursuri s-au predat lecții de ma­tematică legate de specificul muncii din T.A.P.L., reguli ge­nerale despre comerț și o bună deservire, probleme ale igienei locului de muncă ,etc. Zilele acestea a avut loc în­cheierea cursului cu care pri­lej s-a ținut și un examen. S-a constatat că majoritatea cursan­ților și-au însușit temeinic cu­noștințele. Astfel, 8 au obținut calificativul foarte bine, 23 ca­lificativul bine și 23 mulțumitor. Doar 7 cursanți au fost respinși la examen. In­ urma­­ rezultatelor bune ob­ținute în munca celor ce au urmat cursul de calificare profe­sională și pe baza experienței dobîndite în acest domeniu, con­ducerea T.A.P.S. Satu Mare va organiza și alte asemenea cursuri. Al. Rusec corespondent Mărfi,­­2 îunie 1953 140 de ani de la nașterea lui Gh­eciat­­ Bălcescu Nicolae Bălcescu s-a născut la București in anul 1819, în ajunul răscoalei conduse de Tu­dor Vladimirescu. Studiile și le face la școala Sf. Sava (azi N. Bălcescu) unde primește o ade­vărată educație patriotică din partea lui Eftimie Murgu, prof. Vaillant și alții. In­­măruți Băl­cescu se aprinde dorința fier­binte de a studia trecutul plin de zbucium și de lupte pentru libertate al poporului român ex­ploatat și împilat. In 1840 organizează cu Di­­m­itrie Filipescu o conspirație, care insă e descoperită, iar con­ducătorii arestați. Bălcescu este închis pe trei ani la Mănăstirea Mărgineni. Nerenunțînd la ac­tivitatea revoluționară, in 1843, alături de Cristian Tell și I. Ghica pune bazele organizației secrete ,,Fră­ția", ce avea ca scop pregătirea revoluției. Pro­gramul organizații acestei cu­prindea lichida­rea privilegiilor feudale, împro­prietărirea țăra­nilor, organiza­rea armatei na­ționale etc. Ur­mărit de guvern pentru activita­te subversivă, se refugiază la Paris, unde in februarie 1848 îl găsim in mij­locul celor răsculați, care ase­diază palatul regal. Invățind din revoluția franceză, Bălcescu își face planuri de răsculare a poporului său, de împroprietări­re a țăranilor, doborîrea moșie­rilor și instaurarea unui gu­vern revoluționar. După ce colindă și alte țări in care poporul se răsculase, Bălcescu sosește în țară pentru a elabora programul revoluțio­nar. Aici însă are de înfruntat pe Eliade Rădulescu și grupul său, care voiau o revoluție „mo­derată“. După multe tergiver­sări se elaborează programul intrat în istoria poporului nostru sub numele de ,,Proclamația de la Izlaz" care prevedea printre altele independență administra­tivă și legislativă, egalitatea drepturilor politice, emanciparea clăcașilor etc. Revoluția se dezlănțuie, iar masele obligă pe Bibescu Vo­dă să abdice. In culise însă, burghezia ajunge la înțelegere cu moșierimea, ale cărei inte­rese le apără. Guvernul se reor­ganizează, iar Bălcescu rămîne numai secretar de stat. Cu toa­te că Bălcescu cere aplicarea proclamației, burghezia condu­­­să de Eliade și Brătianu, nu acordă vot universal, nu îm­proprietărește țăranii, iar po­porul este împiedicat să lupte cu arma în mină pentru apăra­rea țării atunci cind turcii sunt chemați să înăbușească revolu­ția. Arestat, Bălcescu evadează și fuge în Transilvania, unde încearcă să lămurească pe ro­­mâni să sprijine revoluția maghiară. Bălcescu reușește, in­să prea tirziu, să obțină asen­timentul luptei comune din par­tea lui Kossuth și Avram Iancu. Revoluția este înăbușită și aici, iar Bălcescu pleacă în străină­tate, unde, din cauza bolii care se agravează, moare la Paler­mo în Italia. Nicolae Bălcescu a fost un luptător de frunte pentru drep­turile maselor asuprite, un is­toric cu merite excepționale pentru epoca în care a trăit și în același timp și un scriitor­ talentat Toată opera lui este o pledoarie înfo­cată în favoarea drepturilor țără­nimii pentru pă­­mînt și un re­chizitoriu împo­triva nelegiuiri­lor boierimii ex­ploatatoare. El demască cu multă forță tirania și fara hi­doasă a claselor exploatatoare, care, pentru interesele lor mes­chine, trădează patria și asu­presc poporul. „Boierul nu cu­noaște amorul pămîntului, tră­iește departe de domeniul său... — scrie Bălcescu. Pentru el, pămîntul nu e decit o închisoare în care îl închide pe țăran pen­­­tru a-l exploata cu slugile sau cu arendașii lui... Pentru a-și salva dreptul la nedreptate a vindut independența patriei și și-a pus monopolul la adăpostul baionetelor străine Lucrările lui Nicolae Bălces­cu, care tratează problema a­­grară, arată clar dragostea lui pentru popor, dorința de a-l face pe țăran proprietar. Băl­­cescu nu vede însă salvarea ță­rănimii prin înlăturarea fiecărei exploatări, ci numai in împro­prietărirea ei cu pămînt. Nicolae Bălcescu a fost un mare luptător pentru drepturile maselor asuprite, un prieten și apărător hotărît al înfrățirii po­poarelor. In activitatea sa revoluționa­ră din Transilvania el luptă pentru înfrățirea romînilor cu maghiarii, pentru victoria re­voluției ungare, care, în condi­țiile de atunci, putea nu numai să învingă despotismul hab­­sburgic, ci să ajute luptei re­voluționare a popoarelor. Privind poporul ca pe ade­văratul creator al istoriei, Băl­­cescu a arătat că zdrobirea ex­ploatării se face prin revoluție, prin lupta împotriva tuturor claselor dominante și prin strân­­sa alianță a celor asupriți, întreaga viață a lui Nicolae Bălcescu e pătrunsă de patrio­­tismul înflăcărat al iubirii de țară, al iubirii de popor, pe care l-a vrut liber, înfrățit cu națio­­nalitățile conlocuitoare, într-o țară independentă. Figura lui Nicolae Bălcescu apare în paginile istoriei noas­tre ca a unui adevărat patriot revoluționar, luptător neobosit pentru cauza poporului, I. TUDOR La ordinea zilei Toată atenția recoltării finului Un însemnat obiectiv pe dru­mul dezvoltării producției a­­gricole-marfă îl constituie lup­ta pentru dezvoltarea continuă a sectorului zootehnic. Această problemă nu trebuie privită numai prin prisma creșterii nu­merice a șeptelului. Paralel cu înfăptuirea încărcăturii de ani­male la suta de hectare teren agricol, este necesar să se îm­bunătățească și calitatea șepte­lului. Acest lucru poate fi rea­lizat prin asigurarea armoniei între lucrările de selecție condițiile de furajare a anima­și­lelor. In cursul anului trecut, unită­țile agricole socialist-coopera­­tiste au dat o mai mare impor­tanță asigurării bazei furajere. Astfel se explică producțiile de aproximativ 3.000 litri lapte a­­nual pe cap de vacă furajată, ce au fost obținute în gospo­dăriile colective din Sighet Botiz, sau în gospodăria agri­ci­colă de stat din Ardud etc. Calitatea nutrețurilor este condiționată de mai mulți fac­tori. In prezent, începe bătălia pentru asigurarea unor nutre­țuri fibroase de calitate. Fiind vorba despre acestea, calitatea este condiționată de stadiul de maturitate în care sunt recol­tate, de felul în care sînt pre­gătite fînurile, de procentul de umiditate cu care sunt depozi­tate etc. Se știe că timpul op­tim de recoltare a fînurilor es­te diferit. Pentru gramin­ee, cea mai mare valoare nutritivă au­ fînurile recoltate în perioa­d­­a înspicării, iar­na leguminoa­se (luternă, trifoi etc) în pe­rioada începutului înfloririi. în afară de faptul că fînurile vor avea astfel o mare valoare nu­tritivă, recoltatul în aceste pe­rioade mai întrunește cîteva în­semnate avantaje și anume: se permite obținerea celei de-a doua coase sau a otavei, se îm­piedică înmulțirea buruienilor a căror semințe n-au ajuns la faza de coacere și se creează posibilitatea folosirii raționale a brațelor de muncă dinaintea începerii recoltării cerealelor. Intîrzierea recoltării fînurilor în G.A.S. Sighet sau în gospodă­riile colective din Vama, Cu­­foaia și Coltău, în anul trecut, a influențat asupra producțiilor animale chiar pînă la începerea pășunatului în acest an. Iată pentru ce trebuie dată atenția cuvenită recoltărilor pe suprafe­țele cu fînuri naturale, pe lu­­cerniere etc. Dar nu­ numai cositului trebuie să i se acorde atenție deosebi­tă. Printr-o necorespunzătoare uscare și transportare la locul de depozitare a fînurilor se pot pierde, de asemenea, însemnate cantități de plante care conțin cele mai mari calități nutriti­ve. De pildă, prin fărîmițare se pierd frunzele și florile plante­lor. Or, aceste părți din plante reprezintă cam jumătate din greutatea finului și trei sferturi din totalul substanțelor hrăni­toare. Agronomii, brigadierii trebuie să stabilească grosimea brazdelor în care se va usca finul, timpul cît va rămîne în brazde expus soarelui, cît momentul în care finul va tre­și bui transportat. Irt cazul cîr­d tîfflpul va fi ploios se vor lua măsuri corespunzătoare pentru uscatul fînurilor pe capre sau alte suporturi din lemn. In multe părți există practi­ca de a lăsa finul recoltat și strîns în căpițe, afară în cîmp. Un astfel de fin pierde jumătate din valoarea lui nutritivă. De aceea se recomandă așezarea finului în clăi, în vecinătatea adăposturilor în care vor fi fu­rajate animalele, înlăturîndu-se astfel, cheltuielile pentru un nou transport și fclăit. Este bi­ne ca o dată cu alcătuirea clă­ilor să se procedeze la sorta­rea fînurilor pe calități, spre a putea fi furajat rațional, în­tr-un anumit timp și la anumi­te categorii de animale. Recoltarea și depozitarea fi­nului este o problemă la or­dinea zilei. După cum se consta­tă pe teren, organele agricole, încă nu au acordat suficientă a­­tenție desfășurării acestor munci. In unele locuri, așteptîndu-se alcătuirea planului de acțiune pe perioada Campaniei de vară, s-a dat uitării faptul că re­coltarea finului ia și început, că îndrumarea în acest scop es­te o cerință imediată. Organi­zațiile de partid trebuie să în­drume consiliile de conducere din gospodăriile colective pen­tru ca în aceste zile să fie mo­bilizate toate forțele existente, în scopul pregătirii unor nu­trețuri de bună calitate. Ioan Niculescu, taxator la un autobus pe traseul Satu Mare — Tîrgu Lăpuș, obișnuiește să ia sport de la călători. Așa a făcut și într-una din zilele trecute, cînd se afla pe cursa nr. 50306. Călători ca Terezia Miclăuș, Grațian Hebe și Bandura, care au călătorit de la Lipău la Valea Vinului Vasile și Roșiori, Dumitru Băban din Módra ș.a. sunt nemulțumiți de acest procedeu și cer înlăturarea lui din serviciu. Taxatorul Stop! Pe lingă bilet mai nevoie și de Iod .Nu?, ‘ * i

Next