Pentru Socialism, iulie 1959 (Anul 10, nr. 1699-1725)
1959-07-01 / nr. 1699
) > \ 2 »■hiuil MWHWMtW Baia Mare — Noul bazin de înot cu trambulinele de sărituri. Rînduri pentru părinții copiilor din tabăra de la Gir dani . DRAGI PĂRINȚI Copiii dumneavoastră sînt la tabără numai de-o suptă mină și poate că nu toți și-au făcut timp să vă scrie. Să știți insă că sînt sănătoși și că nu v-au uitat. Anii au prins după d-voastră la sosirea in tabără! Azi insă și lor le e rușine că au fost așa de prostuți la început și abia mai recunosc că au prins. în cele 5 mese pe care le iau zilnic, copiii primesc cite 3.300 sau chiar 4130 de calorii. Nu se poate zice că este copil căruia să nu-i convină mincarea din tabără. Au mai văzut căre Copil căruia să nu-i placă ciocolata, rahatul tunucă și cacao, mierea de albine, crenvurștii și alte asemenea bunătăți? Sau Copil pe care Să nu-l amuze să umble pe trotinetă, să se joace cu cercul, cu cuburile, cu chitara cea mică? Ca și Marika Papp din Satu Mare, care a legat mare prietenie cu Florica Marga Susan din Ferneziu și cu Margareta Pop din Baia Mare Și Nelu Pricop și-a făcut numeroși prieteni de joacă. Pe cei mici o ajută la spălat și pieptănat instructoarea detașamentului 4, Minerva Misăilă. Ce frumos știe ea să împletească codițele lungi ale Marikái Papp! Și pe Nelu tot ea îl îngiiește. Mai aflați, dragi părinți, că a fost o serbare foarte reușită la deschiderea taberei. Numai in citeva zile de la So Isirea lor aci, copiii au și învățat 3 dansuri și 2 cintece noi. Cuiva dintre fiii și fiicele dumneavoastră s-au făcut deja vestiți ca buni dansatori. Cinema cunoaște acum în tabără pe I Ana Slovenschi sau pe Tiberiu Stenger, pe Eugenia Ciomirtan, Maria Marincaș, Iosif Balint și încă pe mulți alții? Iar cu privește corul taberei toți copiii dată în el, absolut , toți. Tovarășa Maria Lunga din Satu Mare, Petrică al dvi. e foarte talentat, și toate tov instructoare au spus că nu se lasă până nu cât din el un recitator de prima clasă. Atunci cină la serbare a recitat Cele două poezii ale lui, toată lmmea a rămas uimită, încercați numai să te imaginați pe Petrică Cum recită ,,Doina haiducului“ cu chipul strălucind tot in bătaia razelor de soare. In fața lui se profila pe cer clădirea taberei, fostul conac al grofului Bromerg, omul cu suflet de piatră, care-i batea pină la singe pe argați. Cu puțină sforțare, pe buzele fragede, cuvintete reușesc să sune și asprul Oleleo, ciocoi, ciocoi De te-aș prinde la zăvoi Cu măciuca să te mai De piele să te despei Cu pielea capului teu Să-mbrac buzduganul meu... Străbate vocea prin geamurile castelului și peste pajiștea verde pină-n desișul pădurii de stejar, sau pină departe , spre panglica Someșului. Nestingherită Străbate vocea Copiiilor voștri, stăpînii de astăzi ai conacului. Matte aș mai avea să vă spun! Dar, despre restul, despre excursii, despre focul de tabără, despre rezultatele celui de al doilea distict au să vă scrie înșiși copiii. Chiar și cei ( ) care abia de un an au învățat sa țină condeiul în mină. Pe ei ii vor ajuta tovarășele instructoare. Și acum In încheiere, părinți ai tuturor copiilor din tabără, primiți salutul tovărășesc al întregii tabere. M. SIRGA ! S I ALECSESCU M. viața pe pămînt Soarele și 44 pag. — 0,90 lei MUNTEANU O. Viața și moartea: 64 pag. — 1,10 lei. PASCU ȘT. Războiul țărănesc din anul 1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja 44 pag. — 0,85 lei. ALEXANDRU SAVU: Maramureș 48 pag. — 1,10 lei Colecția „Știința învinge" EFILOVALEB. Ce sînt semiconductorii? Traducere din I, rusă de ing. D. Marinescu, ilustrațiile reproduse după originalul sovietic. 188 pag. — 2,80 lei Ed. tineretului Prin Toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntașe (Urmate din pag, l*a) i întinse și fertile creează posibilitatea dezvoltării producției de plante tehnico-industriale, aducătoare de mari venituri bănești. De asemenea, condițiile geografice înlesnesc dezvoltarea pe scară largă a unor arti*iale de rasă perfecționată cum ar fi oile merinos. Cu toate acestea, mai continuă să existe gospodării colective, care nu se dezvoltă pe măsura posibilităților de care dispun. Aceasta se întîmplă deoarece nu s*au a*tras la muncă permanentă toți colectiviștii (Ardusat, Adriap, Petin), în al doilea rînd, deoarece se mai resimte lipsa de preocupare pentru dezvoltarea și gospodărirea averii obștești( Rătești, Căuaș, Orașu Nou etc.), și alte cauze de ordin organizatoric și economic. Prin grija organizațiilor de partid pentru traducerea în fapt a hotărîrii adunării generale a colectiviștilor în unele gospodării colective s-au și făcut repartizări pentru fondul de bază,” deși în anii trecuti, aceste gospodării obișnuiau să facă acest lucru doar la sfîrșitul anului. Așa sînt gospodăriile colective din Remetea Oaș, Sighet, Ariniș și altele. In felul acesta, de pildă, gospodăria colectivă din Remetea Oaș a putut începe din timp o serie de construcții necesare dezvoltării sectorului Zootehnic. Ridicarea tuturor gospodăriilor colective la nivelul celor fruntașe, reclamă organizarea unui permanent schimb de experiență între acestea. O bună practică s-a încetățenit în raionul Satu Mare, în care toate gospodăriile de curînd întinate, sînt îndrumate de cele multilateral dezvoltate și puternice din punct de vedere economic și organizatoric. Este necesar ca acest lucru să fie aplicat și în celelalte raioane. Transformarea socialistă a agriculturii a luat un puternic avînt în acest an. Este rezultatul unei concrete activități a organizațiilor de partid în acest sens și a exemplului tot mai însuflețitor pe care-l dau gospodăriile noastre colective. De aceea, paralel cu lupta pentru atragerea țăranilor muncitori pe drumul cooperării în agricultură, să nu fie slăbită nici o clipa lupta pentru întărirea economica și organizatorică a tuturor gospodăriilor colective existente. în acest scop, un rol deosebit revine agronomilor, îndrumătorilor tehnici ai activității colectiviștilor. Agronomii au cîștigat un serios prestigiu în fața colectiviștilor, îndrumările tehnicianului agronom dincomuna Culciu Mic au fost traduse în fapt cu încredere în această primăvară, iar, ca urmare, sectorul legumicol și cultivarea sfeclei de zahăr în gospodăriile colective aparținătoare acestei comune, au fost mult extinse. Această încredere obliga pe agronomii și zootehnicienii noștri la îndeplinirea conștiincioasă a datoriei lor. Organizațiile de partid din S.M.T. trebuie să militeze pentru respectarea întocmai a contractelor încheiate cu gospodăriile colective,îmbunătățirea calității lucrărilor executate și, în general, ridicarea pe treaptă tot mai înaltă a rolului a S.M.T. de organizator al producției agricole în G’.A.C. Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R. a trasat un program concret de dezvoltare a agriculturii noastre in următorii ani pentru realizarea sarcinilor indicate de Congresul al H-lea al partidului. In lumina acestui program trebuie desfășurată munca fiecărei campanii agricole, munca din fiecare ramură de producție agricolă, activitatea din fiecare brigadă și echipă de colectiviști. Belșugul ce se întrezărește acum în preajma începerii recoltărilor va putea fi înmagazinat printr-o bună pregătire a campaniei agricole și o intensă participare la muncă a Colectiviștilor. Acestor cerințe trebuie să li se adauge ca o firească completare lupta pentru perfecționarea Sistemului de organizare a muncii în brigăzile de producție, cît și preocuparea privind soarta avuției obștești. Comuniștii, agitatorii, membrii consiliilor de conducere, fiecare colectivist în parte, trebuie să militeze pentru continua dezvoltare a avuției tuMești, garanția creșterii continue a veniturilor personale ale membrilor gospodăriilor noastre colective» Părerile unul (Urmare din pag. I-Q), făcă așa stau lucrurile. Planul ii facem, nu-i vorbăm dar mă doare inima c'ind văd că nu producem ci am putea, pe măsura forțelor noastre și cind avem pe lingă atâția buni mineri și mulți ingineri capabili. De ce toate acestea? Fiindcă inginerii și chiar președintele comitetului de exploatare vin cam rar in mină, la locurile noastre de muncă. Ei își petrec mai mut timpul la suprafață. Și apoi la suprafață e ca la suprafață, nu-i ca in mină. E altceva cind vezi un lucru cu ochii tăi și cu totul altceva cind cineva iți povestește despre el. Atunci mai spui că n-o fi chiar așa, c-o fi, c-o păți. Cum e omul? Crede mai mult ochilor decit urechilor. Avea dreptate tov. Șomcutean. Mă gindeam cu altă grijă este amenajat platoul minei. Un părculeț de toată frumusețea. Cu bănci, cu lampioane, împrejmuit cu un gărduleț din tuburi de metal. E foarte bine aceasta: e rău insă că acolo unde se hotărăște soarta producției, unde lucrează minerii, întreținerea sa* să mur de dorit. Nimeni nu se gîndește, firește, la amenajarea unui parc în galeriile minei, dar grija și preocuparea pentru intreținerea locului de muncă și aprotidonarea lui cu cele necesare ieU oe să se afle la un nivel mai înalt. Petre Șomcutean lucrează de peste 10 ani la mină. Fața lui nu-i palidă, ochii săi nu-s subsi de oboseală. Fața lui oglindește o sănătate robustă. Face parte din prima generație a Șomcutenilor care nu-i atins de ciincena boală a silicozei. In familia lor, silicoza fusese o boală familiară. Fie ea a murit tatăl său, Nicolae, lăsînd in urmă 9 orfani, de această boală a fost secerat și bunicul său și poate și străbunicul. Mineritul, silicoza și moartea In floarea vîrstei erau pe vremuri tot atît de nedespărțite. Cum sunt norii negrii de tunete și fulgere. Nu merg bine toate lucrurile la Cavnic, aceasta este adevărat — ii-o spune deschis și Petre Șomcutean. Dar el, ca și ceilalți sute de mineri, nu se mulțumește cu constatarea aceasta, ci luptă pentru îndreptarea lucrurilor. Au biruit ei greutăți mai mari. Acum ei sînt îndrăgostiți de mindra lor meserie. Nu numai pentru că ciștigul e frumos (Șomcutean are in medie cca. 2.000 lei pe lună), nu numai pentru condițiile noi de muncă, care au învins silicoza, ci pentru prețuirea ce o acordă azi regimul nostru minerilor. Atașamentul minerilor față de meseria lor este oglindită de grija cu care se ocupă de creșterea de noi contingențe. Această gri miner să se simte la minerit mai mult poate ca in oricare meserie. Peste 15 minări și ajutori mineri si poartă recunoștință lui Petre Șomcutean, care i-a învățat cum să țină perforatorul în mină, unde să bată găurile ca să „rupă“ mai mult, într-un cuvint să devină mineri adevărați. Are Șomcutean un la care ține foarte mult, cumnat Este Vasile Fechete. Fiu de miner și el, rămas orfan și el de mic copil. Tatăl său a fost, la fel, doborât de silicoză ca și tatăl lui Șomcutean. A ezitat omul să intre în mină. Prea crunt era exemplul generațiilor premergătoare. Petre Șomcutean însă l-a lămurit. Atunci era atunci, acuma e acum. Alte condiții, altă muncă, alt trai. Vasile Fechete a avut încredere în Șomcutean și i-a urmat sfatul. A învățat meseria de la cumnatul său și nu de mult a trecut cu bine examenul de miner. S-a convins că minerul de azi are altă viață decit a avut-o tatăl său. Acum ii pare bine că a devenit miner. Aceste păreri sînt nu numai ale lui Petre Șomcutean, Vasile Fechete, dar și ale bătrânului Francisc Pop, Alexandru Vereș și ale altor sute de mii de mineri care lucrează la Cavnic, Băiuț, Nistru sau în orice altă mină din republica noastră. Zi di joi la biblioteca raionului Deși ne aflăm in plină campanie agricolă, țăranii muncitori din satele raionului Cehu Silvaniei își găsesc time și pentru citit. încă de multă vreme ei s-au obișnuit ca joia, cînd e tîrg în Cehu Silvaniei, sâ-și facă drum și pînă la biblioteca raională, împrumutând cărți pe care nu le găsesc la bibliotecile comunale. Ioan Cîmpeanu din Biușa este deja la a 25-a carte împrumutată anul acesta. Atît datorită acestui aflux de cititori de prin sate, cît și datorită atragerii unui însemnat număr de cititori din centrul de raion, biblioteca are astăzi în evidența sa 960 de cititori. Anul trecut, în 12 luni se citiseră circa 10.500 de volume, iar anul acesta, numai pînă în mai (data ultimei statistici), 6.400 volume. Nu numai un încurcă lume Cu cîțiva ani în urmă, pe strada Reconstrucției II nr. 4 din Baia Mare, și-a făcut tipariția un nou locatar pe nume Doroftei Bucșe. După câteva zile, acesta s-a prezentat chiriașilor drept proprietar al imobilului. Cică, între timp cumpărase omul casa și terenul viran din jurul ei. De unde venea și cu ce se ocupa, lui Doroftei Bucșe nu-i prea plăcea să discute cu chiriașii. De aceea, la început, nimeni nu știa nimic despre el. Cu trecerea timpului însă, lucrurile au început sâ se mai limpezească și toți s-au convins că el. Bucșe nu este un „fitecinet* $” că* plate Să lucreze numai pe picior mare, adică să acționeze în mai multe direcții dacă este vorba să „iasă11 ceva. Curtea casei sale era destul de largă. Ce s-a gîndit omul: „Are sfatul popular loc de parcare pentru căruțe? Are. Și ce dacă are. Ce nu pot face și eu nițică concurență sfatului? „Zis și făcut» Doroftei Bucșe a declarat curtea loc de parcare, iar mușterii și i-a recrutat singur. De atunci și pînă azi, în fiecare zi de piață, în curtea lui Doroftei Bucșe staționează — bineînțeles contra cost — 30 —40 de căruțe. Ținînd cont că un lot de parcare prost întreținut (cum e în cazul de față), constituie un permanent focar de infecție, cetățenii de pe strada Reconstrucției și Marinarilor, i-au cerut lui Bucșe să pună capăt acestor lucruri, deoarece periclitează sănătatea copiilor. — Ce? — s-a răstit la ei Bucșe — vedeți-vă de treaba voastră dacă vreți să n-aveți de-a face cu mine. Nu va convine — reclamați-mă! L-au reclamat oamenii la sfatul orașului și la sanspidul regional, dar nici unul dintre aceste două organe nu au luat măsuri care să împiedice pe Bucșe să folosească curtea locuinței ca foc de parcare și de cîștig fără muncă. Ce e drept, secția financiară a orașului i-a făcut ant proces verbal de impunere. Cu aceasta, problema nu s-a rezolvat, iar măsura respectivă s-a transformat apoi într-o armă de apărare a lui Bucșe, pe care o folosește de minune. „Plătesc impozit și deci am dreptul să cîștig și eu un ban“ se râțoiește el la inspectorii de la sanepid sau de la alte organte Care-i calcă curtea. Și apoi: „Știu eu tu am mulți dușmani. N-are decit să le umble gura. Treaba lor, dacă nu le place, să mai reclame“. Ca să fim mai expliciți în legătură cu asemenea afirmații ale lui Bucșe, vom arăta că el nu se simte bine dacă nu se află un proces cu cineva. Se judecă CU chiriași, cu oameni cărora le-a vîndut loturi de casă etc., etc., și citează câte o droaie de martori. La tribunalul orașului și la tel regional, precum și la procuratură, este arhicunoscut. Aminteam mai sus că Bucșe are divergențe cu o serie de oameni cărora le-a vîndut locuri pentru case. Da, Bucșe, o face și pe samsarul. El cumpără diferite terenuri, bune pentru construcții de locuințe, iar apoi le parcelează, căci în felul acesta pot fi revîndute la preț mult mai ridicat. De la el au cumpărat terenuri pentru a-și construi case pe Valea Cerbului o serie de cetățeni, printre care: Andrei Pop, Ioan Szabó, Gh. Pop, Emeric Kovács și Iuliu Cseh. Din „greșeală“, acestor doi din Urmă, le-a vîndut doua parcele de teren care aparțineau. .. sfatului popular orășenesc. Deși pare de necrezut, totuși aceasta e realitatea. Din nou, cercetări, oameni purtați pe drumuri etc., ca pînă la Urmă, Bucșe, să iasă „basma curată“. „A fost o eroare la mijloc, n-a făcut-o intenționat“ «— iată părerea celor care au anchetat „cazul Bucșe Doroftei“. Rămîne încă de văzut. După ce am făcut cunoștință cu cîteva ocupații d-ale lui Bucșe Doroftei, credem că nu-i lipsit de importanță să arătăm ca tot el figurează și în registrul agricol al comunei Satulung cu o suprafață de aproape 5 hectare de pămînt arabil și fînețe. Cine o fi muncind acest pămînt, căci Doroftei Bucșe din Baia Mare nu poate merge zilnic la Satulung, că de, mai are omul, după cum am văzut și are treburi și pe deasupra nu are nici animale de tracțiune? Numai Sfatul popular din comuna Satulung ar putea da un răspuns exact la această"întrebare. In definitiv, cine este acest Bucșe? Afacerist, samsar, procesoman, încurcă lume, și pe deasupra și proprietar de pămînt în mediul rural. Acum, după ce-am făcut cunoștință cu el, ne alăturăm întrebării puse de cetățenii străzilor Reconstrucției și Marinarilor. Cum pot fi trecute oare cu vederea toate afacerile lui? I. PETRIA ț |r^V Dezinfectarea magaziilor pentru păstrarea cereaielor Cerealele depozitate pot fi atacate de diferiți dăunători cai gărgărițele, moliile, rozătoarele etc. Cînd acești dăunători au apărut in magazie, trebuie luate măsuri neîntîrziate pentru distrugerea lor, fie prin prăfuiți cu D. D. T» sau hexaeloran, fie prin gazarea cu sulfura de carbon, fie prin așezarea de curse sau momeli otrăvite cu șoricioaică. Este însă mult mai bine si nu lăsăm dăunătorii să intre în magazii. De aceea, în fiecare an, înainte de depozitarea produselor din noua recoltă, magaziile trebuie sa fie bine dezinfectate. După golirea magaziilor de produsele din vechea recoltă, se face o curățenie generală a încăperilor. Se scutură praful și păienjenișul de pe pereți, se mătură toate boabele Și gozurile diai prin crăpături, se opăresc și se dau în hrană păsărilor. Se astupă toate găurile făcute de șoareci și șobolani și se repară toate stricăciunile de la uși și cioi la ferestre. Distrugerea cea mai sigură a dăunătorilor din magazii se face prin gazare. Pentru efectuarea gazării se folosește pucioasa sau sulfura de carbon, înainte de gazare, astupăm bine ferestrele și lipim marginile cu hirtie. In g«4 nenal, se folosește pucioasa (sulful), în cantitate deS00 grame la 10 m. c. volum al magaziei. Vasul în care se arde pucioasa se așează în mijlocul magaziei pe o grămadă de nisip, și un mijloc de prevenire a incendiilor. Cu sulfura de carbon, deoarece se evaporează repede și ia foc imediat, trebuie să se umble cu multă atenție. Acest lichid se toarnă în vase mici și se așează sus, aproape de tavan sub acoperiș. Vaporii care se formează sînt mai grei decît aerul și se lasă în jos treptat și umplu toată magazia, pătrunzînd în toate crăpăturile. După ce s-a turnat lichidul în case se închid bine ușile, lipiti du-le cu hîrtie. Se ține magazia așa închisă cel puțin 24 de ore. In acest timp pier toți dăunătorii. După gazare se văruiește. Dezinfecția în magazie se mai poate face cu o soluție de sodă caustică. La o sută de litri de apă se amestecă 10—*15 kg sodă. Cu aceasta soluție se strea peste tavanul, pereții, podelele, ușile, ferestrele, astfel chidul să pătrundă peste ca ll* tot. De asemenea, se mai poate face dezinfecția magaziilor cu lapte de var și petrol și anume, la 10 kg var se adaugă 25 litri de apă și 5 litri de petrol. O dată cu magazia se dezinfectează și uneltele de magazie. „D . Cel de-al doilea război mondial se apropia de sfirși. In timp ce trupele sovietice înaintau vertiginos, urmărind și dinc lovituri mortale mașinii de război hiteriste, în teritoriul óripat încă de fasciști se ducea o luptă dîrză între populație și cotropitori. Ea se manifesta sub diferite forme, prin care și solidarizarea populației cu cei urmăriți de fasciști» Acțiunea filmului Dezertorul** — producție a studiourilor poloneze —• ce rulează la cinematograful ,.. " Frima", se desfășoară tocmai în jurul u unui astfel de caz. Populația unui orășel de mineri din Silezia, ascunde și făcu tot ce-i stă în putință să-l scape pe Robert, evadat într-o noapte dintr-un convoi in care fusese luat cu forța și care se afla in drum spre front. Urmărit de naziști, Robert omoară pe un ajutor al Gestapoului, care voia să pună mina pe el și se ascunde în prima casă pe care o Intânește. Evadatul Robert este insă în mare primejdie, putin d fi găsit cu ușurință: de altă parte, locuitorilor le este frică să-l ascundă la ei, de teama pedepselor necruțătoare ce-i așteptau dacă s-ar fi aflat că au adăpostit un fugar. Travestit in haine de miner, Robert este dus și ascuns intr-o mină părăsită. Agenții Gestapoului, negasindu-l in fugar, după ce scotocesc tot orășelul, se hotărăsc să-l caute în mina părăsită. Robert și infirmiera Elizabeta, care îl însoțește in mină, sunt pe punctul de a fi descoperiți. Cei doi eroi ai filmului trec printr-o serie de peripeții pat Hante, care țin încordată atenția spectatorilor, ce urmăresc cu înfrigurare soarta celor doi fugari urmăriți de fasciști. Secvențele de una dine dramatism — cum sunt, de pildă, cele in care, pentru a ti se pierde urma cei doi fugari se scufundă în apă aproape sub privirile urmăritorilor — țin mereu FILMUL ZILEI treaz interesul spectatorilor care trăiesc alături de eroii filmului. În cele din urmă, renunță la urmărire, naziștii știind că fugarii rupți de foame nu vor avea încotro și vor trebui să iasă la lumina zilei. Robert și Elizabeta — care cunoaște mină ■*— reușesc să iasă din mina părăsită și să ajungă între mineri, care încearcă să-l salveze. Nemții prind însă de veste, încep o nouă urmăriri plină de peripeții, cei doi fugari trec prin momente deosebit de grele. Vor reuși ei sau nu să scape de urmăritori și să se bucure de libertate? Vor reuși minerii ,să-i scoată pe cei doi fugari din mină? Răspunsul la aceste întrebări este dat de sfîrșitul filmului „Dezertorul" realizat de regizorul Witold Leisieublz, după un scenariu de Jerzy Stefan Slawinski, în care rolurile principale sunt interpretate de Maria Ciesielska,o* zief NoUpak, Wandi Luczycka și Marius Smochowski. ZERTORUL" SCENA DIN FILM