Pentru Socialism, iulie 1959 (Anul 10, nr. 1699-1725)

1959-07-22 / nr. 1717

4 A Miercuri, 22 iulie 1959 Păreri despre o expoziție De curind, în sala clubului în­treprinderii ,,Unitatea" din Si­­ghet, s-a deschis expoziția ga­zetelor de perete, etapa raiona­lă din cadrul concursului. Ce constată vizitatorul acestei expoziții? In primul rind, fap­tul că o serie de gazete de pe­rete desfășoară o bogată activi­tate, publică articole vii și inte­resante, care oglindesc viața și activitatea oamenilor muncii. Pe această linie, merită subliniată activitatea gazetei de perete de la fabrica .,Partizanul“, care a devenit o adevă­rată tribună de mobilizare muncitorilor in a lupta pentru în­­­­deplinirea și de­pășirea planului de producție. De pildă, articolul „ intitulat „Mai multă atenție calității produse­lor“, după ce scoate în evidență metodele bune de lucru ale unor muncitori fruntași ca Ștefan Branner și Maria Munteanu, mai arată că unii muncitori mai dau încă produse de slabă calitate, și că printre aceștia se află Ma­ria Stell și Maria Lăcătuș. A­­poi, în concluzie, autorul indică unele măsuri care aplicate pot duce la îmbunătățirea calității producției. Asemenea articole sînt deosebit de valoroase. Prin ce se explică succesul gazetei de perete de la „Partizanul“? Prin faptul că are o largă re­țea de corespondenți voluntari, ca Alexandru Roman, Ileana Balea și alții, care scriu articole bune, informe­ază despre succe­sele și lipsurile de la locurile lor de muncă, fac propuneri pre­țioase pentru îmbunătățirea acti­vității fabricii. O bună experiență are și ga­zeta de perete de la întreprin­derea ,.Alexandru Tiamaș“. Rele­­văm îndeosebi articole ca: „Ac­­tivitatea cabinetului tehnic“, semnat de Gavrilă Medveț, „Des­pre aplicarea inițiativelor în pro­ducție", apărut sub semnătura muncitorului Adalbert Roman, precum și articolul „Cum am realizat pianul“, semnat de Wili­am Linder. Și trebuie spus că o serie de alte articole militează pentru răspîndirea experienței înaintate în muncă, populari­­zează fruntașii întreprinderii, critică cu curaj și concret lipsu­rile în activitatea unor secții, și alte manifestări care aduc pre­judicii bunului mers al procesu­lui de producție. Multe din gazetele de perete prezente la expoziție desfășoară însă o activitate slabă, nu sunt în centrul vieții și activității co­lectivelor de muncă. Așa, de exemplu, gazeta .,Făclia păcii“, de la I.F.E.T. nu se ocupă de loc de problema valorificării su­perioare a masei lemnoase, deși acest lucru constituie obiec­tivul principal al muncitorilor in întrecerea ce se desfășoară in cinstea zilei de 23 August. De a­­semenea, gazeta de perete de la cooperativa „Pielarul“ nu a­­cordă atenție luptei pentru redu­cerea prețului de cost și reali­zarea de economii, sarcini deo­sebit de importante în etapa ac­tuală. Aceeași apreciere este va­labilă și pentru gazetele de pere­te de la întreprinderea .,Fores­tiera“, cooperativa „Deservirea“, fabrica ,Jozsa Béla“ și altele. Ce concluzie putem trage cu privire la activitatea gazetelor de perete din întreprinderile și din cooperativele meșteșugă­rești din Sighet? Este necesar ca acestea să dea toată atenția luptei pentru creșterea produc­tivității muncii, reducerea pre­țului de cost și realizarea de cît­e mai multe economii prin des­­­­coperirea și folosirea rezervelor­­ interne de la fiecare loc de mun­că în parte, să publice articole despre experiența fruntașilor în producție și să critice cu mai mult­ curaj aspectele negative care împiedică bunul mers al producției. Numai astfel gazetele își vor îndeplini menirea. La expoziție participă și o se­rie de gazete de perete din co­munele și satele raionului Si­­ghet. Unele dintre ele, ca „Veac nou“ din G.A.C. Remeți și cea din comuna Vad sunt bune, pu­blică articole ce ilustrează muncia pentru transformarea so­cialistă a agriculturii, precum și alte aspecte din viața țăranilor muncitori. îndeosebi, este de subliniat că aceste gazete popu­larizează pe larg succesele ob­ținute în anii puterii populare, arată cum iau înflorit satele noastre. Gazeta din Remeți a publicat unele articole intere­sante despre întărirea economi­­co-organizatorică­­a gospodăriei colective și despre activitatea depusă pentru cooperativizarea întregii comune. Din păcate în­să, majoritatea gazetelor de pe­rete de la sate nu se ocupă de problema principală, care preo­cupă țărănimea muncitoare și anume: transformarea socialistă a satelor. Gazete de perete ca: „Drum nou“ din Călinești sau cea din comuna Giulești, deși întovărășirile de aici au obținut succese de seamă, totuși oglin­desc rar și palid realizările in­­tovărășiților, nu publică arti­cole care să lămurească sătenii să pășească pe calea cooperati­vizării agriculturii. Desigur, la sate se ridică în prezent multe probleme ca: munca obștească pentru înfrumusețarea satelor, construcțiile de noi școli și că­mine culturale, activitatea de­putaților etc. Toate trebuie, acestea firește, oglindite in ar­ticolele publica­te. Dar sarcina principală la sa­te este lupta pentru transfor­marea socialistă a agriculturii. Și acestei proble­me, gazetele de perete să-i a­­corde atenția cuvenită. Se constată că în ceea ce pri­vește forma, aspectul grafic, majoritatea gazetelor de perete au un aspect plăcut și îngrijit. Acesta este un lucru foarte bun. Dar organizațiile de par­tid trebuie să îndrume in așa fel colectivele de redacție încît în viitor să se pună un accent și mai mare pe conținutul mate­rialelor, să se publice mai multe articole vii și interesante pe te­me la ordinea zilei, care să mo­bilizeze masele în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid și guvern. IOAN NAN •fi Lucrând la montarea tancurilor necesare transportoarelor cu racleți, șeful de echipă Oct­avi­an Brinză de la cooperativa Ferometal din Baia Mare își depășește lunar norma cu 30— 40 la sută. Spre noi succese Colectivul de muncitori de la I.F.E.T. Baia Mare s-a anga­jat ca planul producției pe pri­mele 8 luni ale anului să fie realizat cu 15 zile mai devreme, să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută peste pla­nificat, să realizeze economii de 120.000 lei, să termine poduri­le de la Valea Neagră, drumul spre Izvoare, cabana de la Va­lea Albă etc. In adunarea deschisă a orga­nizației de bază, comuniștii și cei din activul fără de partid și-au exprimat convingerea că angajamentele luate vor fi nu numai realizate, ci chiar depă­șite, deoarece tot colectivul este cuprins de dorința de a cinsti y.W.W%%WMW.W.S’AV.VMW,V.WA%VOW.WAW.,­W.V.V.V...V..,V.....%V% IV.­V marea sărbătoare a eliberării patriei cu deosebite succese in muncă. In planul de măsuri al orga­nizației de bază, membrilor și candidaților de partid li s-au trasat sarcini pentru activiza­rea comitetului sindical și a grupelor sindicale, pentru buna organizare a consfătuirilor de producție, în așa fel încît între­cerea socialistă să se desfășoare pe obiective concrete. In cadrul consfătuirilor de producție pe sectoare, s-a pre­văzut ținerea de scurte expu­neri despre importanța actului de la 23 August, expuneri ce vor fi ținute de către un colectiv format din cei mai pregătiți pro­­pagandiști agitatori. De asemenea, s-au dat sarcini comuniștilor din colectivul de redacție al gazetei de perete să oglindească in mod viu lupta plină de avînt ce o desfășoară muncitorii in frunte cu comu­niștii pentru a da viață anga­jamentelor luate. Atît membrilor biroului orga­nizației de bază, cit și comu­niștilor din conducerea admi­nistrativă, pe lingă sarcinile de care răspund direct, li s-a mai trasat sarcina să răspundă de câte un sector de muncă. In fiecare secție - noutăți Í Uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej" sînt 1­« uzine mari, importante. Importante și renumite s- au devenit ele în special pentru oamenii­­ care le-au redat tinerețea și care, prin munca însuflețită, s-au făcut cunoscuți pînă dincolo .J . de hotarele regiunii. Maistrul topitor Ștefan Mészáros este bi­­­necunoscut tuturor. Pișta baci îi spun și­­ prietenii și cunoscuții, și reporterii tot Pișta Ji bac îl știu. Dar nu Pișta baci e singurul bine­- cunoscut din uzină. Ca el este și loan Cetățean­u și loan Vida, Dulla Arcadie, Iuliana Haidu,­­ Gheorghe Sándor și mulți alții.­­•" Dacă te vei interesa aici de noutăți, apoi­­­ vei găsi mai multe decît des­pre cîte ai putea­­ scrie. In zilele acestea, de exemplu, se desfă­­șoară înflăcărat întrecerea socialistă în cinstea­­ zilei de 23 August, iar noutățile te asaltează 3 la fiecare pas. £ Ai putea scrie, de exemplu, despre cei­­ peste 6 milioane lei economisiți la prețul de în cost al produselor, despre faptul că producti­­­­vitatea muncii a crescut cu 4,1 la sută, față de sarcina planificată, că consumul specific la s­ cocs a fost redus cu 10—30 la sută, iar la păcură cu 9 la sută, că aceste succese se da­­­­toresc muncitorilor Leontin Horozan, loan­­ Kiss, Alexandru Silai, loan Kolozsvári și alto­­­­ra. Și asemenea realizări mai găsești multe în­­ uzină. # Găsești noutăți multe și în fiecare secție. # Să treci, de exemplu, pe la secția chimice.­­ O întîlnești, să zicem, pe muncitoarea Rozalia­­ Ardelean și o întrebi: Ce e nou la dumnea­­«a voastră ? Și ea îți va răspunde : £ — Nou este că am redus la zero rebutu­­­rile la acid sulfuric, acid clorhidric, la sulfat de fier etc. Tot nou este că la sulfura de sodiu J rebuturile au fost reduse de la 0,15 la sută la £ 0,1 la sută față de 3 la sută admis. Și dacă nu mai vreți ceva, scrieți că se situează printre £ fruntași : Dumitru Rogojan, Gavril Vasi, Ale­­­­xandru Bonea și mulți, mulți alții, jjl La secția de pămînt decolorant poți afla că îi s-a redus cu 2 la sută consumul de acid și cu 1 3 la sută consumul de bentonită, că printre cei care au contribuit la aceste realizări sunt­­ și muncitorii Nicolae Tom­a, Gheorghe Savaga­r și alții. Noutăți vei afla și la secția de acid sulfu­­tu­ric. Iți vei putea nota, de pildă, că muncitorul­­ Alexandru Mostalic muncește cu multă tra­­gere de inimă și cu pricepere, și că, datorită­­ muncii lui, a fost redus conținutul de sulf din prăjit cu 1 la sută și că la secția de contact,­­ întrecerea socialistă a fost cîștigată de echipa aj lui Mihai Boniș. Tot aici vei afla că econo­­­­­miile realizate pe primul semestru al anului se ** ridică la peste 1.000.000 lei. £ Topitorii te vor informa la rîndul lor des­ £ pre noutăți. Dacă-l vei întreba pe Pișta baci, £ de exemplu, cu modestia-i caracteristică, el îți­­ va spune : — Am realizat economii la prețul si de cost, vreo 2.000.000 lei. ” In biroul organizației U.T.M. vei face cu­ cu­noștință cu alte realizări. Vei afla, bunăoară, și că brigăzile patriotice de tineret au predat­­ pînă în prezent o cantitate de 402.970 kg fier­atî vechi, că brigăzile se ocupă de amenajarea­­ spațiilor verzi din incinta uzinei, că s-au pavat «J și asfaltat în Uzină 760 m.p. drumuri, că s-au fi» tencuit și zugrăvit 1.400 m. p. zidărie etc. Și astfel, oriunde te-ai duce, vei afla ? noutăți despre oameni și munca lor.­­ Dar fiindcă am trecut prin diferite secții, i să trecem și pe la planificare, de data asta !, însă la urmă, nu la început ca de obicei. Vom afla și aici noutăți. Sunt pildă, că la £ 10 iulie uzina producea în contul zilei de 20 1Î iulie, că angajamentul de a se realiza 2.100 £ tei economii de fiecare salariat a fost depășit,­­ realizîndu-se pînă la 1 iulie 3.000 lei economii, fi» că din angajamentul de a da pînă la 23­­ August produse peste plan în valoare de­­ 4.702.000 s-a realizat 4.550.000 și că există 1* deci condiții pentru a se depăși și acest an­­­­gajament. •­­ Vedeți clar că noutăți se găsesc la uzinele : „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ multe și frumoase.­­ Iar dacă vei privi dincolo de cifre, vei trece­­ prin secții, ai să întîlnești oameni vii, oameni­i minunați, cu sutele. Pișta baci e binecunoscut. Dar el nu e singurul, ca și ei sînt sute și sute de muncitori harnici, care prin munca lor făuresc aceste realizări, în fiecare zi, în fiecare ceas. I. MINDRU KOU LA PRONO EXPRES! PARTICIPANT!! ÎNCEPIND DE LA 26 IULIE, ÎN­CHIDEREA CONCURSURILOR PRONO EXPRES SE FA­CE PERMANENT ȘI A 4 BATĂ. DEPUNEȚI BULETINELE DIN TIM­P PENTRU A EVITA AGLOMERAȚIILE. INCEPÎND CU CONCURSUL PRONO EXPRES NR. 30 DIN 2 AUGUST SE PREMIAZĂ ȘI VARIANTELE CU 3 REZULTATE EXACTE, MARINDU-SE ASTFEL NUATORUL CATEGORIILOR DE PREMII. PENTRU A VA MĂRI ȘANSELE DE PREMIERE, PARTICIPAȚI LA CONCURSURILE PRONO EXPRES PE BAZA SISTEMULUI REDUS, ALE CĂRUI NORME SUNT PUBLICATE IN PROSPECTUL FLUTURAȘI ȘI PROGRA­MUL LOTO PRONOSPORT. INFORMAȚII SUPLIMENTARE CEREȚI LA AGENȚII­LE LOTO PRONOSPORT­ PENTFijST SOCIALISM LA NEGREȘTI Se amenajează un stadion modern Tinerii din Negrești cereau amenajarea unui stadion a cărui lipsă o duceau. Cererea lor era firească și îndreptățită, deoarece mișcarea sportivă a luat o ma­re dezvoltare și aici în anii regimului democrat-popular. S-au făcut demersuri la organe­le în drept, dar această pro­blemă s-a tot tărăgănat pînă în anul acesta. Ce se cerea în fond? Ca vechiul teren nepracticabil de lingă „Osana“ să fie mărit la dimensiunile normale cu în­că o porțiune de teren. Zilele a­­cestea, comitetul executiv al sfatului popular comunal a­ pus la dispoziție porțiunea de teren necesară, și lucrările pen­tru construirea unui stadion mo­dern au început. Cu sprijinul întreprinderii „Osana“ s-a in­stalat o linie îngustă de cale fe­rată pe care se transportă pia­tra, și alte materiale necesare amenajării stadionului. In fiecare zi pot fi văzuți lu­­crînd (pe locul unde nu peste mult timp se vor organiza di­ferite întreceri sportive), zeci de muncitori, funcționari, ac­tiviști, etc. Toate lucrările se vor face numai și numai prin muncă­ voluntară. Stadionul din Negrești va fi modern, cu gazon, drenaj, pis­tă cu 5 culoare, o tribună a­­coperită (50 metri lungime L0Q0­ de locuri), iar sub tribu­și­nă se vor construi cabine pen­tru jucători și arbitri. La ca­pătul­­­­ stadionului, se vor­ con­strui terenuri de baschet și vo­lei. Lucrările înaintează cu re­peziciune pentru ca în cinstea zilei de 23 August stadionul să fie­ ga­ta pentru a se organiza întreceri,­iar în cinstea lui n Noiembrie el să fie complet terminat. 3 Spartachiada de vară a tineretului HANDBAL Aruncînd o privire de an­samblu­­ asupra întrecerilor dis­putate în cadrul Spartachiadei de vară, faza regională, se poate spune că ele au fost de un nivel tehnic mulțumitor. A­­ceasta denotă că asociațiile sportiv­e se preocupă de dezvol­tarea acestei ramuri sportive, întrecerile au fost dominate de echipa orașului Satu Ma­re care, de altfel a și ajuns în fi­nală întâlnind formația orașului Sighet. Meciul dintre Vișeu și Satu Mare s-a terminat cu scorul de 12:2 în favoarea ultimei echipe. Sătmărenii s-au dovedit mai eficaci. Jucătorii din Vișeu au luptat mult, însă lipsa de ru­tINĂ Tot în cadrul Spartachiadei de vară, faza regională, s-au disputat și întrecerile de oină. Iată rezultatele: Partizanul Mi­­cula — Mara Berbești 5:5, Știința Tîrgu Lăpuș — Iza Dragomirești 4:3, Recolta Su­­puru de Sus —­ Partizanul Mi­­cula 3:4. tină a făcut să cedeze la scor. Cu 8:2 a dispus Sighet de Că­rei. N­eprezentîndu-se la meciul cu Satu Mare, Baia Mare a pierdut cu 3:0. Invingînd cu 12:5 echipa raionului Tășnad, formația orașului Sighet s-a calificat in finală cu Satu Mare Finala s-a disputat pe sta­dionul „23 August“ în deschis­dere la meciul internațional C.S.M . S.K.V.O. Lwow. Me­ciul a plăcut prin dinamismul său și prin fazele spectaculoa­se. S-a luptat mult, de ambele părți. A ciștigat Satu Mare cu 10:8, dar tot așa de bine puteau să cîștige și sighetenii. La fete nu s-a prezentat de­­cît o singură echipă. In finală s-au întîlnit Știi­a­ța Tîrgu Lăpuș și Partizanul Micuia. Cîștigînd cu scorul de 6:3, echipa din Micuia a deve­­­nit campioană regională de o­u­nă la Spartachiadg de vară a tineretului. Vo­in la Satu Mare—Rapid Cluj 64:65 136:241 Partida s-a disputat în cadrul campionatului categoriei B. In prima repriză, sătmărenii au jucat mai bine și în minutul 5 conduceau cu 10:6, apoi cu 14:8. Clujenii atacă tot mai periculos și egalează la 15:15. Ultimele minute din această parte a jo­cului sunt la discreția gazdelor, care conduc cu 23:15, 30:24, c­a să termine repriza cu un avantaj de 12 puncte. După pauză, prea siguri de avantajul luat, sătmărenii apar pe teren cu rezervele, jucători tineri, care n-au încă experien­ța jocurilor „tari“ și oaspeții au inițiativa, egalează și In minum­i 30 au 5 puncte avan­taj. Sătmărenii aduc pe teren prima formație, dar prea tardiv și, părăsesc terenul învinși. Jocul prestat de echipă și mai ales subaprecierea adver­­sarului trebuie să dea de gîndiri conducerii asociației. Cu prilejul întrecerilor de volei din cadrul Spartachiadei de vară a tineretului, echipa de fete Dinamo Satu Mare s-a do­­vedit cea mai bine pregătită. Cîștigînd toate intilnirile, ea devenit campioană regională a Spartachiadei de vară. In clin a șeui: formația ciștigătoare: Rîndul de sus de la stingă la dreapta: Ana Goia, Maria Bilațiu, Viorica Bogdan, Maria Tă­­maș, Tatina Serșun. Riadul de jos: Iulia Sălăgean, La­­vinia Bogdan, Florica Țîntaș. Joi, 23 iulie 1959 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 5.14 Secția de gimnastică. 5.20 Emisiunea pen­tru sate. 5.30 Muzică populară romînească. 5.55 Sfatul medicu­lui. 6.00 Radiojurnal și buletin meteorologic. 6.15 Muzică ușoa­ră. 6.45 Jocuri bănățene. 7.00 Buletin de știri și sumarul pre­sei centrale. 7.15 Marșuri pentru fanfară. 7.30 Salut voios de pio­nier. 7.45 Anunțuri și muzică. 8.00 Din presa de astăzi. 8.30 Muzică. 8.55 Melodii populare romînești executate la diferite instrumente. 9.15 Cîntece despre brigadieri. 9.30 „Un tăciune și-un cărbune“. 10.00 Formații sovietice de muzică de cameră. 10.26 Muzică Ușoară. 11.00 Bu­letin de știri. 11.03 Din folclo­rul popoarelor. 11.30 Pagini din istoria muzicii de operă. 12.00 Valsuri. 12.25 Inovatori ș­i ino­vații. 12.35 Cîntă Ion Oprea — la nai și Ion Drăgoi — la vioa­ră. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Simfonia a V-a în mi minor „Din lumea nouă“ de Dvorak. 13.45, Cotele apelor Dunării. 14.00 Concert distractiv. 14.40 Cîntece de pace și prietenie. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Re­comandări din program. 15.10 Program muzical dedicat­ frun­tașilor în producție din industrie și agricultură. 15.35 „Instituții muzicale create în cei 15 ani de la eliberare“. 16.15 Moscova! 16.45 Cîntece. Vorbește 17.06 Radiojurnal și buletin meteoro­logic. 17.15 Anunțuri și muzică. 17.30 Tinerețea ne e­ur­s­ă. 18.00 Muzică ușoară din țări prietene. 18 30 Almanah științific. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Cîntece Ciobănești și jocuri populare ro­mînești. 9.30 Tribuna Radio. 19.45 „Sâptămîna muzicii polo­neze“. 20.40 „Pe drumul realis­mului socialist“ — însemnări despre noua noastră literatură de Mihai Gafița, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. (Partea a X-a). 20.55 Ciclul „Tineri compozitori romîni":­­‘in­te ce de Vasile Timiș. 21.20 „Suc­cese ale muzicii romînești în cei 15 ani de la eliberare“. Muzică ușoară — prezintă compozito­rul Ion Vasilescu. 22.00 Radio­jurnal, buletin meteorologic și sport. 22.30 Muzică populară romînească. 23.00 Concertul de noapte „Sub clar de lună“. 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Recomandări din program. 14.07 „Tineretul lumii unit prin cîn­­tec“. 14.30 Program emis de Studioul Regional Craiova. 15.00 „De toate, pentru toți“. 15.30 Mozaic muzical. 16.00 Ra­diojurnal și buletin meteorolo­gic. 16.15 Formații de muzică populară care au luat ființă în anii regimului de democrație populară. 16.30 Muzică din ope­re. 17.00 Sub steagul partidului. Emisiune de cîntece. 17.15 Emi­siune literară. 17.30 Sfatul me­dicului. 17.35 Buchet de melo­dii populare romînești. 17.50 Anunțuri și muzică. 18.00 Bule­tin de știri. 18.05 „Ghid muzi­cal“ (reluare). 18.35 Intermez­zo muzical. 19.00 „Să învățăm limba rusă cîntînd“. 19.15 Gos­podari, inițiative,­ realizări. 19.30 Formații artistice de amatori s­i studiourile noastre. 20.00 ’Muzi­că ușoară. 20.20 „Noapte bună* copii“. 20.30 Scriitori la micro­fon: Dimos Rendis. 20.45 Cînte­­cul saptămînii. „In cincispre­zece ani“ de Sabin Drăgoi. 21.00 Radiojurnal, sport și buletin meteorologic. 21.15 Muzică populară romînească. 21.45 Pă­rinți și copii. 22.00 Seară de muzică de cameră. 22.40 Muzi­­­că ușoară. 23.00­ Radiojurnal* 23.15 Din muzica corală a apăr intașilor noștri. 23.30—24.00 Melodii populare romînești. CINEMA T­O­C­RA Pe* Joi, 23 iulie 1959 , Baia Mare — /. C. Frimul Prima zi;­­ Mai: Lacul lebe­delor, SATU MARE — Popular: Un cîntec din caval: Victoria: Intre noi părinții; Metalul: Pră*­pastia tigrului. CĂREI: Rin­­dunica. SIGHET: Prima zi* BAIA SPRIE: Două mame. ȘOMCUTA MARE: Călătoriă în tinerețe. CEHU SILVANIEI: Omul meu­ drag. TG. LAPU ȘI Alo?... ați greșit numărul. TĂȘNAD: Povestiri despre Le­nin. VIȘEU DE SUS: Legenda dragostei. NEGREȘTI: Familia Ulianov. CAVNIC — Minerul: Dincolo de brazi. Gutinut: Că­lătorie peste trei mări. RAIU­l Erupția. BERVENI­­Tul. CIMPULUNG LA Comunist TISAI Căpitanul bă­trînei carapace. SEINI: Marinarul îndrăgostit. HALMEU: Alo?... ați greșit numărul. SANISLAU:­­ Cei trei din pădure.

Next