Pentru Socialism, septembrie 1959 (Anul 10, nr. 1751-1776)

1959-09-01 / nr. 1751

Metode noi in deservirea populației , Nu de mult timp, la Baia Mare comerțul de stat a oferit cumpărătorilor o noutate: pre­zentarea deschisă a mărfurilor în cel­­ mai mare­­ magazin de țesături din oraș. încercarea îndrăzneață și lău­dabilă a fost inițiată de către secțiunea comercială regională și îmbrățișată cu seriozitate de către conducerea O.C.L. Pro­duse industriale Baia Mare. Azi, cînd vedem că grupuri­­grupuri, cumpărătorii studiază cu atenție țesăturile expuse prin mijlocirea siluetelor mobile, sun­tem­ îndreptățiți să aducem lau­de conducerii O.C.L. Conside­red că acest sistem va interesa și pe alți tovarăși ce se preocu­pă de mai buna organizare a desfacerii în unitățile de desfa­cere a țesăturilor, vom schița sumar metoda folosită la Baia Mare. In primul rînd s-a urmărit dezvoltarea interesului publicu­lui pentru tot ceea ce apare nou în magazin. Orientarea creato­rilor de modele către impri­meuri mai îndrăznețe cu linii noi și combinații de culori ie­șite din rîndul celor ce obiș­nuit li se spune clasice, este meritorie, dar (mereu același dar...) nu fiecare cumpărătoare este convinsă că o rochiță con­fecționată din aceste țesături va fi elegantă și (de ce să nu o spunem), așa cum își închipuie ea. Pentru a ajuta cumpărătorul în formarea părerii celei mai apropiate de realitate, s-au con­fecționat două panouri siluete care, datorită unui sistem rulant (pe care sînt angrenate roțile pe șine), pot să fie deplasate în direcții deosebite, trecînd rînd pe rînd prin fața exponatelor de țesături ce sînt întinse de-a lun­gul pereților. In fiecare dimineață respon­sabilul magazinului expune nou­tatea zilei și scoate din standul de expoziție modelele expuse care au trecut din stoc. Dato­rită dimensiunilor lor (cca. 170 cm) siluetele oferă privirii cum­părătorului un tot omogen și veridic despre felul cum va­ ară­ta o rochiță confecționată din materialul respectiv. Metoda des­chide posibilități multiple, sin­gura condiție a succesului fiind buna orientare și permanenta preocupare a aceluia care o apli­că. Aici pot fi prezentate nu nu­mai imprimeuri destinate con­fecționării de rochițe, ci și ma­teriale din care se fac în mod obișnuit bluze sau fuste. In a­­cest caz, pe același loc se în­tinde materialul din care se fa­ce fusta și acela din care se face bluza, ultimul fiind fixat pînă în direcția taliei siluetei. Pentru a nu fi nevoiți a crea cupoane, la baza panourilor s-au confecționat saltare închise în care pot fi introduse baloturile de țesături din care apoi circa 2,50 m sunt drapate sau în­tinse simplu pe perete, întregul ansamblu a fost în­zestrat cu iluminat fluorescent, așa că nota modernizării atra­ge atenția de la prima privire. O dată cu introducerea acestui sistem de prezentare s-a introdus și expunerea mărfurilor pe masa de vînzare — metodă împrumu­tată de la lucrătorii din maga­zinele Capitalei — aceasta ofe­rind posibilitatea cumpărători­lor să cerceteze amănunțit cali­tatea produselor fără a fi ne­voiți să apeleze în fiecare clipă la serviciile vînzătorilor. Se realizează astfel ceea ce nu­mim „vînzători consultanți“ de­oarece cumpărătorul poate să-și formeze singur o părere despre calitatea produsului și mai ales despre felul cum va arăta după confecționare. Mai mulți cumpărători au propus să se introducă metoda respectivă și la prezentarea sto­felor pentru costume bărbătești. In prezent, conducerea O.C.L. Produse industriale Baia Atare, preocupată de aceste observații, studiază posibilitatea deschide­rii unui magazin specializat din care să fie eliminate cu totul rafturile, sala de vînzare identi­­ficîndu-se cu o sală permanen­tă de expoziție. ■fc­f. CORNEL CEUCA Aurica Gherghel, muncitoare frun­­tașă la fabrica de mobilă din Sighet. RADIOAMATORII NOȘTRI — Intr-adevăr sînteți din Ba­ia Mare?" — Da, răspunse amicul nos­tru — imprietenindu-se cu un turist cehoslovac aflat și el pe litoral la Eforie. — Am auzit de acest oraș — spuse oaspetele străin... Se fac acolo studii și experiențe serioa­se de radiotehnică pe unde ul­trascurte. .. — Dar de unde ați aflat des­pre radioamatorii băimăreni? — Intr-una din numerele tre­cute ale unei reviste de specia­litate aflasem că la concursul internațional ,,Pol­îi den“ (Ziua cîmpului) din vara anu­lui trecut, organizat cu scopul verificării aparatajelor constru­ite in acest scop, băimărenii s-au clasat pe primul loc din Europa, obținind record la dis­tanța medie de legătură pe unde ultrascurte. Amatorul nostru, recent re­întors din concediu , ne-a po­vestit această conversație cu multă mîndrie. Realizările incontestabile ale amatorilor noștri nu numai că contribuie la opera de cunoaș­tere și punere în utilitate practică a acestei ramuri științei, dar își fac faima cu­­­noscută și peste hotare. Scrisorile amatorilor sovietici, cehoslovaci, polonezi, maghiarii bulgari, sosite pe adresa radio­­clubului Y051­ AD — Baia Ma­re, dezvăluie simpatia și recu­noașterea realizărilor noastre, cerînd sfaturi sau mulțumind ulterior de indicațiile date. ★ In anul acesta, în zilele de 4—5 iulie s-a desfășurat din nou concursul „Ziua cîmpului“ la care, pe lingă amatorii so­vietici, cehoslovaci, maghiari, polonezi, germani, iugoslavi etc., a participat și colectivul nostru, „Campionul de anul trecut“. Zilele de concurs și-au adus iar roadele lor. Nu cunoaștem încă clasamentul concursului, însă datoria ne-am făcut-o, sta­bilind și de astă dată legături la 266 km distanță în perfectă telefonie bilaterală, pe frecvența ultra înaltă de 430 megacili pe secundă (lungime de undă egală cu 70 cm) cu 10 m putere a emițătorului. Aceste legături sunt primele de acest fel din țară și reprezin­tă primul record al țării noas­tre pe această frecvență. Se bucură faptul că citim în numeroase reviste înserări des­pre activitatea radioclubului nostru din Baia Mare. Activitatea radioamatorilor este mult apreciată de institu­tele de cercetări folosindu-se re­sursele puse la dispoziția lor în această ramură de către a­­matori. La cursurile teoretice, practi­ce, cit și activitatea de club, or­ganizate la radioclubul regional A.V.S.A.P. din Baia Mare sau la cercurile de radio-telegrafie din școli, instituții și întreprin­deri, amatorii mai vârstnici edu­că viitoarea generație, care să facă și mai mult pentru folosul științei, spre binele omenirii și prieteniei dintre popoare. ■ Sz. T. * Colectiviștii din raionul Sam mere au valorificat prin cooperație însemnate cantități de cereale După ce gospodăriile agricole colective din raionul Satu Mare și-au realizat integral clauzele contractuale, predînd statului 1.057 tone de grîu, unele din ele au vîndut cooperației de consum alte cantități importan­te de grîu. Astfel, adunarea generala a colectiviștilor din Păulești a ho­­tărît­ să vîndă statului pe calea achizițiilor încă 11 tone de grîu. Urmînd exemplul acestei gos­podării colective, alte gospodării colective cum ar fi cele din Bo­­tiz, Agriș, Ambud, Nisipeni și altele au vîndut și ele între 1 și 3 tone de grîu­ Aceasta este o dovadă în plus că gospodă­riile colective, obțin an de an producții mari de cereale, care le oferă nu numai posibilitatea de a împărți colectiviștilor can­tități mari de produse agricole, ci și posibilitatea de a contri­bui într-o măsură sporită la formarea fondului central de cereale al statului. "*vt~ Rezultate bune în înfrumusețarea orașului Răspunzînd che­mării prin care Sfa­tul popular al ora­șului Baia Mare a inițiat întrecerea pe țară pentru înfru­musețarea orașelor, oamenii muncii din orașul Satu Mare participă cu mult entuziasm la toate acțiunile patriotice ce se organizează pentru înfrumuseța­rea orașului lor. Ei vestesc că în aceas­tă întrecere in ora­șul lor s-au obținut frumoase succese. Astfel, prin mun­că voluntară s-a e­­xecutat un mare vo­lum de lucrări pen­tru pavarea străzi­lor Viitorului și Io­­zsa Bela, lucrări la care prețul de cost a fost redus cu pes­te 48.000 lei față de devizul întocmit. Făcîndu-și simți­tă din plin activita­tea pe șantierele de construcție din oraș, tineretul, mobilizat de către organizațiile U.T.M., aduce și el un însemnat aport la grăbirea ritmului lucrărilor de con­strucție. Pînă prezent tineretul în prestat peste 32.000­­­­re muncă volun­tară. S-au evidenți­at îndeosebi tinerii de la cooperativa „Munca", care prin muncă voluntară au curățit curtea fabri­cii de pline, nou construită în oraș. Bilanțul făcut în aceste zile asupra acțiunii de înfrumu­sețare a orașului a scos o iveală cifre ce dovedesc cu pri­sosință că sătmăre­nii răspund prin fapte la chemarea lansată de Sfatul popular al orașului Baia Mare. După cum rezulta din ele, pînă acum s-au e­­fectuat peste 95.000 d­e mun­­ă volunta­ră. Recolte bogate — avansuri mari Printre gospodăriile colective din raionul Cărei care au ob­ținut anul acesta producții mari de grîu se numără și cea din Cămin. Membrii ei au obținut o producție medie de 2.430 grîu de toamnă la hectar, kg producție neîntilnită pînă acum o pe ogoarele comunei. Nu demult, membrii gospodă­riei au sărbătorit repartizarea avansului din noua recoltă de cereale. După achitarea datorii­lor față de S.M.T. și după pre­darea cerealelor contractate, a revenit ca avans la zi­ muncă cantitatea de aproape 5 kg grîu. Familia colectivistului Antal Pozsonyi, de pildă, care a efec­tuat pînă la începutul luni 326 zile, a primit acestei peste 1.700 kg gril, precum și însem­nate cantități de orz și alte pro­duse. i r^riTRU • O zi de sărbătoare intr-un sat maramuresan. Apucaturi birocratice La noi, la între­prindere, la secția mină este contabilă Ana Scheip. Nu putem spune că dîn­­sa nu-și ține în or­dine și la zi hîrtiile din dosare. Despre altceva vrem să vorbim însă. Ana Scheip de la o vre­me, pe întocmește motivul că statele de salarii, între 1 — 15 ale fiecărei luni, nu vrea să elibereze cu nici un chip a­­deverințe de salari­zare sau alte acte trebuincioase mine­rilor care sunt pen­sionați sau în con­cediu de boală. De aceea, mulți dintre mineri, printre care amintim pe Gavril Lupșa, Ioan Paul și alții, deși au venit de cîteva ori pe la biroul minei, prin refuzul contabilei au fost nevoiți să aș­tepte pentru adeve­rințe timp de două spuă săptămîni. Oare eli­berarea unei adeve­rințe necesită atîta vreme? Dar nu nu­mai atît. Contabila noastră e uneori și nervoasă și dacă ve­de că insiști prea mult, începe să ți­pe: „N-am timp“ Vino după 15 ale lunii. Lasă-mă-n pa­­ce . Nu de mult timp a avut loc la în­treprinderea noastră o ședință în care s-a analizat felul cum se realizează în practică contractul colectiv. Pentru că voiam s-o ajutăm și pe contabilă, în plus trebuia să cu­noască și ea unele aspecte — ale mun­cii — am invitat-o să fie prezentă. „Oi veni“, ne-a spus ea. Credeți că s-a ținut de cuvint? Aș! Cum și-a terminat orele de serviciu a și în­tins-o acasă. Nu știm insă de ce se tărăgănea­ză cu luarea de mă­suri care să ducă la o mai bună de­servire a minerilor. Un grup de mi­neri de la între­prinderea „Petre Gheorghe“ Săsar sfatul Agronomului însilozarea Insilozarea este mijlocul cel mai sigur de păstrare a nutre­țurilor pe o perioadă mai înde­lungată, asigurînd în același timp în mare măsură însușirile proprii plantelor vara. Construcțiile de silozuri sînt de diferite tipuri, însă cele mai practice sînt gropile săpate în pămînt, pe un teren mai ridi­cat și mai argilos. Ele pot fi folosite mai mulți ani la rînd cu condiția ca înainte de um­plere să fie lipite sau spoite cu var. Plantele ce se însilozează se împart în trei grupe după con­ținutul în zahăr pe care îl au și vor ajuta la fermentarea nu­trețurilor și anume: plante ca­re se însilozează ușor (porumbul, floarea-soarelui, sfecla furaje­ră), plante care se însilozează mai greu ca: borceagurile, rapi­­ța, știrul precum și plante care nu se pot însiloza singure ca: soia, vreji de dovleci și pe­peni. Aceste plante se însilo­zează în amestec cu cele ușor însilozabile în diferite proporții sau în amestec cu borhot. Tehnica însilozării este aceeași pentru toate plantele:s­tocarea și așezarea în­siloz, îndesarea continuu și uniform și se aco­peră cu un strat de lut gros de 10 cm peste care se pune un strat mai gros de pămînt obiș­nuit. Momentul cel mai potrivit de recoltare diferă de la o planta la alta și anume: în faza de „bob de lapte“ pentru știuleții de porumb, în faza de „burduf“ pentru secară și începutul înspi­­cării pentru orz și ovăz. După două săptămîni de la închiderea silozului, nutrețul este gata însilozat, dar în mod obiș­nuit gropile se deschid mai tîr­­ziu și anume după 6—8 săp­tămîni. Din siloz se scoate un nutrețurilor strat de 15—20 cm și numai­ cît este necesar animalelor pen­tru o zi. LITERATURĂ POLITICA Aurel Roman — Din istoria luptelor revoluționare ale muncitorilor textiliști de la fabrica de postav „Buhuși“ (1917—1944). 264 pag. 8,05 lei. Ed. științifică PUBLICAȚII * * * — Analele Institutului de istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. — nr. 3, anul V/1959. 160 pag. 4 lei. Ed. Scînteia INDUSTRIA LEMNULUI, SILVICULTURĂ Titus Orădeanu — Industria semifabricatelor superioare din lemn. 400 pag. cartonat 26,90 lei. Ed. tehnică. .­­..-as.: * ' Mta.'.;-’— J 1­­1 septembrie 1959'. ­ Mai multă atenție întăririi economico - financiare a cooperativelor de consum Una din căile principale ca­re duc la întărirea economico­­financiară a unităților coopera­ției de consum este și aceea a încasării in întregime a părți­lor sociale subscrise de către fiecare cooperator, precum și a­­tragerea de noi membri în coo­perația de consum. In regiunea noastră multe conduceri de cooperative au în­țeles pe deplin acest lucru, strâ­­duindu-se să desfășoare cu aju­torul și sub îndrumarea organi­zațiilor de partid o intensă muncă politică de masă în rîn­­dul cooperatorilor pentru ca a­­ceștia să-și achite la timp și în întregime părțile lor sociale, în rîndul celor care încă nu sînt cu­prinși în cooperația de consum, de asemenea s-a dus muncă de lămurire pentru a-i atrage și pe aceștia în unitățile coopera­ției de consum. Intr-o astfel de activitate sînt­ antrenați lucră­torii cooperației din raionul Vîșeu interesați să îmbunătă­țească situația economico-finan­­ciară prin sporirea continuă a fondurilor proprii ale unităților în care lucrează. Ca rezultat al activității desfășurate pe cir­cumscripții la care au luat par­te efectivă în primul rînd co­muniștii și deputații sfaturilor populare, în ultimele luni s-au încasat peste 150.000 lei, în­­scriindu-se în aceeași perioadă aproape 5.000 noi membri coo­peratori. Printre cooperativele cu cele mai bune rezultate în privința aceasta putem s-o a­­mintim pe cea din Borșa, care a încasat aproape 30.000 lei fond social, înscriind 1.755 noi membri, apoi cooperativele din Baia Borșa, Vișeu de Sus și altele. Rezultate pozitive privind îm­bunătățirea situației financiare a cooperativelor au fost obținu­te și în raionul Sighet, raion care, în cinstea măreței aniver­sări a eliberării patriei de sub jugul fascist, a fost cooperati­­vizat pe linie de cooperație de consum. In privința aceasta cooperativa din Ocna Șugatag a adus un aport deosebit în­scriind în rândurile cooperato­rilor încă 4.260 de cetățeni. Trebuie remarcat faptul că din totalul membrilor acestei cooperative 3.000 și-au achitat în întregime partea socială sub­scrisă. In raionul Tășnad de aseme­nea există preocupare față de activitatea financiară a unită­ților cooperatiste. Suma înca­sată în ultimele două luni în contul fondului social al Coo­peratorilor depășește aproape suma realizată în tot cursul a­­nului trecut. Acest fapt a oferit posibilitatea unor cooperative ca aceea din Supuru de Jos și Ad­s să-și asigure fonduri pro­prii și sa se autofinanțeze. Sînt însă din păcate destule cooperative din regiune a că­ror organe de conducere negli­jează îmbunătățirea situației financiare și latura organizato­rică a unităților din subordin­ea lor. Din această cauză fondul social subscris de cooperatori se încasează doar parțial, iar mulți consumatori­ nu sînt încă membri ai cooperativelor. Și e lesne de înțeles de ce anume. Munca politică în rîndul mase­lor de consumatori este încă sub nivelul cerințelor actuale. Lucrătorii cooperației de con­sum din raioanele Șomcuta Ma­re, Tîrgu Lăpuș, Cehu Silvaniei și Satu Mare trebuie să țină cont de acest lucru și să facă totul pentru ca în­ cel mai scurt timp posibil să-și aducă contribuția efectivă la încasa­rea în întregime a fondului so­cial al cooperatorilor, la coo­perativizarea completă pe linie de cooperație de consum a sa­telor unde își desfășoară acti­vitatea. In acest fel activitatea economico-financiară a coope­rativelor se va îmbunătăți con­tinuu, mergînd pînă la autofi­nanțarea lor. --•*­­si­­ ABRAHAM PASZTERNAL instructor la U.R.C.C. Baia Mare Brigada de muncă patriotică Centrul comunei Seini, poate fi considerat pe drept cuvânt un adevărat șantier. De la un capăt la altul al comunei se execută lu­crări de amenajare și de modernizare a străzilor. Tinerii din comună, organizați în brigăzi de muncă patriotică, participă în mod activ la efectuarea acestor lucrări. Valoarea eco­nomiilor realizate de cele nouă brigăzi se ridică la peste 13.680 lei. Fotografia ne prezintă brigada de muncă patriotică nr. 55, în timpul lucrului. In bri­gadă lucrează alături de tineri muncitori și muncitoare și studenții care se găsesc în­ va­canța de vară. Tinerii Ecaterina Graigher, Elisabeta Feher, Geta Crișan, Anton Grai­gher etc. au executat pînă în prezent cele mai multe zile de muncă voluntară. Brigada de muncă patriotică, executînd lucrări pentru amenajarea noii piețe din comuna Seini. 11 ani de rodnică activitate Printre realizările regimului nostru de democrație popula­ră, se numără și reorganizarea pe baze socialiste a Casei de Economii și Consemnațiuni, (C.E.C.), eveniment de la în­făptuirea căruia se împlinesc 11 ani. Ca urmare a succeselor oa­menilor muncii în construirea socialismului, în creșterea ni­velului de trai al populației, ac­țiunea de economisire la C.E.C. a căpătat un larg caracter de masă. Acest nou caracter al economisirii la C.E.C. se reflec­tă în mod evident în faptul­­ că in timp ce în anul 1938 numai 7,78 la sută din totalul depu­nătorilor la C.E.C. erau mun­citori și țărani, astăzi peste 50 la sută din depunători sînt din rîndul acestora. Lucrătorii C.E.C. din regiu­nea noastră au depus eforturi susținute, reușind, în marea lor majoritate, să-și realizeze și să depășească angajamentele­­ lua­te. .Ca exemple pozitive cităm lucrătorii Casei raionale Satu Mare (director tov. Gh. Spada­­ru), care la data actuală au planul anual îndeplinit, precum și lucrătorii Casei raionale Tăș­nad (director tov. Vasile Bu­da) care au îndeplinit pînă în prezent planul de atragere în proporție de peste 200 la sută. Crește și se întărește încre­derea maselor muncitoare casele de economii. Făcînd în o comparație cu anul 1958, con­statăm că numărul depunători­lor din regiune a crescut cu peste 20 la sută, iar soldul ge­neral al economiilor a crescut cu 24,8 la sută față de situația existentă la 31 decembrie 1958. O preocupare de căpetenie a Direcției regionale C.E.C. este buna deservire a populației. In acest scop s-au înființat noi uni­tăți C.E.C. printre care cităm 3 agenții C.E.C. proprii, 5 agenții C.E.C. P.T.T.R. și peste 15 ghișee cu gestiune la care se mai adaugă cuprinderea majo­rității întreprinderilor mari, cu ghișee C.E.C. Creșterea numărului de de­punători și a soldului general al economiilor demonstrează că marea majoritate a au înțeles avantajele cetățenilor păstrării banilor la C.E.C. și rolul lor în economia noastră socialistă. In regiunea noastră s-a ajuns ca fiecare al 9-lea cetățean să aibă libret C.E.C. Această creștere este determinată și de avan­ta­­jele pe care C.E.C.-ul le oferă depunătorilor, printre care ci* tum: garanția statului, secre­tul operațiunilor, acordarea do­­bînzilor etc. In acest sens nu­mai în regiunea noastră s-au plătit depunătorilor în anul 1958, cca. 1.000.000 lei sub formă de dobînzi, fără a mai vorbi de cîștigurile acordate la tragerile la sorți ale obliga­țiunilor sau libretelor C.E.C. cu cîștiguri. GRIGORE DOCHIA de la Direcția regională C.E.C. Baia Mare V

Next