Pentru Socialism, septembrie 1959 (Anul 10, nr. 1751-1776)
1959-09-01 / nr. 1751
Metode noi in deservirea populației , Nu de mult timp, la Baia Mare comerțul de stat a oferit cumpărătorilor o noutate: prezentarea deschisă a mărfurilor în cel mai mare magazin de țesături din oraș. încercarea îndrăzneață și lăudabilă a fost inițiată de către secțiunea comercială regională și îmbrățișată cu seriozitate de către conducerea O.C.L. Produse industriale Baia Mare. Azi, cînd vedem că grupurigrupuri, cumpărătorii studiază cu atenție țesăturile expuse prin mijlocirea siluetelor mobile, suntem îndreptățiți să aducem laude conducerii O.C.L. Considered că acest sistem va interesa și pe alți tovarăși ce se preocupă de mai buna organizare a desfacerii în unitățile de desfacere a țesăturilor, vom schița sumar metoda folosită la Baia Mare. In primul rînd s-a urmărit dezvoltarea interesului publicului pentru tot ceea ce apare nou în magazin. Orientarea creatorilor de modele către imprimeuri mai îndrăznețe cu linii noi și combinații de culori ieșite din rîndul celor ce obișnuit li se spune clasice, este meritorie, dar (mereu același dar...) nu fiecare cumpărătoare este convinsă că o rochiță confecționată din aceste țesături va fi elegantă și (de ce să nu o spunem), așa cum își închipuie ea. Pentru a ajuta cumpărătorul în formarea părerii celei mai apropiate de realitate, s-au confecționat două panouri siluete care, datorită unui sistem rulant (pe care sînt angrenate roțile pe șine), pot să fie deplasate în direcții deosebite, trecînd rînd pe rînd prin fața exponatelor de țesături ce sînt întinse de-a lungul pereților. In fiecare dimineață responsabilul magazinului expune noutatea zilei și scoate din standul de expoziție modelele expuse care au trecut din stoc. Datorită dimensiunilor lor (cca. 170 cm) siluetele oferă privirii cumpărătorului un tot omogen și veridic despre felul cum va arăta o rochiță confecționată din materialul respectiv. Metoda deschide posibilități multiple, singura condiție a succesului fiind buna orientare și permanenta preocupare a aceluia care o aplică. Aici pot fi prezentate nu numai imprimeuri destinate confecționării de rochițe, ci și materiale din care se fac în mod obișnuit bluze sau fuste. In acest caz, pe același loc se întinde materialul din care se face fusta și acela din care se face bluza, ultimul fiind fixat pînă în direcția taliei siluetei. Pentru a nu fi nevoiți a crea cupoane, la baza panourilor s-au confecționat saltare închise în care pot fi introduse baloturile de țesături din care apoi circa 2,50 m sunt drapate sau întinse simplu pe perete, întregul ansamblu a fost înzestrat cu iluminat fluorescent, așa că nota modernizării atrage atenția de la prima privire. O dată cu introducerea acestui sistem de prezentare s-a introdus și expunerea mărfurilor pe masa de vînzare — metodă împrumutată de la lucrătorii din magazinele Capitalei — aceasta oferind posibilitatea cumpărătorilor să cerceteze amănunțit calitatea produselor fără a fi nevoiți să apeleze în fiecare clipă la serviciile vînzătorilor. Se realizează astfel ceea ce numim „vînzători consultanți“ deoarece cumpărătorul poate să-și formeze singur o părere despre calitatea produsului și mai ales despre felul cum va arăta după confecționare. Mai mulți cumpărători au propus să se introducă metoda respectivă și la prezentarea stofelor pentru costume bărbătești. In prezent, conducerea O.C.L. Produse industriale Baia Atare, preocupată de aceste observații, studiază posibilitatea deschiderii unui magazin specializat din care să fie eliminate cu totul rafturile, sala de vînzare identificîndu-se cu o sală permanentă de expoziție. ■fcf. CORNEL CEUCA Aurica Gherghel, muncitoare fruntașă la fabrica de mobilă din Sighet. RADIOAMATORII NOȘTRI — Intr-adevăr sînteți din Baia Mare?" — Da, răspunse amicul nostru — imprietenindu-se cu un turist cehoslovac aflat și el pe litoral la Eforie. — Am auzit de acest oraș — spuse oaspetele străin... Se fac acolo studii și experiențe serioase de radiotehnică pe unde ultrascurte. .. — Dar de unde ați aflat despre radioamatorii băimăreni? — Intr-una din numerele trecute ale unei reviste de specialitate aflasem că la concursul internațional ,,Polîi den“ (Ziua cîmpului) din vara anului trecut, organizat cu scopul verificării aparatajelor construite in acest scop, băimărenii s-au clasat pe primul loc din Europa, obținind record la distanța medie de legătură pe unde ultrascurte. Amatorul nostru, recent reîntors din concediu , ne-a povestit această conversație cu multă mîndrie. Realizările incontestabile ale amatorilor noștri nu numai că contribuie la opera de cunoaștere și punere în utilitate practică a acestei ramuri științei, dar își fac faima cunoscută și peste hotare. Scrisorile amatorilor sovietici, cehoslovaci, polonezi, maghiarii bulgari, sosite pe adresa radioclubului Y051 AD — Baia Mare, dezvăluie simpatia și recunoașterea realizărilor noastre, cerînd sfaturi sau mulțumind ulterior de indicațiile date. ★ In anul acesta, în zilele de 4—5 iulie s-a desfășurat din nou concursul „Ziua cîmpului“ la care, pe lingă amatorii sovietici, cehoslovaci, maghiari, polonezi, germani, iugoslavi etc., a participat și colectivul nostru, „Campionul de anul trecut“. Zilele de concurs și-au adus iar roadele lor. Nu cunoaștem încă clasamentul concursului, însă datoria ne-am făcut-o, stabilind și de astă dată legături la 266 km distanță în perfectă telefonie bilaterală, pe frecvența ultra înaltă de 430 megacili pe secundă (lungime de undă egală cu 70 cm) cu 10 m putere a emițătorului. Aceste legături sunt primele de acest fel din țară și reprezintă primul record al țării noastre pe această frecvență. Se bucură faptul că citim în numeroase reviste înserări despre activitatea radioclubului nostru din Baia Mare. Activitatea radioamatorilor este mult apreciată de institutele de cercetări folosindu-se resursele puse la dispoziția lor în această ramură de către amatori. La cursurile teoretice, practice, cit și activitatea de club, organizate la radioclubul regional A.V.S.A.P. din Baia Mare sau la cercurile de radio-telegrafie din școli, instituții și întreprinderi, amatorii mai vârstnici educă viitoarea generație, care să facă și mai mult pentru folosul științei, spre binele omenirii și prieteniei dintre popoare. ■ Sz. T. * Colectiviștii din raionul Sam mere au valorificat prin cooperație însemnate cantități de cereale După ce gospodăriile agricole colective din raionul Satu Mare și-au realizat integral clauzele contractuale, predînd statului 1.057 tone de grîu, unele din ele au vîndut cooperației de consum alte cantități importante de grîu. Astfel, adunarea generala a colectiviștilor din Păulești a hotărît să vîndă statului pe calea achizițiilor încă 11 tone de grîu. Urmînd exemplul acestei gospodării colective, alte gospodării colective cum ar fi cele din Botiz, Agriș, Ambud, Nisipeni și altele au vîndut și ele între 1 și 3 tone de grîu Aceasta este o dovadă în plus că gospodăriile colective, obțin an de an producții mari de cereale, care le oferă nu numai posibilitatea de a împărți colectiviștilor cantități mari de produse agricole, ci și posibilitatea de a contribui într-o măsură sporită la formarea fondului central de cereale al statului. "*vt~ Rezultate bune în înfrumusețarea orașului Răspunzînd chemării prin care Sfatul popular al orașului Baia Mare a inițiat întrecerea pe țară pentru înfrumusețarea orașelor, oamenii muncii din orașul Satu Mare participă cu mult entuziasm la toate acțiunile patriotice ce se organizează pentru înfrumusețarea orașului lor. Ei vestesc că în această întrecere in orașul lor s-au obținut frumoase succese. Astfel, prin muncă voluntară s-a executat un mare volum de lucrări pentru pavarea străzilor Viitorului și Iozsa Bela, lucrări la care prețul de cost a fost redus cu peste 48.000 lei față de devizul întocmit. Făcîndu-și simțită din plin activitatea pe șantierele de construcție din oraș, tineretul, mobilizat de către organizațiile U.T.M., aduce și el un însemnat aport la grăbirea ritmului lucrărilor de construcție. Pînă prezent tineretul în prestat peste 32.000re muncă voluntară. S-au evidențiat îndeosebi tinerii de la cooperativa „Munca", care prin muncă voluntară au curățit curtea fabricii de pline, nou construită în oraș. Bilanțul făcut în aceste zile asupra acțiunii de înfrumusețare a orașului a scos o iveală cifre ce dovedesc cu prisosință că sătmărenii răspund prin fapte la chemarea lansată de Sfatul popular al orașului Baia Mare. După cum rezulta din ele, pînă acum s-au efectuat peste 95.000 de mună voluntară. Recolte bogate — avansuri mari Printre gospodăriile colective din raionul Cărei care au obținut anul acesta producții mari de grîu se numără și cea din Cămin. Membrii ei au obținut o producție medie de 2.430 grîu de toamnă la hectar, kg producție neîntilnită pînă acum o pe ogoarele comunei. Nu demult, membrii gospodăriei au sărbătorit repartizarea avansului din noua recoltă de cereale. După achitarea datoriilor față de S.M.T. și după predarea cerealelor contractate, a revenit ca avans la zi muncă cantitatea de aproape 5 kg grîu. Familia colectivistului Antal Pozsonyi, de pildă, care a efectuat pînă la începutul luni 326 zile, a primit acestei peste 1.700 kg gril, precum și însemnate cantități de orz și alte produse. i r^riTRU • O zi de sărbătoare intr-un sat maramuresan. Apucaturi birocratice La noi, la întreprindere, la secția mină este contabilă Ana Scheip. Nu putem spune că dînsa nu-și ține în ordine și la zi hîrtiile din dosare. Despre altceva vrem să vorbim însă. Ana Scheip de la o vreme, pe întocmește motivul că statele de salarii, între 1 — 15 ale fiecărei luni, nu vrea să elibereze cu nici un chip adeverințe de salarizare sau alte acte trebuincioase minerilor care sunt pensionați sau în concediu de boală. De aceea, mulți dintre mineri, printre care amintim pe Gavril Lupșa, Ioan Paul și alții, deși au venit de cîteva ori pe la biroul minei, prin refuzul contabilei au fost nevoiți să aștepte pentru adeverințe timp de două spuă săptămîni. Oare eliberarea unei adeverințe necesită atîta vreme? Dar nu numai atît. Contabila noastră e uneori și nervoasă și dacă vede că insiști prea mult, începe să țipe: „N-am timp“ Vino după 15 ale lunii. Lasă-mă-n pace . Nu de mult timp a avut loc la întreprinderea noastră o ședință în care s-a analizat felul cum se realizează în practică contractul colectiv. Pentru că voiam s-o ajutăm și pe contabilă, în plus trebuia să cunoască și ea unele aspecte — ale muncii — am invitat-o să fie prezentă. „Oi veni“, ne-a spus ea. Credeți că s-a ținut de cuvint? Aș! Cum și-a terminat orele de serviciu a și întins-o acasă. Nu știm insă de ce se tărăgănează cu luarea de măsuri care să ducă la o mai bună deservire a minerilor. Un grup de mineri de la întreprinderea „Petre Gheorghe“ Săsar sfatul Agronomului însilozarea Insilozarea este mijlocul cel mai sigur de păstrare a nutrețurilor pe o perioadă mai îndelungată, asigurînd în același timp în mare măsură însușirile proprii plantelor vara. Construcțiile de silozuri sînt de diferite tipuri, însă cele mai practice sînt gropile săpate în pămînt, pe un teren mai ridicat și mai argilos. Ele pot fi folosite mai mulți ani la rînd cu condiția ca înainte de umplere să fie lipite sau spoite cu var. Plantele ce se însilozează se împart în trei grupe după conținutul în zahăr pe care îl au și vor ajuta la fermentarea nutrețurilor și anume: plante care se însilozează ușor (porumbul, floarea-soarelui, sfecla furajeră), plante care se însilozează mai greu ca: borceagurile, rapița, știrul precum și plante care nu se pot însiloza singure ca: soia, vreji de dovleci și pepeni. Aceste plante se însilozează în amestec cu cele ușor însilozabile în diferite proporții sau în amestec cu borhot. Tehnica însilozării este aceeași pentru toate plantele:stocarea și așezarea însiloz, îndesarea continuu și uniform și se acoperă cu un strat de lut gros de 10 cm peste care se pune un strat mai gros de pămînt obișnuit. Momentul cel mai potrivit de recoltare diferă de la o planta la alta și anume: în faza de „bob de lapte“ pentru știuleții de porumb, în faza de „burduf“ pentru secară și începutul înspicării pentru orz și ovăz. După două săptămîni de la închiderea silozului, nutrețul este gata însilozat, dar în mod obișnuit gropile se deschid mai tîrziu și anume după 6—8 săptămîni. Din siloz se scoate un nutrețurilor strat de 15—20 cm și numai cît este necesar animalelor pentru o zi. LITERATURĂ POLITICA Aurel Roman — Din istoria luptelor revoluționare ale muncitorilor textiliști de la fabrica de postav „Buhuși“ (1917—1944). 264 pag. 8,05 lei. Ed. științifică PUBLICAȚII * * * — Analele Institutului de istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. — nr. 3, anul V/1959. 160 pag. 4 lei. Ed. Scînteia INDUSTRIA LEMNULUI, SILVICULTURĂ Titus Orădeanu — Industria semifabricatelor superioare din lemn. 400 pag. cartonat 26,90 lei. Ed. tehnică. ...-as.: * ' Mta.'.;-’— J 11 septembrie 1959'. Mai multă atenție întăririi economico - financiare a cooperativelor de consum Una din căile principale care duc la întărirea economicofinanciară a unităților cooperației de consum este și aceea a încasării in întregime a părților sociale subscrise de către fiecare cooperator, precum și atragerea de noi membri în cooperația de consum. In regiunea noastră multe conduceri de cooperative au înțeles pe deplin acest lucru, strâduindu-se să desfășoare cu ajutorul și sub îndrumarea organizațiilor de partid o intensă muncă politică de masă în rîndul cooperatorilor pentru ca aceștia să-și achite la timp și în întregime părțile lor sociale, în rîndul celor care încă nu sînt cuprinși în cooperația de consum, de asemenea s-a dus muncă de lămurire pentru a-i atrage și pe aceștia în unitățile cooperației de consum. Intr-o astfel de activitate sînt antrenați lucrătorii cooperației din raionul Vîșeu interesați să îmbunătățească situația economico-financiară prin sporirea continuă a fondurilor proprii ale unităților în care lucrează. Ca rezultat al activității desfășurate pe circumscripții la care au luat parte efectivă în primul rînd comuniștii și deputații sfaturilor populare, în ultimele luni s-au încasat peste 150.000 lei, înscriindu-se în aceeași perioadă aproape 5.000 noi membri cooperatori. Printre cooperativele cu cele mai bune rezultate în privința aceasta putem s-o amintim pe cea din Borșa, care a încasat aproape 30.000 lei fond social, înscriind 1.755 noi membri, apoi cooperativele din Baia Borșa, Vișeu de Sus și altele. Rezultate pozitive privind îmbunătățirea situației financiare a cooperativelor au fost obținute și în raionul Sighet, raion care, în cinstea măreței aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist, a fost cooperativizat pe linie de cooperație de consum. In privința aceasta cooperativa din Ocna Șugatag a adus un aport deosebit înscriind în rândurile cooperatorilor încă 4.260 de cetățeni. Trebuie remarcat faptul că din totalul membrilor acestei cooperative 3.000 și-au achitat în întregime partea socială subscrisă. In raionul Tășnad de asemenea există preocupare față de activitatea financiară a unităților cooperatiste. Suma încasată în ultimele două luni în contul fondului social al Cooperatorilor depășește aproape suma realizată în tot cursul anului trecut. Acest fapt a oferit posibilitatea unor cooperative ca aceea din Supuru de Jos și Ads să-și asigure fonduri proprii și sa se autofinanțeze. Sînt însă din păcate destule cooperative din regiune a căror organe de conducere neglijează îmbunătățirea situației financiare și latura organizatorică a unităților din subordinea lor. Din această cauză fondul social subscris de cooperatori se încasează doar parțial, iar mulți consumatori nu sînt încă membri ai cooperativelor. Și e lesne de înțeles de ce anume. Munca politică în rîndul maselor de consumatori este încă sub nivelul cerințelor actuale. Lucrătorii cooperației de consum din raioanele Șomcuta Mare, Tîrgu Lăpuș, Cehu Silvaniei și Satu Mare trebuie să țină cont de acest lucru și să facă totul pentru ca în cel mai scurt timp posibil să-și aducă contribuția efectivă la încasarea în întregime a fondului social al cooperatorilor, la cooperativizarea completă pe linie de cooperație de consum a satelor unde își desfășoară activitatea. In acest fel activitatea economico-financiară a cooperativelor se va îmbunătăți continuu, mergînd pînă la autofinanțarea lor. --•*si ABRAHAM PASZTERNAL instructor la U.R.C.C. Baia Mare Brigada de muncă patriotică Centrul comunei Seini, poate fi considerat pe drept cuvânt un adevărat șantier. De la un capăt la altul al comunei se execută lucrări de amenajare și de modernizare a străzilor. Tinerii din comună, organizați în brigăzi de muncă patriotică, participă în mod activ la efectuarea acestor lucrări. Valoarea economiilor realizate de cele nouă brigăzi se ridică la peste 13.680 lei. Fotografia ne prezintă brigada de muncă patriotică nr. 55, în timpul lucrului. In brigadă lucrează alături de tineri muncitori și muncitoare și studenții care se găsesc în vacanța de vară. Tinerii Ecaterina Graigher, Elisabeta Feher, Geta Crișan, Anton Graigher etc. au executat pînă în prezent cele mai multe zile de muncă voluntară. Brigada de muncă patriotică, executînd lucrări pentru amenajarea noii piețe din comuna Seini. 11 ani de rodnică activitate Printre realizările regimului nostru de democrație populară, se numără și reorganizarea pe baze socialiste a Casei de Economii și Consemnațiuni, (C.E.C.), eveniment de la înfăptuirea căruia se împlinesc 11 ani. Ca urmare a succeselor oamenilor muncii în construirea socialismului, în creșterea nivelului de trai al populației, acțiunea de economisire la C.E.C. a căpătat un larg caracter de masă. Acest nou caracter al economisirii la C.E.C. se reflectă în mod evident în faptul că in timp ce în anul 1938 numai 7,78 la sută din totalul depunătorilor la C.E.C. erau muncitori și țărani, astăzi peste 50 la sută din depunători sînt din rîndul acestora. Lucrătorii C.E.C. din regiunea noastră au depus eforturi susținute, reușind, în marea lor majoritate, să-și realizeze și să depășească angajamentele luate. .Ca exemple pozitive cităm lucrătorii Casei raionale Satu Mare (director tov. Gh. Spadaru), care la data actuală au planul anual îndeplinit, precum și lucrătorii Casei raionale Tășnad (director tov. Vasile Buda) care au îndeplinit pînă în prezent planul de atragere în proporție de peste 200 la sută. Crește și se întărește încrederea maselor muncitoare casele de economii. Făcînd în o comparație cu anul 1958, constatăm că numărul depunătorilor din regiune a crescut cu peste 20 la sută, iar soldul general al economiilor a crescut cu 24,8 la sută față de situația existentă la 31 decembrie 1958. O preocupare de căpetenie a Direcției regionale C.E.C. este buna deservire a populației. In acest scop s-au înființat noi unități C.E.C. printre care cităm 3 agenții C.E.C. proprii, 5 agenții C.E.C. P.T.T.R. și peste 15 ghișee cu gestiune la care se mai adaugă cuprinderea majorității întreprinderilor mari, cu ghișee C.E.C. Creșterea numărului de depunători și a soldului general al economiilor demonstrează că marea majoritate a au înțeles avantajele cetățenilor păstrării banilor la C.E.C. și rolul lor în economia noastră socialistă. In regiunea noastră s-a ajuns ca fiecare al 9-lea cetățean să aibă libret C.E.C. Această creștere este determinată și de avantajele pe care C.E.C.-ul le oferă depunătorilor, printre care ci* tum: garanția statului, secretul operațiunilor, acordarea dobînzilor etc. In acest sens numai în regiunea noastră s-au plătit depunătorilor în anul 1958, cca. 1.000.000 lei sub formă de dobînzi, fără a mai vorbi de cîștigurile acordate la tragerile la sorți ale obligațiunilor sau libretelor C.E.C. cu cîștiguri. GRIGORE DOCHIA de la Direcția regională C.E.C. Baia Mare V