Pentru Socialism, iunie 1960 (Anul 11, nr. 1983-2008)

1960-06-01 / nr. 1983

h <D& ziua 1 Iunie — sărbătoare a flori­lor, vieții noastre, zi în care pri­virile ni se îndreaptă mai calde­­ spre fragedele vlăstare omenești, bucuriile prezentului nostru și­­ mlădițele viitorului luminos. A intrat în tradiție ca în­­ această zi să trecem în revistă Ce am făcut pentru aceste flori, pentru copiii noștri. Cresc ele așa cum vrem să-i creștem? Au în grădina , minunată a patriei noi, aerul prielnic înfloririi, lor, au oare grădinari pricepuți să-i îngrijească, să-i facă mari și­­ frumoși? Ne mîndrim că la astfel de în­trebări putem răspunde cu frun­tea 'sus': Da! ' ~ M­­ie ■ put­em uita dă'nu tot­deauna florile vieții au crescut la azi, îmbujorate și frumoase. De trecutul burghezo-moșie­­resc ne leagă amintiri triste în această­ privință. Cifrele statisti­­cilor, sînt pline de acuzări la adresa cîrmuitorilor lacomi de bani î­­n fiecare an, în vechea Ro­­m­înie mureau 8.000 de mame la naștere, și o dată cu ele nenu­mărați copii se stingeau înainte­­ de a păși în viață. In fiecare an circa 200.000 de copii mureau înainte de a împlini 2 ani. Pe­­ meleagurile ținute în regimul apus în neagră mizerie și ig­noranță — printre care și Ma­ramureșul, Țara Oașului ș.a. —­­copii fără număr erau răpuși de tuberculoză și de alte boli înain­te de a ajunge anii tinereții. Ma­ternități,­ spitale și dispensare pentru copii erau puține, dar și acestea, destinate mai mult celor care aveau de unde plăti chel­tuielile mari ce se cereau. In anii care au trecut de la eliberarea patriei, partidul clasei muncitoare a condus cu price­pere lupta grea de vindecare a rănilor trecutului, cucerin­du-se victorie după victorie și în pri­vința ocrotirii vieții copilului. Apărarea intereselor mamei și copilului a devenit o înaltă pro­blemă de stat. Guvernul a alo­cat fonduri importante pentru școli, spitale, dispensare, creșe, cămine de zi, grădinițe sezoniere, colonii de vară, case de naștere și maternități — toate fiind ne­prețuite semne ale grijii pentru copiii noștri. Casele de naștere — care in trecut lipseau de prin cofiilului satele patriei — azi sunt în nu­măr de peste 1.600, încadrate cu personal calificat. Grădinițele de copii, care în trecut erau în număr d­e 1.577, azi trec peste 7.000. Școlile de 7 ani în anul ■școlar 1938/1939 erau 770 la număr. In anul școlar 1959/1960 în țară au funcționat 4.491 ast­fel de școli. Proiectul de Directive ale Con­gresului al II­I-lea al P.M.R. ,ne-a adus mesajul unor noi victorii în privința învățămîntu­­lui: „Pentru lărgirea bazei ma­teriale a învățămîntului d­e toa­te gradele — prevede proiectul de Directive — se vor acorda din, fondurile, statului investiții de peste două ori mai mari decît în perioada 1954—1959“. ’In ur­mătorii 5 ani se vor mai con­­­­strui 15.000 noi­­ săli de clasă, necesare trecerii treptate la învă­­țămîntul general de 8 ani. Ca pe toate meleagurile pa­triei, și în regiunea noastră copiii cresc fericiți, înconjurați de grijă și dragoste. In afara îngrijirii deosebite ce li se dă în creșe, grădinițe și școli, ei se bucură de nenumărate alte semne ale dragostei, care le lu­minează copilăria. In colonii de vară și în tabere pionierești, or­ganizate în cele mai pitorești colțuri ale țării, șoptii celor ce muncesc își întăresc sănătatea, petrec, zburdă „ca acasă“. In­struirea și educarea lor­ o fac cadre didactice pulificate, care se sădesc­­ în inimi deprinderi și sentimente frumoase. La mare sau la munte, la Vasile Roaită sau la Borșa, Baia Sprie, Gîr­­dani etc., sute de copii din regiu­ne își vor petrece vacanța în condiții de care in trecut numai odraslele bogătașilor puteau pro­fita. E 1 Iunie — ziua celor mici. O sărbătorim cu bucurie cu atît mai sporită, cu cit ea ne gă­sește , în preajma unui moment măreț în viața patriei—al III-lea Congres, al P.M.R. Așteptăm acest eveniment cu încrederea pe care ți-o dă siguranța că el va constitui un nou și minunat program de luptă pentru pace, pentru fericirea odraslelor că­rora le dorim să crească mari, puternice, luminate. Se întrec la întreținerea culturilor Pe ogoarele­ gospodăriei colective „Petőfi Sándor“ din Botiz se des­fășoară o entuziastă întrecere. Unul din obiectivele ei constă în efectuarea la timp și în bune con­­dițiuni a lucrărilor de întreținere a culturilor. Colectiviștii au prășit pînă acum de două ori cele 31 hectare cu sfeclă de zahăr. A fost terminată într-un timp scurt pra­­șila I la floarea-soarelui și se apropie de sfîrșit prașila I la cultura cartofului. Colecti­viștii din brigada a II-a, condusă de Mihai Dragoș, ste dovedesc a fi cei mai harnici, fiind­ primii la terminarea fiecărei prașile. TINERI LA MUNCA PATRIO­TICĂ. La inițiativa organizațiilor de bază U.T.M. din întreprinde­rile și instituțiile sătmărene, tot mai mulți tineri din oraș parti­cipă, la diferite acțiuni de mun­că patriotică. Ieri, peste 50 de tineri de la combinatul „1 Mai“ au muncit la digul de pe malul Someșului, în timp ce alți 40 de tineri de la școala de meserii au lucrat la asfaltarea străzilor De­­cebal­­ și Cuza Vodă. Tot ieri, 70 de tineri de la întreprinderea Vinalcool și întreprinderea fo­restieră au muncit la moderniza­rea străzii Cloșca. BRIGADA SANITARĂ ÎN DE­PLASARE. Secția sănătate prevederi sociale a Sfatului popu­și­tar raional Vișeu, în colaborare cu comitetul raional al femeilor, a organizat în ultimul timp mai multe acțiuni de educație sani­­tară și acordare de asistență me­dicală în diferite localități din raion. In cadrul acestor acțiuni, ieri o brigadă sanitară compusă din medici și surori din centrul de raion s-a deplasat la Baia Borșa, unde a acordat populației asistență medicală, îndrumări practice în legătură cu igiena, creșterea copiilor etc. PENTRU INTENSIFICAREA ACTIVITĂȚII CULTURAL-SPOR­TIVE. Comisia raională Sighet a concursului cultural-sportiv s-a întrunit ieri într-o ședință, la sediul comitetului raional U.T.M Cu prilejul acestei dinte s-a analizat felul cum se­se desfășoară manifestările cultural­­sportive ale concursului organi­zat în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R. și a zilei de 23 August. Au fost luate, de ase­menea, măsuri menite să­ ducă la intensificarea activității cul­tural sportive în raion. IN CINSTEA ZILEI MAMEI ȘI A COPILULUI. Comitetul ra­ional Cărei al femeilor, în cola­borare cu comitetul raional U.T.M. și consiliul raional U.C.F.S., a organizat un concurs de trotinete, triciclete și biciclete. La concurs a participat un în­semnat număr de copii din oraș. Cîștigătorii concursului au fost premiați.. Tot în cinstea acestei zile, în orașul Cărei are loc azi deschiderea celei de-a patra cre­șe. Noua creșă este, dotată cu mobilier modern și deservită de personal corespunzător. nal CONFERINȚĂ. Consiliul regio­A.R.L.U.S. anunță pentru mîine conferința „Unele probleme ale situației internaționale actua­le“. Va vorbi tovarășul Ion Că­­toiu , ziarist. Conferința va avea loc în sala cinematografului „Fla­căra“ la orele 18 și va fi urmată de un film artistic. Anul XI, Nr. 1983 Miercuri, 1 iunie 1960 4 pag. — 20 bani oo^ooooooooooooooooő Perforatoare moderne în minele din regiune In scopul îmbunătățirii condi­țiilor de perforare și a măririi randamentului de înaintare, la Trustul minier Baia Mare au so­sit 40 de perforatoare sovietice de construcție modernă tip P. R. 00-K. Aceste perforatoare sunt avantajate prin greutate și sînt executate fără supape de distribu­ție, pistonul fiind liber. Făcîn­­du-se experimentarea lor la exploa­tarea minieră „Jozsa Béla“ Baia Sprie, minerii le apreciază foarte mult, socotindu-le cele mai bune perforatoare din cîte au fost pînă în prezent. Se preconizează ca în viitorul apropiat exploatările trus­tului să fie dotate în întregime cu acest tip de perforatoare. Citiți în pagina 4-a: — CUVÎNSTAREA ROSTITĂ DE N. S. HRUȘCIOV LA KREM­LIN SE BUCURĂ DE APRO­BAREA CALDA A OAMENI­LOR SOVIETICI — DECLARAȚIA PREZIDIULUI CONSILIULUI MONDIAL AL PĂCII In cinstea celui de-al 188-lea Congres al P.M.R. Economiile — obiectiv central al întrecerii socialiste Prin mărirea productivității muncii Pentru a întîmpina Congresul partidului cu cit mai frumoase realizări în muncă, în uzina noastră au fost reactivizate co­misiile economice în scopul descoperirii de noi rezerve interne. Avem o comisie eco­nomică centrată pe uzină și alte trei în secțiile principale — turnătorie, forjă și mecanică. Comisia e­­conomică de la secția mecanică a propus și conducerea uzinei a aprobat introducerea în procesul de pro­ducție a unor dispo­zitive care să reducă timpul prevăzut pen­tru manopera,­ să u­­șur­eze munca manua­lă­­ a­ muncitorilor • și să ducă la realizarea de economii. Iată despre ce este vorba: Mai înainte, la secția mecanică o­­perația denumită ieși­rea tablei sudate se făcea pentru cu dalta pneumatică. A­­cum această operație se execută ca­ ghilotină. Ia foarfe­ Acest dispozitiv reduce tim­pul de lucru la o conductă cu diame­trul de 600 mm în lungime de 2 metri, de la patru ore la o oră, iar efortul fizic al muncitorilor la ju­mătate. Au mai fost puse în funcțiune și alte dis­pozitive care reduc timpul de manoperă. De exemplu, înainte timpul destinat ma­noperei la un tub de 6 metri lungime era de 75,20 de ore, iar după­­ introducerea dispozitivelor noi a­­cest timp a­ fost redus la 31,50 de ore. In felul acesta ia coman­da de 200 de tone de tuburi pe care o are­­ de executat uzina noastră se vor obține economii în valoare de peste 35.000 lei. Avînd în vedere fap­tul că uzina va pro­duce pînă la sfîrșitul anului circa 800 tone de tuburi, eco­nomiile pe care le vom obține numai pe această cale vor fi de patru ori mai mari. Rudolf Marksteiner, inginer șef al Uzinei mecanice de mașini și utilaj minier Baia Mare. Peste 600.000 lei economii Muncitorii, maiștrii și tehnici­enii de la întreprinderea de industrie locală „Cloșca“ din Baia Mare se străduiesc să în­deplinească cu cinste angaja­mentele luate în cinstea celui de-al II lea Congres, al parti­dului. Eforturile colectivului se concretizează și prin faptul că de la începutul anului și pînă la jumătatea acestei luni, pe întreprindere s-au realizat e­­conomii peste plan în valoare de 615.000 lei. Realizarea acestor economii sînt urmare a economisirii ma­teriei prime, a creșterii produc­tivității muncii și a reducerii prețului de cost al produselor. Numai muncitorii de la secto­rul metalurgic al întreprinderii au economisit peste 7.000 kg metal de, la începutul anului și pînă în prezent. Din viata sanitară a regiunii Nou utila] njedical... Pentru a putea acorda bolna­vilor un ajutor cit mai eficace, spitalele și dispensarele de în­treprindere și din­­ circumscripții sunt din ce în ce mai bine în­zestrate cu instrumente și apara­­taj medical. In afara sumelor prevăzute de secția regională a sănătății pen­tru procurarea utilajului medical,­­ Ministerul Sănătății și Prevede­rilor Sociale contribuie cu im­portante sume de bani la utilarea spitalelor și dispensarelor din în­treprinderi și circumscripții sa­nitare rurale. Anul acesta Minis­terul Sănătății și Prevederilor Sociale- a­­ repartizat un fond de peste LOOO,ODO- lei­­ pentru a fi in­vestiți în , utilaj și aparatură me­dicală în regiunea noastră. La­­ sfîrșitul anului vom avea în regiune un număr de 14 colpos­­coape pentru depistarea cazurilor de cancer la femei. Pe lingă cele 6 asemenea aparate sosite în 1959 și repartizate spitalelor din Satu Mare, Cărei, Sighet, Tăș­­nad, Vișeu și Baia Mare, au mai sosit recent încă 8. Ele au fost dirijate la Vișeu și Sighet, la po­liclinica uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ Baia Mare, la Spitalul din Ocna Șugatag etc. Dintre cele două aparate „Unit­­dentar“ sosite anul acesta, a fost dat noului dispensar unul me­dical de la exploatarea minieră di­n Cavnic. Spitalul din Baia Mare va be­neficia de un frigider electric cu o capacitate de 600 litri. Apara­tul este de mare folos la conser­varea sîngelui și la păstrarea antibioticelor pe timp îndelungat. Același spital a mai fost dotat, cu un aparat avanhiar pentru secția de­ pediatrie și cu aparatul por­tativ raze Roentgen. In aceste zile cîțiva șoferi sal­­lariați ai spitalului se află în de­plasare la București pentru a aduce cele 5 mașini de salvare a noi. Mașinile au fost repartizate spitalelor din Satu Mare (pentru oraș și raion), Sighet, Cărei și Tășnad. In afara celor enu­merate mai sus , au mai sosit noi aparate aerosol, truse medicale etc, ...noi construcții... Zilele acestea, țăranii muncitori din Budești (raionul Sighet) se grăbesc să termine ultimele­­ lu­crări de finisare a noului local de dispensar din comună. Con­struirea lui a fost hotărîtă în­tr-o adunare populară prin contri­buție voluntară bănească. Pa lân­gă sumele încasate din contribu­ție, la construcție s-au realizat și economii prin participarea ce­tățenilor la muncă cu brațele și cu atelajele. In regiune mai este în construc­ție, prin contribuția voluntară a cetățenilor, un dispensar la Vișeu de Mijloc. In curînd vor noi construcții la Ardusat, începe Lă­puș, precum și în alte cîteva comune din regiune. Din investiții de stat se efectua adăugiri de saloane vor spitalele din Vișeu și Sighet la reparații capitale la cele din Tir­, și cu Lăpuș, Cărei și Baia Mare. ... și noi dispensare fruntașe Tot mai multe dispensare din regiune devin fruntașe în ceea ce privește activitatea în cir­cumscripțiile sanitare rurale. Există circumscripții în care, pe lîngă tratarea bolnavilor, contro­lul medical al populației se exe­cută periodic și în care persona­lul medico-sanitar veghează ca regulile de igienă să fie aplicate cu­ rigurozitate. Dispensare de circumscripție, ca cele din Cehă­­luț și Stîna (raionul Tășnad), Ariniș, Ulmeni, Fărcașa (raionul Cehu Silvaniei), Satulung, Ar­dusat, Poiana Codrului (raionul Șomcuta Mare), Cavnic, Coruieni, Cernești, Copalnic Mănăștur (ra­ionul Lăpuș) etc., vor fi decla­rate anul acesta dispensare frun­tașe. In această calitate ele se bucură de o mai bună dotare cu instrumente și aparataj medical. In baremul stabilit de Minister pentru înzestrarea dispensarelor fruntașe figurează printre altele: microscop, masă de consultație, masă medicală etc. Secția sănă­tății regională a prevăzut ca anul acesta să fie dotate cu utilaj ne­cesar 30 de circumscripții rurale. Cele 26 de microscoape sosite vor fi în curînd repartizate dispensa­relor fruntașe. In urma măsurilor tehnico-organizatorice Concomitent cu lupta pentru bu­na gospodărire a­­ masei lemnoase, colectivul de muncă de la I. F. Baia Mare se preocupă în mod deosebit și de reducerea cheltuie­lilor de producție. In acest scop s-au luat o seamă de măsuri teh­­­nico-organizatorice, care să asi­gure urmărirea cheltuielilor pe fiecare fază de lucru. Astfel, s-a trecut, de pildă,­­la defalcarea pre­țului de cost, atît pe sectoare cît și pentru fiecare parchet de ex­ploatare în parte. De asemenea,­ din inițiativa organizației de bază și a conducerii tehnico-administra­­tive s-au revizuit distanțele pentru apropiatul și corhănitul materialu­lui lemnos, apoi utilajele și insta­lațiile au fost reparate și prevă­zute cu tot necesarul folosirii lor la întreaga capacitate. Aceste măsuri, precum și efor­turile depuse­ de muncitori și-au adus roadele. Productivitatea muncii a sporit substanțial, iar prețul de cost pe metru cub de material lemnos a scăzut sub cel planificat. Bunăoară, la bușteni de rulaj s-a realizat în luna tre­cută o economie de 16,99 lei ,la fiecare metru cub­ de cost la bușteni La fel, prețul de stejar a scăzut cu 69,22 lei per metru cub. Totalul economiilor realizate prețul de cost se ridică, la , peste la 284.000 lei. Printre muncitorii fruntași în lupta pentru reducerea prețului de cost se află cei de la sectorul de exploatare Bălța. Prin buna organizare a producției, co­lectivul de muncă condus de mais­trul­ comunist Nicolae Pușcaș a reușit să producă fiecare metru step de lemn mai ieftin cu 16,69, lei față de cel planificat.­­ . . . Conform proiectului­­ de Directive, ale celui de-al III lea Congres al P.M.R., producția de țesături de bumbac, tină, mătasă, in cinepă va crește de 1,9 ori ajungind în 1965 la 540—550 milion­și ne­metri pătrați. Vor fi introduse sau extinse procedee tehnologice noi, prin care­­ se vor obține țesături nesifonabile, țesături care nu se contractă la spălat.: m -----------------..................~~^oo - -..........-­­--------------------­ TIMPUL ESTE FOLOSIT DIN PLIN Profitînd , de timpul prielnic din ultimele zile, membrii gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din Tășnad au obținut succese de sea­mă, la executarea lucrărilor, de în­treținere a culturilor. Astfel, ei au terminat prașila I la cele 25 hectare cu sfeclă de zahăr, precum și pe cele 70 hectare cultivate cu floarea-soarelui. Intre timp a ajuns în faza cînd trebuie făcută primă prașila și la cultura porumbului. Colectiviștii au trecut neîntîrziat la această lucrare. Ca­­ urmare, pînă acum a fost prășită mai mult de jumătate din suprafața de 220 hectare cultivate cu porumb pentru boabe și porumb siloz. Grigore Silaghi corespondent _________...............................­­a Pasiunea lui Vasile Chincea Minuind cu pricepere ventilul de aer de la stuff, urmărea cu atenție înaintarea sfredelului în stincă. Perforase 17 găuri cînd aerul comprimat începuse să slăbească, iar sfredelul, parcă obosit, se învirti mai încet. Cu mișcări lente, dar sigure, opri apa, apoi aerul și-și rezemă perforatorul de peretele abataju­lui și, ungindu-l cu ulei, îl min­gise prietenește, li era tare drag. Cu ajutorul lui perforase sute de găuri, dobornd mii de tone de minereu. Și tot cu ajutorul lui va mai dobori încă sute și chiar mii de tone pentru a cinsti in acest fel cel de-al III-lea Congres al P.M.R. și făcea mare plăcere să-i audă uruitul conti­­­nuu, să intre cu sfredelul în pia­tră, să încarce găurile cu dina­mită, apoi să audă exploziile care dădeau rod bogat de mine­reu. De aceea îl îngrijea cu dragoste, ca pe un ortac apro­piat. Obosit și murdar, se așeză pe un bolovan de minereu, fericit în sinea lui că­ și în șatul aces­ta a reușit să învingă filonul, să-l străpungă cu cele 17 găuri și să-i smulgă bogăția ascun­să. Îmbrățișă cu privirea pe cei patru ortaci din brigadă,­­care rulau minereul în rostogol, oprindu-se la ajutorul său, loan Iacob Pavel. „Cît de sfios și îndărătnic a fost el la început, se gîndi în sinea lui. Acum însă am cura­jul chiar, să-l las să lucreze în locul meu...“ Se sculă de pe bolovan și-nce­­pu să dea ajutor ortacilor. Gîn­­dul că Pavel o să ajungă un miner de nădejde in exploatarea minieră „Jozsa Béla“ Baia Sprie îl făcu să uite de oboseală, sim­­țîn­du-se totodată mîndru, . „Va fi iată un m­iner calificat. Și încă un miner bun! Voi fi primul care-l voi chema la între­cere socialistă, cînd i se va da loc de muncă în primire...“, ho­tărî Chincea. Minerul Vasile Chincea e încă tinăr: n­u are de­cît 32 de ani. Biografia lui pe cit e­­ de simplă, pe atît e de bogată. A venit pentru prima oară la mină în 1951. Tatăl lui fiind ceferist a vrut ca și­ fiul său tot ceferist să fie. Dar ți-ai găsit. Subteranul îl atrăgea pe Vasile și pace. Trei ani a lucrat­­ ca vagonetar. In tot timpul acesta trecea pe la locu­rile de muncă și se uita atent cum lucrau minerii, m­inu­nîndu-se de curajul și forța care există în ei. Interesul pentru a­­ceasta muncă a crescut cînd, pentru prima dată, minerul Gheorghe Sandu l-a luat la el în echipă ca ajutor. După șase luni a primit loc de muncă. Era deja miner. Entuziast și energic, și-a con­dus echipa din suc­ces un­ succes, deve­nind fruntaș în pro­ducție alături de San­du, care-l calificase. Datorită hărniciei­ e­lanului înflăcărat, co­muniștii de la „Jozsa Béla“ l-au apreciat, primindu-l in rindul membrilor de partid. De atunci și-a pus el in gind să contri­buie, cu cunoștințele pe care le are, la creșterea noilor cadre de mineri. Să califi­ce și el pe alții, așa după cum alții l-au calificat pe dînsul. Cu ajutorul maiștri­lor și­ al inginerilor a trecut la aplicarea acestui gind. Rind pe rinei trecea prin echi­pa sa cite un tinăr. Astăzi Petre Tincu, Gheorghe Bucea și Vasile Ardeleanu sunt mineri care au învățat me­seria de la el. La început i-a fost cam greu. Trebuia să învingă stînca, să dea producție, dar trebuia să formeze și caractere, să le modeleze, să le șlefuiască. Dintre toți, cu Ardeleana a muncit mai mult. Era muncitor harnic, priceput, dar cînd lua salariul lua hi "plus' un păhărel și nu mai venea cîte două zile în sat. Mult s-a gind­it cum să-l aducă pe acest om pe­­ drumul cel drept. A stat cu el singur de vorbă, pe urmă împreună ’■ cu echipa în subteran, afară în orele libere. Strădania de­ a ajuta un om, nu numai in producție, dar și în viața lui particulară, și-a­­ văzut rodul după un timp îndelungat. Ardeleanu se lăsase de băutură și devenise un om corect. Modelind acest caracter după noile legi ale societății noastre, Chincea era satisfăcut. A învins ce-i drept cam cu greu, dar a învins. Cu noul lui elev — Ioan Iacob Pavel — e însă altceva. E făcut parcă pentru a deveni miner. Deși lucrează numai din luna octombrie alături de Vasile Re­­șetaru, Gheorghe Birtoc și Pa­vel Moraru, Ioan Iacob Pavel muncește la perforat ca unul care face aceasta de ani de zile. L-am întrebat pe șeful brigăzii care din ortacii lui este mai har­nic. — Cu toții sunt unul și ungi, harnici și însuflețiți. Sunt nun­­dru de ei — mi-a spus el. Nu l-am întrebat mai mult. Eram convins că în vorbele lui spusese tot adevărul. De altfel și abatajul putea să confirme acest lucru: lung, de 35—40 de metri, curat, bine întreținut, iar pe marginea peretelui­­ de la acope­rișul filonului erau așezați in for­mă de zid vreo 40 de metri cubi de steril, dovadă că brigada se îngrijește și de calitatea mi­nereului. . „ ★ Muncind cu­ curaj, nu numai la perforator dar și cu oamenii, el și-a văzut visul în parte îm­plinit. In parte, pentru că și de acum înainte continuă cu ace­lași interes să formeze noi ge­nerații de mineri. AL POIENASU

Next