Pentru Socialism, iunie 1960 (Anul 11, nr. 1983-2008)
1960-06-01 / nr. 1983
h <D& ziua 1 Iunie — sărbătoare a florilor, vieții noastre, zi în care privirile ni se îndreaptă mai calde spre fragedele vlăstare omenești, bucuriile prezentului nostru și mlădițele viitorului luminos. A intrat în tradiție ca în această zi să trecem în revistă Ce am făcut pentru aceste flori, pentru copiii noștri. Cresc ele așa cum vrem să-i creștem? Au în grădina , minunată a patriei noi, aerul prielnic înfloririi, lor, au oare grădinari pricepuți să-i îngrijească, să-i facă mari și frumoși? Ne mîndrim că la astfel de întrebări putem răspunde cu fruntea 'sus': Da! ' ~ Mie ■ putem uita dă'nu totdeauna florile vieții au crescut la azi, îmbujorate și frumoase. De trecutul burghezo-moșieresc ne leagă amintiri triste în această privință. Cifrele statisticilor, sînt pline de acuzări la adresa cîrmuitorilor lacomi de bani în fiecare an, în vechea Romînie mureau 8.000 de mame la naștere, și o dată cu ele nenumărați copii se stingeau înainte de a păși în viață. In fiecare an circa 200.000 de copii mureau înainte de a împlini 2 ani. Pe meleagurile ținute în regimul apus în neagră mizerie și ignoranță — printre care și Maramureșul, Țara Oașului ș.a. —copii fără număr erau răpuși de tuberculoză și de alte boli înainte de a ajunge anii tinereții. Maternități, spitale și dispensare pentru copii erau puține, dar și acestea, destinate mai mult celor care aveau de unde plăti cheltuielile mari ce se cereau. In anii care au trecut de la eliberarea patriei, partidul clasei muncitoare a condus cu pricepere lupta grea de vindecare a rănilor trecutului, cucerindu-se victorie după victorie și în privința ocrotirii vieții copilului. Apărarea intereselor mamei și copilului a devenit o înaltă problemă de stat. Guvernul a alocat fonduri importante pentru școli, spitale, dispensare, creșe, cămine de zi, grădinițe sezoniere, colonii de vară, case de naștere și maternități — toate fiind neprețuite semne ale grijii pentru copiii noștri. Casele de naștere — care in trecut lipseau de prin cofiilului satele patriei — azi sunt în număr de peste 1.600, încadrate cu personal calificat. Grădinițele de copii, care în trecut erau în număr de 1.577, azi trec peste 7.000. Școlile de 7 ani în anul ■școlar 1938/1939 erau 770 la număr. In anul școlar 1959/1960 în țară au funcționat 4.491 astfel de școli. Proiectul de Directive ale Congresului al III-lea al P.M.R. ,ne-a adus mesajul unor noi victorii în privința învățămîntului: „Pentru lărgirea bazei materiale a învățămîntului de toate gradele — prevede proiectul de Directive — se vor acorda din, fondurile, statului investiții de peste două ori mai mari decît în perioada 1954—1959“. ’In următorii 5 ani se vor mai construi 15.000 noi săli de clasă, necesare trecerii treptate la învățămîntul general de 8 ani. Ca pe toate meleagurile patriei, și în regiunea noastră copiii cresc fericiți, înconjurați de grijă și dragoste. In afara îngrijirii deosebite ce li se dă în creșe, grădinițe și școli, ei se bucură de nenumărate alte semne ale dragostei, care le luminează copilăria. In colonii de vară și în tabere pionierești, organizate în cele mai pitorești colțuri ale țării, șoptii celor ce muncesc își întăresc sănătatea, petrec, zburdă „ca acasă“. Instruirea și educarea lor o fac cadre didactice pulificate, care se sădesc în inimi deprinderi și sentimente frumoase. La mare sau la munte, la Vasile Roaită sau la Borșa, Baia Sprie, Gîrdani etc., sute de copii din regiune își vor petrece vacanța în condiții de care in trecut numai odraslele bogătașilor puteau profita. E 1 Iunie — ziua celor mici. O sărbătorim cu bucurie cu atît mai sporită, cu cit ea ne găsește , în preajma unui moment măreț în viața patriei—al III-lea Congres, al P.M.R. Așteptăm acest eveniment cu încrederea pe care ți-o dă siguranța că el va constitui un nou și minunat program de luptă pentru pace, pentru fericirea odraslelor cărora le dorim să crească mari, puternice, luminate. Se întrec la întreținerea culturilor Pe ogoarele gospodăriei colective „Petőfi Sándor“ din Botiz se desfășoară o entuziastă întrecere. Unul din obiectivele ei constă în efectuarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor de întreținere a culturilor. Colectiviștii au prășit pînă acum de două ori cele 31 hectare cu sfeclă de zahăr. A fost terminată într-un timp scurt prașila I la floarea-soarelui și se apropie de sfîrșit prașila I la cultura cartofului. Colectiviștii din brigada a II-a, condusă de Mihai Dragoș, ste dovedesc a fi cei mai harnici, fiind primii la terminarea fiecărei prașile. TINERI LA MUNCA PATRIOTICĂ. La inițiativa organizațiilor de bază U.T.M. din întreprinderile și instituțiile sătmărene, tot mai mulți tineri din oraș participă, la diferite acțiuni de muncă patriotică. Ieri, peste 50 de tineri de la combinatul „1 Mai“ au muncit la digul de pe malul Someșului, în timp ce alți 40 de tineri de la școala de meserii au lucrat la asfaltarea străzilor Decebal și Cuza Vodă. Tot ieri, 70 de tineri de la întreprinderea Vinalcool și întreprinderea forestieră au muncit la modernizarea străzii Cloșca. BRIGADA SANITARĂ ÎN DEPLASARE. Secția sănătate prevederi sociale a Sfatului popușitar raional Vișeu, în colaborare cu comitetul raional al femeilor, a organizat în ultimul timp mai multe acțiuni de educație sanitară și acordare de asistență medicală în diferite localități din raion. In cadrul acestor acțiuni, ieri o brigadă sanitară compusă din medici și surori din centrul de raion s-a deplasat la Baia Borșa, unde a acordat populației asistență medicală, îndrumări practice în legătură cu igiena, creșterea copiilor etc. PENTRU INTENSIFICAREA ACTIVITĂȚII CULTURAL-SPORTIVE. Comisia raională Sighet a concursului cultural-sportiv s-a întrunit ieri într-o ședință, la sediul comitetului raional U.T.M Cu prilejul acestei dinte s-a analizat felul cum sese desfășoară manifestările culturalsportive ale concursului organizat în cinstea celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R. și a zilei de 23 August. Au fost luate, de asemenea, măsuri menite să ducă la intensificarea activității cultural sportive în raion. IN CINSTEA ZILEI MAMEI ȘI A COPILULUI. Comitetul raional Cărei al femeilor, în colaborare cu comitetul raional U.T.M. și consiliul raional U.C.F.S., a organizat un concurs de trotinete, triciclete și biciclete. La concurs a participat un însemnat număr de copii din oraș. Cîștigătorii concursului au fost premiați.. Tot în cinstea acestei zile, în orașul Cărei are loc azi deschiderea celei de-a patra creșe. Noua creșă este, dotată cu mobilier modern și deservită de personal corespunzător. nal CONFERINȚĂ. Consiliul regioA.R.L.U.S. anunță pentru mîine conferința „Unele probleme ale situației internaționale actuale“. Va vorbi tovarășul Ion Cătoiu , ziarist. Conferința va avea loc în sala cinematografului „Flacăra“ la orele 18 și va fi urmată de un film artistic. Anul XI, Nr. 1983 Miercuri, 1 iunie 1960 4 pag. — 20 bani oo^ooooooooooooooooő Perforatoare moderne în minele din regiune In scopul îmbunătățirii condițiilor de perforare și a măririi randamentului de înaintare, la Trustul minier Baia Mare au sosit 40 de perforatoare sovietice de construcție modernă tip P. R. 00-K. Aceste perforatoare sunt avantajate prin greutate și sînt executate fără supape de distribuție, pistonul fiind liber. Făcîndu-se experimentarea lor la exploatarea minieră „Jozsa Béla“ Baia Sprie, minerii le apreciază foarte mult, socotindu-le cele mai bune perforatoare din cîte au fost pînă în prezent. Se preconizează ca în viitorul apropiat exploatările trustului să fie dotate în întregime cu acest tip de perforatoare. Citiți în pagina 4-a: — CUVÎNSTAREA ROSTITĂ DE N. S. HRUȘCIOV LA KREMLIN SE BUCURĂ DE APROBAREA CALDA A OAMENILOR SOVIETICI — DECLARAȚIA PREZIDIULUI CONSILIULUI MONDIAL AL PĂCII In cinstea celui de-al 188-lea Congres al P.M.R. Economiile — obiectiv central al întrecerii socialiste Prin mărirea productivității muncii Pentru a întîmpina Congresul partidului cu cit mai frumoase realizări în muncă, în uzina noastră au fost reactivizate comisiile economice în scopul descoperirii de noi rezerve interne. Avem o comisie economică centrată pe uzină și alte trei în secțiile principale — turnătorie, forjă și mecanică. Comisia economică de la secția mecanică a propus și conducerea uzinei a aprobat introducerea în procesul de producție a unor dispozitive care să reducă timpul prevăzut pentru manopera, să ușureze munca manuală a muncitorilor • și să ducă la realizarea de economii. Iată despre ce este vorba: Mai înainte, la secția mecanică operația denumită ieșirea tablei sudate se făcea pentru cu dalta pneumatică. Acum această operație se execută ca ghilotină. Ia foarfe Acest dispozitiv reduce timpul de lucru la o conductă cu diametrul de 600 mm în lungime de 2 metri, de la patru ore la o oră, iar efortul fizic al muncitorilor la jumătate. Au mai fost puse în funcțiune și alte dispozitive care reduc timpul de manoperă. De exemplu, înainte timpul destinat manoperei la un tub de 6 metri lungime era de 75,20 de ore, iar după introducerea dispozitivelor noi acest timp a fost redus la 31,50 de ore. In felul acesta ia comanda de 200 de tone de tuburi pe care o are de executat uzina noastră se vor obține economii în valoare de peste 35.000 lei. Avînd în vedere faptul că uzina va produce pînă la sfîrșitul anului circa 800 tone de tuburi, economiile pe care le vom obține numai pe această cale vor fi de patru ori mai mari. Rudolf Marksteiner, inginer șef al Uzinei mecanice de mașini și utilaj minier Baia Mare. Peste 600.000 lei economii Muncitorii, maiștrii și tehnicienii de la întreprinderea de industrie locală „Cloșca“ din Baia Mare se străduiesc să îndeplinească cu cinste angajamentele luate în cinstea celui de-al II lea Congres, al partidului. Eforturile colectivului se concretizează și prin faptul că de la începutul anului și pînă la jumătatea acestei luni, pe întreprindere s-au realizat economii peste plan în valoare de 615.000 lei. Realizarea acestor economii sînt urmare a economisirii materiei prime, a creșterii productivității muncii și a reducerii prețului de cost al produselor. Numai muncitorii de la sectorul metalurgic al întreprinderii au economisit peste 7.000 kg metal de, la începutul anului și pînă în prezent. Din viata sanitară a regiunii Nou utila] njedical... Pentru a putea acorda bolnavilor un ajutor cit mai eficace, spitalele și dispensarele de întreprindere și din circumscripții sunt din ce în ce mai bine înzestrate cu instrumente și aparataj medical. In afara sumelor prevăzute de secția regională a sănătății pentru procurarea utilajului medical, Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale contribuie cu importante sume de bani la utilarea spitalelor și dispensarelor din întreprinderi și circumscripții sanitare rurale. Anul acesta Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale- a repartizat un fond de peste LOOO,ODO- lei pentru a fi investiți în , utilaj și aparatură medicală în regiunea noastră. La sfîrșitul anului vom avea în regiune un număr de 14 colposcoape pentru depistarea cazurilor de cancer la femei. Pe lingă cele 6 asemenea aparate sosite în 1959 și repartizate spitalelor din Satu Mare, Cărei, Sighet, Tășnad, Vișeu și Baia Mare, au mai sosit recent încă 8. Ele au fost dirijate la Vișeu și Sighet, la policlinica uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ Baia Mare, la Spitalul din Ocna Șugatag etc. Dintre cele două aparate „Unitdentar“ sosite anul acesta, a fost dat noului dispensar unul medical de la exploatarea minieră din Cavnic. Spitalul din Baia Mare va beneficia de un frigider electric cu o capacitate de 600 litri. Aparatul este de mare folos la conservarea sîngelui și la păstrarea antibioticelor pe timp îndelungat. Același spital a mai fost dotat, cu un aparat avanhiar pentru secția de pediatrie și cu aparatul portativ raze Roentgen. In aceste zile cîțiva șoferi sallariați ai spitalului se află în deplasare la București pentru a aduce cele 5 mașini de salvare a noi. Mașinile au fost repartizate spitalelor din Satu Mare (pentru oraș și raion), Sighet, Cărei și Tășnad. In afara celor enumerate mai sus , au mai sosit noi aparate aerosol, truse medicale etc, ...noi construcții... Zilele acestea, țăranii muncitori din Budești (raionul Sighet) se grăbesc să termine ultimele lucrări de finisare a noului local de dispensar din comună. Construirea lui a fost hotărîtă într-o adunare populară prin contribuție voluntară bănească. Pa lângă sumele încasate din contribuție, la construcție s-au realizat și economii prin participarea cetățenilor la muncă cu brațele și cu atelajele. In regiune mai este în construcție, prin contribuția voluntară a cetățenilor, un dispensar la Vișeu de Mijloc. In curînd vor noi construcții la Ardusat, începe Lăpuș, precum și în alte cîteva comune din regiune. Din investiții de stat se efectua adăugiri de saloane vor spitalele din Vișeu și Sighet la reparații capitale la cele din Tir, și cu Lăpuș, Cărei și Baia Mare. ... și noi dispensare fruntașe Tot mai multe dispensare din regiune devin fruntașe în ceea ce privește activitatea în circumscripțiile sanitare rurale. Există circumscripții în care, pe lîngă tratarea bolnavilor, controlul medical al populației se execută periodic și în care personalul medico-sanitar veghează ca regulile de igienă să fie aplicate cu rigurozitate. Dispensare de circumscripție, ca cele din Cehăluț și Stîna (raionul Tășnad), Ariniș, Ulmeni, Fărcașa (raionul Cehu Silvaniei), Satulung, Ardusat, Poiana Codrului (raionul Șomcuta Mare), Cavnic, Coruieni, Cernești, Copalnic Mănăștur (raionul Lăpuș) etc., vor fi declarate anul acesta dispensare fruntașe. In această calitate ele se bucură de o mai bună dotare cu instrumente și aparataj medical. In baremul stabilit de Minister pentru înzestrarea dispensarelor fruntașe figurează printre altele: microscop, masă de consultație, masă medicală etc. Secția sănătății regională a prevăzut ca anul acesta să fie dotate cu utilaj necesar 30 de circumscripții rurale. Cele 26 de microscoape sosite vor fi în curînd repartizate dispensarelor fruntașe. In urma măsurilor tehnico-organizatorice Concomitent cu lupta pentru buna gospodărire a masei lemnoase, colectivul de muncă de la I. F. Baia Mare se preocupă în mod deosebit și de reducerea cheltuielilor de producție. In acest scop s-au luat o seamă de măsuri tehnico-organizatorice, care să asigure urmărirea cheltuielilor pe fiecare fază de lucru. Astfel, s-a trecut, de pildă,la defalcarea prețului de cost, atît pe sectoare cît și pentru fiecare parchet de exploatare în parte. De asemenea, din inițiativa organizației de bază și a conducerii tehnico-administrative s-au revizuit distanțele pentru apropiatul și corhănitul materialului lemnos, apoi utilajele și instalațiile au fost reparate și prevăzute cu tot necesarul folosirii lor la întreaga capacitate. Aceste măsuri, precum și eforturile depuse de muncitori și-au adus roadele. Productivitatea muncii a sporit substanțial, iar prețul de cost pe metru cub de material lemnos a scăzut sub cel planificat. Bunăoară, la bușteni de rulaj s-a realizat în luna trecută o economie de 16,99 lei ,la fiecare metru cub de cost la bușteni La fel, prețul de stejar a scăzut cu 69,22 lei per metru cub. Totalul economiilor realizate prețul de cost se ridică, la , peste la 284.000 lei. Printre muncitorii fruntași în lupta pentru reducerea prețului de cost se află cei de la sectorul de exploatare Bălța. Prin buna organizare a producției, colectivul de muncă condus de maistrul comunist Nicolae Pușcaș a reușit să producă fiecare metru step de lemn mai ieftin cu 16,69, lei față de cel planificat. . . . Conform proiectului de Directive, ale celui de-al III lea Congres al P.M.R., producția de țesături de bumbac, tină, mătasă, in cinepă va crește de 1,9 ori ajungind în 1965 la 540—550 milionși nemetri pătrați. Vor fi introduse sau extinse procedee tehnologice noi, prin care se vor obține țesături nesifonabile, țesături care nu se contractă la spălat.: m -----------------..................~~^oo - -..........--------------------- TIMPUL ESTE FOLOSIT DIN PLIN Profitînd , de timpul prielnic din ultimele zile, membrii gospodăriei colective „Drumul lui Lenin“ din Tășnad au obținut succese de seamă, la executarea lucrărilor, de întreținere a culturilor. Astfel, ei au terminat prașila I la cele 25 hectare cu sfeclă de zahăr, precum și pe cele 70 hectare cultivate cu floarea-soarelui. Intre timp a ajuns în faza cînd trebuie făcută primă prașila și la cultura porumbului. Colectiviștii au trecut neîntîrziat la această lucrare. Ca urmare, pînă acum a fost prășită mai mult de jumătate din suprafața de 220 hectare cultivate cu porumb pentru boabe și porumb siloz. Grigore Silaghi corespondent _________...............................a Pasiunea lui Vasile Chincea Minuind cu pricepere ventilul de aer de la stuff, urmărea cu atenție înaintarea sfredelului în stincă. Perforase 17 găuri cînd aerul comprimat începuse să slăbească, iar sfredelul, parcă obosit, se învirti mai încet. Cu mișcări lente, dar sigure, opri apa, apoi aerul și-și rezemă perforatorul de peretele abatajului și, ungindu-l cu ulei, îl mingise prietenește, li era tare drag. Cu ajutorul lui perforase sute de găuri, dobornd mii de tone de minereu. Și tot cu ajutorul lui va mai dobori încă sute și chiar mii de tone pentru a cinsti in acest fel cel de-al III-lea Congres al P.M.R. și făcea mare plăcere să-i audă uruitul continuu, să intre cu sfredelul în piatră, să încarce găurile cu dinamită, apoi să audă exploziile care dădeau rod bogat de minereu. De aceea îl îngrijea cu dragoste, ca pe un ortac apropiat. Obosit și murdar, se așeză pe un bolovan de minereu, fericit în sinea lui că și în șatul acesta a reușit să învingă filonul, să-l străpungă cu cele 17 găuri și să-i smulgă bogăția ascunsă. Îmbrățișă cu privirea pe cei patru ortaci din brigadă,care rulau minereul în rostogol, oprindu-se la ajutorul său, loan Iacob Pavel. „Cît de sfios și îndărătnic a fost el la început, se gîndi în sinea lui. Acum însă am curajul chiar, să-l las să lucreze în locul meu...“ Se sculă de pe bolovan și-ncepu să dea ajutor ortacilor. Gîndul că Pavel o să ajungă un miner de nădejde in exploatarea minieră „Jozsa Béla“ Baia Sprie îl făcu să uite de oboseală, simțîndu-se totodată mîndru, . „Va fi iată un miner calificat. Și încă un miner bun! Voi fi primul care-l voi chema la întrecere socialistă, cînd i se va da loc de muncă în primire...“, hotărî Chincea. Minerul Vasile Chincea e încă tinăr: nu are decît 32 de ani. Biografia lui pe cit e de simplă, pe atît e de bogată. A venit pentru prima oară la mină în 1951. Tatăl lui fiind ceferist a vrut ca și fiul său tot ceferist să fie. Dar ți-ai găsit. Subteranul îl atrăgea pe Vasile și pace. Trei ani a lucrat ca vagonetar. In tot timpul acesta trecea pe la locurile de muncă și se uita atent cum lucrau minerii, minunîndu-se de curajul și forța care există în ei. Interesul pentru aceasta muncă a crescut cînd, pentru prima dată, minerul Gheorghe Sandu l-a luat la el în echipă ca ajutor. După șase luni a primit loc de muncă. Era deja miner. Entuziast și energic, și-a condus echipa din succes un succes, devenind fruntaș în producție alături de Sandu, care-l calificase. Datorită hărniciei elanului înflăcărat, comuniștii de la „Jozsa Béla“ l-au apreciat, primindu-l in rindul membrilor de partid. De atunci și-a pus el in gind să contribuie, cu cunoștințele pe care le are, la creșterea noilor cadre de mineri. Să califice și el pe alții, așa după cum alții l-au calificat pe dînsul. Cu ajutorul maiștrilor și al inginerilor a trecut la aplicarea acestui gind. Rind pe rinei trecea prin echipa sa cite un tinăr. Astăzi Petre Tincu, Gheorghe Bucea și Vasile Ardeleanu sunt mineri care au învățat meseria de la el. La început i-a fost cam greu. Trebuia să învingă stînca, să dea producție, dar trebuia să formeze și caractere, să le modeleze, să le șlefuiască. Dintre toți, cu Ardeleana a muncit mai mult. Era muncitor harnic, priceput, dar cînd lua salariul lua hi "plus' un păhărel și nu mai venea cîte două zile în sat. Mult s-a gindit cum să-l aducă pe acest om pe drumul cel drept. A stat cu el singur de vorbă, pe urmă împreună ’■ cu echipa în subteran, afară în orele libere. Strădania de a ajuta un om, nu numai in producție, dar și în viața lui particulară, și-a văzut rodul după un timp îndelungat. Ardeleanu se lăsase de băutură și devenise un om corect. Modelind acest caracter după noile legi ale societății noastre, Chincea era satisfăcut. A învins ce-i drept cam cu greu, dar a învins. Cu noul lui elev — Ioan Iacob Pavel — e însă altceva. E făcut parcă pentru a deveni miner. Deși lucrează numai din luna octombrie alături de Vasile Reșetaru, Gheorghe Birtoc și Pavel Moraru, Ioan Iacob Pavel muncește la perforat ca unul care face aceasta de ani de zile. L-am întrebat pe șeful brigăzii care din ortacii lui este mai harnic. — Cu toții sunt unul și ungi, harnici și însuflețiți. Sunt nundru de ei — mi-a spus el. Nu l-am întrebat mai mult. Eram convins că în vorbele lui spusese tot adevărul. De altfel și abatajul putea să confirme acest lucru: lung, de 35—40 de metri, curat, bine întreținut, iar pe marginea peretelui de la acoperișul filonului erau așezați in formă de zid vreo 40 de metri cubi de steril, dovadă că brigada se îngrijește și de calitatea minereului. . „ ★ Muncind cu curaj, nu numai la perforator dar și cu oamenii, el și-a văzut visul în parte împlinit. In parte, pentru că și de acum înainte continuă cu același interes să formeze noi generații de mineri. AL POIENASU