Pentru Socialism, noiembrie 1960 (Anul 11, nr. 2113-2138)

1960-11-01 / nr. 2113

I Anul XI, Nr. 2113 Marți, 1 noiembrie 1960 4 pag. = 20 bani înainte de termen . Colectivul întreprinderii textile din Satu Mare dă produse în con­tul lunii noiembrie. Pînă la data de 25 octombrie s-au produs pieste plan 74.000 m.p. țesături și S-au realizat la prețul de cost Economii în valoare de 94.000 lei.­­ La obținerea acestor rezultate frumoase și-au­­ dat din plin con­tribuția comuniștii: Vasile Iacob, Ioan Nicoară,­ Ana Gomboș, Vio­rica Toduț și alții. ' - V • Material lemnos peste plan Călăuziți de prevederile Con­gresului al III-lea al Partidului­­­ nostru, muncitorii din sectorul nr. [1e al întreprinderii forestiere din­­­ Vișeul de Sus depun eforturi deo­sebite pentru gospodărirea cit mai­­ judicioasă a masei lemnoase. .­ De la începutul anului și până­­ în prezent ei au reușit să econo­misească o cantitate de 4.879 m­.c. material lemnos. ,1 * Rezultatele cele mai frumoase­­ S au fost obținute de muncitorii din parchetul forestier „Ivășcoaia“, în frunte cu comunistul Emeric Krafcsik, precum și de muncitorii­­ din parchetul „Izvorul boului“, în frunte cu Ioan Hojda (Nuțu) și­­ Alexandru Hojdaj 'Aurel Daltă corespondent = '!*! = LA BOTIZ Recoltă bogată de cartofi l Í Roadele Hărniciei­ colectiviștilor din Botiz au reieșit încă o dată acum la terminarea recoltării car­tofilor.­ Astfel, aplicînd metode agrotehnice înaintate, ei au obți­nut pe­­ cele 36 ha o recoltă me­die, de peste 20.000 kg cartofi la hectar. Cele mai bune rezultate le-a obținut brigada a IlI-a­ con­dusă de tovarășul Andrei Kazakó, care a recoltat în medie cîte 30.000 kg cartofi la ha. Pînă acum colectiviștii au predat la O.C.L. Aprozar pe bază de contract pes­te 25 vagoane cartofi. . INSTANTANEU La început de drum De trei zile flăcări uriașe se înalță în interiorul cuptorului de parcă întreg colosul de șamotă și oțel ar trebui să ia foc, să ardă, să pocnească. Și, înciudați parcă, oamenii care mișună pe lingă el introduc fără oprire în interiorul său noi dranițe de lemn. Cata­­­clismul insă nu se întimplă. Cup­torul rămîne mut, strînge in co­­jocul său de șamotă toată căldu­ra celor citeva sute de grade de­gajată de focul neîntrerupt. Nu pocnește șî nici măcar nu inro­­­șește... Ce operație o mai fi și asta?! "Auzi acolo: să facă trei zile foc continuu intr-un cuptor cu­ casă și care să nu aibă in el­e nimic? Alte cuptoare de lut topesc zilnic zeci și sute seama de tone de minereu, produc ceva, pe cînd cuptorul nr. 2 nu produce nimic! Atît doar că se încălzește, de­­ trei zile. . . Ei, dar iată că intr-o bună dimi­neață — duminică, 30 octombrie — in jurul său s-au adunat ală­turi de topitori toți inginerii din secție: Ion Schmotzer, șeful secț­­iei topice, Alexandru Pop, ingi­­nerul tehnolog, maistrul Ștefan Banc — cel care de trei zile su­praveghează încălzirea colosului etc. Cei prezenți fac înconjurul cup­torului. Controlează dacă răcirea chesoanelor se face normal. Pe urmă, prin aparate se controlează temperatura cuptorului. E bună, e de peste 700 de grade! — Cum merg gurile­­ de vini?. Intră aer suficient?, j «e E in ordine... * — . .. . Atunci?. . „ Gata! Ii dăm drumul! Vocea urcă sus spre podul de încărcare și in același timp pri­mul vagonet încărcat cu și cocs se răstoarnă în minereu cuptor. Pe urmă altul și altul pînă cînd pîntecul cuptorului se umple, începe să crească temperatura: 800 grade, 900, 1.000, peste 1.000. Urcă pină cînd metalul începe să se topească, pină cînd cuptorul începe să facă treabă, să topească metalul. . E liniște și doar compreso­rul te mai readuce la realitate, adică iți aduce aminte că ești lingă un cuptor. Privește cu in­teres deosebit, mai mult ca nici­odată, omul de lingă el — Ștefan Banc — deși nu e pentru dată cînd asistă la pornirea prima unui cuptor.­ Ii place să asiste, să pri­vească în interiorul cuptorului, să admire culoarea de singe metalului ce fierbe. Și apoi cupto­a­rul pe care l-au pus în func­țiune aici la uzina „Gheorghe Gheorghiu-Dej" nu e un cuptor obișnuit (ba­cltă deosebire față de cuptoarele fostului patron Wei­ter­). E un cuptor nou care a fost construit in locul cuptorului vechi W1.2, un cuptor modern construit pe baza tehnicii noi, in măsură să topească plusul de concentra­re ce-l vor da minerii în planul de șase ani. Cuptorul nou e cu 33 la sută mai puternic decit cel vechi, va produce deci mai mult, mai repede, mai ieftin. • Privește Ștefan Banc, fost to­­pitor, azi maistru, noul cuptor cu nesaț. La acest cuptor totul este noul mecanizat — transportul zgurii granulate, încărcarea etc. Pină și antecreuzetul e mare, mai mare de­cit țoale pe care le-a văzut până acum. Nici nu-i­­ de mirare că oamenii au pornit cu toate forțele să înlăture vechiul cuptor. Noul cuptor merge mai bine, produce mai mult și fusese construit in numai 29 de zile,față de mai bine de o lună cât fusese prevăzut.­­.. Dar iată că s-a făcut din nou seară. A sosit timpul să fie ela­borată prima șarjă a noului cup­tor. A fost o șarjă cum nu s-a mai văzut, iar de atunci din timp în timp șarjele sunt elaborate cu regularitate. Una— prima —, două, trei și cuptorul pocnește, se opin­tește să dea­ cât mai multe șarje. E doar la ■început de drum. T. T. Ileana Bercheș munci­­toare la I.F. este tinără, dar Vișeu prin munca ei de circularis­­tă destoinică a câștigat­­ stima colectivului. 5.000 BUCĂȚI TRICOTAJE PESTE PLAN. Colectivul de muncitori și tehnicieni de la fabri­ca de confecții „Unitatea“ din Si­­ghet obține succese de seamă în producție. In cursul zilei de ieri, acest harnic colectiv a raportat re­alizarea planului de producție pe luna octombrie în proporție de 105 la sută, dînd peste prevederile pla­nului 5.000 bucăți diferite tricota­je. Cele mai însemnate cantități­ de produse peste plan au fost date de către colectivele secțiilor 2 și 4 tricotaje și al secției de confecții. AU ANALIZAT DESFĂȘURĂ­­­REA INVATAMINTULUI SERAL ȘI FARA FRECVENȚA. Secția în­­vățămînt și cultură a Sfatului popular raional Lăpuș a analizat ieri felul cum se desfășoară la cele două școli medii­­ din raion (Tg. Lăpuș și Cavnic) învățământul se­­­al și fără frecvență. Rapoartele au fost prezentate de către Ioan Nă­­dișan și Ioan N. Pop, directorii ce­­or două școli medii, MECI DE CUPA, Mai­ne. în în­treaga țară are loc o etapă în tra­diționala competiție „Cupa R.P.R.“ la fotbal. In cadrul acestei etape la Baia Mare se vor întîlni cele două echipe de categoria B din o­­raș — C.S.M. și Dinamo. Intîlnirea va avea loc pe stadionul „23 Au­gust“ începînd­ de la orele 15. SPECTACOL PENTRU ȚARANII MUNCITORI. Un colectiv de ar­tiști ai Teatrului de Stat din Satu Mare prezintă mîine pentru locui­torii comunei Tăuții Adăgherăuș un spectacol cu piesa: „La telefon Taimirul“. Acest spectacol face parte din spectacolele pe care Tea­trul de Stat din Satu Mare le pre­zintă în cadrul Lunii prietenei ro­­mîno-sovietice. MECANIZATORII DE LA G.A.S. AJUTA LA EXECUTAREA INSA­­MINȚARILOR IN G.A.C. Comitetul raional de partid De la Tășnad am primit ieri vestea din­că îndată ce mecanizatorii de G.A.S. Tășnad au terminat de în­sa sămânțat, ei au trecut cu tractoa­rele pe tarlalele G.A.S. din satul Cig. Astfel, duminică 8 tractoare, în frunte cu cele conduse de Lu­­dovik Varadi și Ștefan Kovács, au ajutat la executarea însămînțărilor pe tarlalele colectiviștilor. 133 HA SEMĂNATURI DIREC­TE DE BRAD. In cadrul acțiunii de împădurire, întreprinderea fo­restieră din Vișeu de Sus obține succese de seamă.- Pînă ieri, din cele 195 ha semănături directe pla­nificate s-au realizat 133. O parte din această suprafață a fost reali­zată cu contribuția tineretului din ramnn ■­­ 1 . .... . ­ TIMPUL PROBABIL DE MIN­­NE. Vremea se răcește ușor, iar cerul devine schimbător, mai mult noros. Vor cădea ploi temporare. Temperatura în ușoară scădere, mi­nimele vor fi cuprirnse între 3—10 grade, iar maximele între 16-21 grade, COMUNfi CAf’­ ­rrr~ în ziua de 31 octombrie­ a C.­ în­ sala de șe­dîn’ie a Mării Adu­­­nări Nationale au început lucrări ate plenarei lărgite a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom­în. La plenară iau parte, în afara membrilor și membrilor suple­anți ai Comitetului Central, primii secretari și secretari ai comitetelor regionale și ai unor comitete orășenești și raionale de partid, pre­ședinții comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale și ale unor sfaturi populare orășenești șii raionale, miniștri, miniștri ad­juncte și secretari generali ai mini­st­ierelor, șefi ai secțiilor C. C. al P.M.R., conducerile centrale ale sind­icatelor, U.T.M.-ului și ale altor organizații de masă, președinții consiliilor regionale ale sindicatelor, directori și secretari de partid din­ [marile întreprinderi, academicieni, oameni de știință, directori ai institutelor de cercetări științifice și de proiectări, redactori responsabili de ziare și publicații, precum și alți activiști de partid, de stat și din­ economie. Plenara a ascultat expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Centrali al Partidului Muncitoresc Român, asupra proiectului planului de­ dezvoltare a economiei naționale pe anul 1961. i j .4 Lucrările plenarei continuă. 3 ---------------................--------------------------------------­ Așa să tot înveți ! Să pășim împreună pe poarta­ Grupului școlar „Unic“ din Satu­’ Mare. Hai să trăim aici citeva cli­pe printre viitorii turnători, lăcă­tuși, strungari, proiectanți și mun­citori cu înaltă calificare. In curtea școlii nu-i nimeni. U­­cenicii, elevii, maiștrii și profeso­rii lor sunt la ore în clase, în ate­lierele școlii sau la practică în uzină. Fără alegere, să intrăm, de pildă, în atelierul de lăcătușărie nr. 3. Este o încăpere spațioasă, plină de lumină. Se află aici un strung, o borm­așină, un polizor și multe bancuri cu menghine. Sub îndrumarea unui om — maistrul Ioan Orlea — 13 tineri, a căror înălțime nu întrece mult înălțimea menghinelor, pilesc, măsoară și iar pilesc. Sunt ucenicii din gru­pa a 11-a, anul I­I, la orele de practică în atelier. Obiectul din menghina fiecărui ucenic e unul și același: daltă lată. Pe tabla nea­gră, așezată pe peretele din fața elevilor, maistrul a desenat încă la intrarea în atelier o daltă la­tă, văzută din față și profil. Lângă ea sunt specificate amănunțit di­mensiunile, procesul tehnologic și tipul pilelor ce trebuiesc folosite la confecționarea ei. In fața fie­cărui elev, pe banc se află un portativ, iar pe acesta caietul cu schița de pe tablă. Elevii privesc atenți schița, pilesc, măsoară­ și iar pilesc. Cu aprobarea maistrului, să răs­foim citeva dintre caietele ucenici­lor. Pe coperta caietului pe care-l avem în față scrie citeț. Augustin Crișan anul I. Cine e Augustin Crișan? Fiul unui țăran întovără­șit din Bîrsău de Sus, care a ve­nit la oraș să învețe meserie. El a dat examen de admitere, a reu­șit și așa ca altor 241 colegi școa­la le-a asigurat îmbrăcăminte, hrană și cazare. De la venirea la școală și pînă în prezent, așa cum reiese din ca­iet, maistrul de atelier a predat ucenicilor săi o serie de lecții îm­binate cu practica, dintre care: no­țiuni de protecție a muncii, despre sculele principale ale lăcătușului, instrumentele de măsurat, operația de îndreptare a metalelor, scule și dispozitive, etc. Ucenicii tovarășului Orlea nu vor uita poate niciodată ziua de 7 oc­tombrie a anului 1960. In această zi ei au executat singuri după schiță prima lor piesă, închizător pentru ferestre. „Să-i fi văzut a­­­­tunci cum se întreceau,­­ne spune maistrul. Asudaseră ce-i drept cu toții, dar pînă la orele 13 fiecare și-a predat obiectul confecționat, obținînd calificative bune“. Răsfoim în continuare caietele ucenicilor Petru Anton, un tînăr de prin Ța­ra Oașului, și loan Ferencz, fiul u­­nui colectivist din Botiz. In fie­care se observă strădania de a în­văța și am putea zice chiar pro­grese însemnate. Caietele de prac­tică sînt în primul rînd o oglin­dă vie a activității fiecărui ucenic și a maistrului lor (corecturile cu roșu sînt cu siguranță ale lui), în decurs de aproape două luni. Pînă la terminarea școlii mai sînt a­­proape trei ani. Cîte cunoștințe fo­lositoare construirii socialismului nu vor mai învăța acești tineri de la profesorii și maiștrii lor? Maistrul Orlea privește acele ceasornicului care arată aproape orele 13. — Strîngeți sculele, băieți, și pregătiți-vă pentru masă spune cu un ton părintesc. — le Du­­pă-am­iază, după cîte știu, veți mer­ge la film. Cîntecul pilelor încetează, care ucenic își curăță locul Fie­de muncă, pune sculele în sertarul bancurilor de lucru, încuie și du­pă ce se spală pe mîini cu apă și săpun , pornește spre sala de me­se. Cînd te gindești cum se învăța în trecut meseria la patron sau jupîn, cu bătăi și umilințe, și cum învață azi tinerii din țara noastră nu poți să nu exclami: Așa să tot înveți! ! I <F­I PETRIA La capitolul beneficii­­lor Cooperativa din Sanislău (ra­ionul Cărei), care se autofinanțea­­ză din anul 1957, continuă să obțină noi succese. Printr-o evi­dență clară a stocului de măr­furi se asigură din timp aprovi­zionarea cooperativei cu bunurile solicitate de populație. In tri­mestrul III al anului planul de desfacere a fost realizat în pro­porție de 199 la sută. Pe lângă faptul că la dispoziția cumpără­torilor s-a pus un volum mare de mărfuri, el a fost și de calitate superioară. încă la recepționare s-a avut grijă ca pe rețea să nu pătrundă mărfuri de slabă cali­­­tate.­­ Și în­­ domeniul achizițiilor coos­perativa a obținut Buna rezultate, planul fiind îndeplinit în trimes­trul III în proporție de 124 la sută, achiziționîndu-se între altele 195 tone grîu și secară, peste 200.000 kg cartofi, mai mult de 3.500 kg miere de albine, un im­portant număr de gîște etc. Datorită deosebitului Interes manifestat de conducerea coopera­tivei, pentru fondul social s-au mai încasat în trimestrul III pes­te 30.000 lei, astfel Incit acum cooperativa se mândrește cu faptul că toți cooperatorii au vărsat în întregime întreaga valoare a păr­ților sociale subscrise. Dar nu numai atît. Demn de remarcat este și faptul că din cooperativă fac acum parte toți locuitorii co­munei care îndeplinesc condițiile statutare de a fi cooperatori. Pentru o mai bună gospodări­re a cooperativei s-a urmărit re­ducerea continuă a cheltuielilor de circulație, înregistrîndu-se la acest capitol economii de peste 25.000 lei. Rodnic este bilanțul trimestrului III la cooperativa din Acest lucru rezultă și din Sanislău, faptul că la capitolul beneficii a fost înregistrată suma de peste 124.500 lei. Avînd asemenea realizări, este și natural ca, în cadrul întrecerii socialiste ce se desfășoară cooperativele din raion, cea între din Sanislău să fie din nou printre fruntașe. ■­» ’ Abraham Pasternak gwijr .!" corespondent Citiți în vârf­­a 4-A SCRISOAREA ADRESATA­ DE V. A. ZOR1N PREȘEDINTELUI CELEI DE-A XV-A SESIUNI A ADUNĂRII GENERALE A O.N.U. CONFERINȚA PARTIZANILOR PACU fI ÎN ȚĂRILE NORDICE, Tîrg-expoziție In zilele de 28—31 octombrie în Piața Libertății din Cărei a avut loc tîrgul de toamnă — un tîrg-ex­­poziție. Au fost expuse produse ale gospodăriilor agricole colective din întreg raionul. Cu ocazia acestui tîrg cooperativele de con­sum au organizat magazine spe­ciale și chioșcuri bine aprovizio­nate, iar cooperativele meșteșu­gă­­rești de producție au expus pro­dusele special confecționate. Iosif Marosan corespondent /I La școala Țreiișniciră de ? ani au avut loc alegerile pștifrst pre­ .­ședințe de unitate. t Din Piața Libertății a plecat spre Cin] „Ștafeta prieteniei" ’organi­­­[zată in cinstea zilei de 7 Noiembrie de consiliul regional, A.R.L.U.S. • I și consiliul regional U.C . V, i în sala 7 de ‘ festivități a casei de ciciUică a­­ sindicatelor s-a Ținuti 'adunarea generală a cooperativei „Gutuiul“, cu, care prilej s-a ana­l­­izat. activitatea d­esfășurată in trimestrul III % c3, . W '­­ j Forma]ia­­ de artiști dindlori­a Băncii d­e Stat a prezertidl in­ sala cinematografului I. C. Frimu­" din Baia Mare piesa „Nota zero­­­ la purtare“ de Virgil Stoenescu și Octavian Sava.. ( Mobilă de calitate o mobilă elegantă, lucrată cu gust și durabilă, dă camerei în care locuiești un aspect plăcut, intim, prilejuind un mijloc de recreere și odihna. Se poate afir­ma cu certitudine că oricare om al muncii dorește o asemenea mo­bilă și caută s-o cumpere. Ținînd cont de această cerință, sectorul lemn de la întreprinderea de in­dustrie locală „Cloșca“ din Baia Mare s-a străduit, dar se stră­duiește și mai mult în ultima vreme să dea o mobilă trainică și plăcută ca aspect. Dar nu nu­­mai atît, ci să fie și de calitate. Plecînd de aici s-au luat o serie de măsuri care să ducă în același timp, paralel cu mărirea cantității, și la o calitate simțitor îmbună­tățită. Dacă înainte se executau 110 garnituri de mobilă de bucătărie pe lună cu 38 de muncitori, prin noua metodă cu 28 de muncitori,­­se execută 120 garnituri. Iată deci o creștere a producției și a produc­tivității muncii. Trebuie relevat însă că paralel cu aceasta s-a îmbunătățit calitatea mobilei cu 25—35 la sută. Din septembrie a.c. s-a început lucrul pe faze. Fiecare muncitor simțea o răspundere mai mare și, ca atare, se străduia să dea lucrul de calitate. Nu­memul i s-a pro­iectat un alt model de mobilă de bucătărie, tip „Bloc“, mai practic, mai ieftin, mai elegant. Un amă­nunt, dulapul este demontabil, fiind în felul acesta ușor de transportat. Despre calitate și as­pect vorbește nota 10 obținută la expoziția de la București. Cerin­țele pentru un asemenea model au și apărut, iar 10 bucăți au fost livrate O.C.L­.-ului din Baia Mare. Sunt în lucru 150 garnituri mobilă tip „Tehnolemn“, tot atî­­tea dormitoare tip „Căței“ și 62 camere studio tip­­,Cloșca“. Ves­tea despre calitatea mobilei exe­cutate la „Cloșca“ a trecut gra­nițele regiunii noastre. Tot mai mulți beneficiari o solicită. Recent s-a primit o comandă din partea Combinatului de cauciuc sintetic Onești pentru executarea mobilei de laborator. S-au executat 76 bancuri de lucru, 53 mese balanțe, iar în trimestrul IV vor fi livra­te 130 mese laborator. Nu putem încheia fără a arăta că de la începutul anului și pînă acum , nici o garnitură n-a fost respinsă de beneficiari. Este un indiciu că ele sînt de calitate. M. STOLQHIȚA Valorificînd resursele locale In magazine sosesc tot mai multe produse industriale ca: mobilă de tot felul, încălțăminte etc. O parte din acestea sînt pro­­­duse de unitățile cooperației meș­­teșugărești prin valorificarea re­­­surselor locale. Aceste unități au livrat pînă acum comerțului so­­­cialist cu 15,4 la sută mai multe mărfuri decît avuseseră planificate printre care 890 perechi încălță­­­minte, 788 diferite cojoace, 39 garnituri de mobilă, 141 dulapuri pentru haine etc.­­ Numai cooperativa „Deservirea" din Sigh­et a confecționat și livrat 3.204 albituri de corp, 3.000 pan­­­taloni de doc, peste 2.300 pu* foarce etc., iar cooperativa ,,Dra­­­pelul roșu“ Cărei—100 scurte pen­­­tru copii, 350 pantaloni, 174 chi*­loți de gimnastică etc. Economii de piele In cadrul cooperativei „Pielarul“—­­ Sighet angajamentul de a obține ci­ mai mulți decimetri de piele prin mai buna croire și așezare a tiparelor, s-a soldat pînă acum­ cu rezul­tate frumoase. La contabilitate se înregistrează zilnic cantitățile ob­­­ținute și se ține o strictă evi­dență a lor. Pînă acum au fost cîștigați circa 5.000 decimetri piele, din care se pot confecționa circa 500­ perechi de încălțăminte,'

Next