Pentru Socialism, februarie 1961 (Anul 12, nr. 2191-2214)

1961-02-01 / nr. 2191

H PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNTR-VAi mm si mmm mmi a mmm wmsm» m­ű^&mw* ee«i ibaram­­bres Cu avînt în întrecerea socialistă Succese din prima lună Colectivul de muncitori, tehnicieni și Ingineri de la uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din B­aia Mare, muncind cu avînt în în­­trecerea socialistă, obține succese de seamă în producție. Muncitorii de la cupru convertizor, de pildă, au realizat planul pe luna ianua­­ri­e cu o depășire de 6,8 în sută. La tablă și țevi de plumb planul a fost realizat cu 6 zile mai devreme, unde s-au evidențiat echipele conduse de Vasile Barbu și Eugen Botoș. Planul la acid clorhidric pe luna Ianuarie a fost realizat în imnoporție de 105,8 la sută, iar la sulfură de sodiu a fost depășit cu 8,4 la sută. însemnate depășiri de plan au obținut și colectivele de munci­tori de la acid­­ sulfuric contact, acid sulfuric concentrat și din ce­lelalte secții ale uzinei., jr . Ioan Biz muncitor Primele roade .(De la subredacția noastră.)" Colectivul fabricii „Solidarita­tea“ din Satu Mare a pornit cu un deosebit avînt lupta pentru re­'­lizarea cifrelor de plan pe anul 1961. Pentru primul trimestru din acest an colectivul fabricii are sar­­­cina de a produce printre altele 984.700 metri dantele și 87 . 600 m­etri elastic . Lupta pentru realizarea planu­lui a dat roade bogate încă din primele zile ale anului.. Printre muncitoarele evidenția­te în această perioadă se numă­ră țesătoarele Ida Fodor și Eca­­te­rina Pop care au obținut cele mai m­a­re depășiri și au dat pro­duse de cea mai bună calitate. 1. Lucian Horozan electric maiî Prind viață angajamentele lucrătorii sta­ției C.F.R. UI­­lm­eni-Sălaj și-au luat angajamente Însuflețite în cinstea zilei de b martie — ziua alegerilor. Printre 5 Hitele, ei s-au angajat să-și rea­lizeze planul pe primul trimestr­ul anului cu 10 zile înainte de termen. >. Ceferiștii din Ulziceni-Sălaj au­­ luptat și continuă să lupte pentru îndeplinirea acestui angajament. Astfel, planul pe luna ianuarie a fost realizat cu 5 zile înainte de termen. Au fost transportate fără­­ alte mijloace 265 tone mărfuri. In­dicele de calitate, sarcina staUr u adică încărcarea fiecărui va­­ ­­ gon la întreaga lui capacitate, fi fost depășită cu 3 la sută. Pe primul loc în întrecere s­e situează pînă în prezent tura mP piegatului de mișcare Alexandru Verga­taf, Aurel Cocă șeful stației O.F.KE. La calitatea produsului nostru concură și alții rAm citit cu interes deose­bit in ziar, despre inițiativa muncitorilor secției de vagon al­e| uzinei „Unic" din Satu Ma­re, întregul nostru colectiv sa­lută și se alătură inițiativei s.Cu fața spre calitate/" In a­­cest sens,­ la noi, ia fabrica de ulei comestibil „Ardealul din Căței,­ s-au și luat unele imăr Suri. Pe­ lingă faptul că s-a dublat in­ Ultimul tip capacita­tea de rafinare a uleiului, in fabrica noastră fiecare mun­citor, în parte a devenit un se­ver controlor,­­de calitate. Specificul produsului nostru însă este de așa natură nicit calitatea nu depinde exclusiv de hálj­ție cel din fabrică. Uleiul comestibil este foarte sensibil. De exemplu, dacă este depozi­tat Un gă uin butoi de petrol, lingă săpun sau alte produse cu miros, uleiul va primi mi­rosul produselor respective. Pe urmă, oricât de bună ar fi ca­litatea­­ uleiului, dacă la maga­zinele de desfacere va fi ținut în vase nespălate, cu resturi de ulei vechi etc., uleiul se va strica și va ajunge pe masa consumatorului de calitate ne­corespunzătoare. Pentru a evita asemenea lu­cruri neplăcute am hotărit să cerem concursul tuturor unită­ților de desfacere a produselor alimentare să păstreze uleiul in condiții bune. In acest sens vom face și un ciclu de in­structaje. In numele brigăzii de calitate m­ kiss ^^responsabil cu calitatea I km) XI­­81. 2191 * 1 Miercuri 1 februarie 1981 mr. 2 I 4 pagini — 28 bani Grija pentru buna funcționare, a 'instalațiilor, Șt viiUajelor, constitute uin obiectiv­ de seamă în întrecere. IN FOTOGRAFIE: Maistru] Ernß • Dumitraș și șeful de echipă Iorgu­ 'Anghel 'de la upina '­.Gheorgh­­ țfheorghiu-Dej­ din­ Baia Mare veghtind la bună funcționare a im­­­ni­stalațiilor încredințate lor să le conducăi " k­" " |±==±===.-----------­---­ Ceva despre calitatea construcțiilor calitatea în construcții este un lucru ceva mai complicat de­cit, să zicem, la o pereche de pantofi. O locuință trebuie să înde­plinească multe calități pentru a putea primi calificativul „bun". Ea trebuie să fie in primul rind proiectată cu mult spirit de răs­pundere, să fie confortabilă, să aibă o bună izolație termică și fonică, să permită aranjarea mobilei, deci utilizarea bună, a su­prafeței de locuit. Urmează apoi calitatea instalațiilor de lumi­nă, apă, calitatea finisajului, aspectul etc. Un redactor al ziarului nostru a vizitat zilele acestea împre­ună cu un delegat al beneficiarului (J.L.L.) citeva blocuri de splaji. Iață constatările. Calificativ . Blocul cu 48 apartamente din Piața Victoriei. Fațadă frumoasă, îngrijit lucrată și cu mult gust. In Interior, curat, parchetul a­­șezat cu multă grijă, lustruit. As­partamentele sînt dispuse ideal, spațiul fiin­d cu mult spirit gos­­podăresc folosit. De asemenea, radiatoarele, ferestrele și ușile sunt așezate încît fiecare încape­­­re poate fi mobilată foarte bine. Un cuvînt de laudă putem a­­­dresa muncitorilor care au execu­tat finisajul interior. Tencuiala să vizităm blocul cu 12 apar­tamente de pe strada Victoriei. E un bloc frumos ca aspect exteri­or, și el a adus multe bucurii muncitorilor care l-au ocupat cu circa u­n an în urmă. Pe parcurs însă au început să se arate lipsurile, ca umezeala pe perete, de pildă. Balustrada scării este prin­­­să în șuruburi de mîntuială. Lip­sește tot a doua piuliță, din care cauză întreaga balustradă se cla­tină. In unele locuri, părți din ba­lustradă sînt legate cu... sîrmă, în loc să fie prinse în șuruburi, iar în altele, pur și simplu nu sînt prinse de loc, ieșind în afară ca niște lame constituind un adevărat pericol de accidentare pentru lo­catari și mai ales pentru copii. Să intrăm într-un apartament la foarte bine, este pretutindeni perfect netedă, iar zugrăvirea cu multă grijă și cu gust executată. De asemenea, constructorii merită laude pentru instalațiile interioare — lumină, apă, canalizare, încălzit, toate e­­xecutate atent și de bună calita­te. Se vede că în munca lor atît proiectanții cît și constructorii (T.R.C.), au fost călăuziți de pre­ocuparea ca locatarii care se vor muta în acest bloc frumos să fie mulțumiți din toate punctele de vedere, să se simtă cît mai bine­ întîmplare. Să zicem la 6. Aici locuiește familia lui Ștefan Kai­­se. In bucătărie plafonul e crăpat. Ușa de la baie se clatină , pen­tru că nu a fost prinsă în dibluri de lemn, decât simplu, în tencu­ială. Pe lîngă uși, în general, se vede bine. Becul din baie atîrnă pur și simplu urît pe perete, aninat doar de sîrme. La cîteva zile după ce s-au mu­tat locatarii, la ambele scări au avut loc discuții puțin plăcute. Fiecare locatar îl învinuia pe cel de deasupra lui că nu știe să fo­­­losească baia. Ce se întîmplase? Vanele au fost montate fără să se țină cont că apa din ele trebuie să se scur­gă în canal. Și pretutindeni se scurgea în baie, iar cum izolația sau prea e strălucită, se scurgea prin­ plafon, la vecinul de jos. Cum se poate munci atît de su­perficial? Două blocuri, aceleași lipsuri In cartierul Săsar, case“, tot I.C.R.A.C. a lîngă’ „10 constru­it două blocuri cu cite 12 aparta­mente, ambele date în folosință minerilor de la întreprinderea „Pe­tre Gheorghe“. N-am putea spune că construcția nu e corespunzătoa­re. E rezistentă, în general apar­tamentele sînt încăpătoare, căldu­roase. Există însă și aici lipsuri destul de serioase în privința fini­sajului. Și aceste lipsuri sînt ca­uzate de lipsa de preocupare a șe­fului de șantier, a meșterilor care au condus lucrările, și care­­ au permis să se facă lucru de mîntu­­ială. Să­ începem tot de la scări. Ba­lustrada e plină de rugină pentru că­ nu i s-a dat nici măcar un strat de vopsea de protecție. Asta pe lîngă faptul că e prinsă super­ficial. De asemenea, nu are monta­tă nici mîna curentă. Sîn­t de slabă calitate și insta­lațiile de lumină și apă, nemaivor­­bind de faptul că, deși au fost date demult în folosință, nu au fost montate nici pînă în prezent capacele la instalația sanitară. La ultimul etaj în multe apar­tamente plafonul este crăpat și în unele locuri e gata — gata să cadă. Ce înseamnă aceste lipsuri? In nici un caz calitate. Cine o fi vinovatul? Am ajuns și la Satu Mare. Con­structorul blocurilor este grupul de șantiere Satu Mare, din cadrul T.B.C. (Continuare în pag. a 3-a.) O notă rea pentru constructor La casele alegătorului La casa alegătorului din Cehu Silvaniei alegătorii găsesc la îm­o­demînă broșuri, colecții de ziare, albume cu realizări ale regimului nostru democrat-popular, diverse publicații în legătură cu delimi­tarea circumscripțiilor electorale și a secțiilor de votare etc. Casa ale­gătorului a fost dotată cu un an­­parat de radio la care s-au orga­­nizat pînă acum 7 audiții colecti­­ve la care au participat 510 per­soane. Zilnic un mare număr de cetă­țeni, printre care și numeroase fe­­mei, trec pe la casa alegătorului pentru diferite lămuriri, care le sunt date de agitatori. Petru Che­­recheș, Vasile Vonea, loan Can­tor și alții au cerut lămuriri în legătură cu înscrierile în listele e­­lectorale și verificarea lor, în legătură cu numărul buletinelor de vot pe care le va primi fiecare alegător etc. ★ loan Horvat corespondent la casele alegătorului din co­muna Cavnic se desfășoară o rod­nică activitate. La cea care func­ționează la clubul flotației din lo­calitate tovarășul ing. Gh. Burnas a ținut conferința „Realizări ob­ținute in comuna Cavnic în anii 1958—1960", tovarășul in­giner Nicolae Danciu a vor­­bit despre „Populația din Cav­nic în trecut și azi“. A avut loc de asemenea o seară de întrebări și răspunsuri privind legea elec­torală. S-au organizat convorbiri despre alegerile din trecut și cele de azi etc. In programul casei alegătorului sunt prevăzute pentru zilele urmă­toare discuții cu părinții elevilor despre școala din trecut și școala de azi, întîlnire între bătrîni șî tinerii care votează prima conferința „Condiții optime dată, din muncă și învățătură create de par­tid­ui guvern tineretului din pa­*­tria noastră" etc. AI. Bistrlschi corespondenți Citiți in pag, é / - EVENIMENTELE PIN CON­GO. - SEMNALUL TRANSATLANTI­CULUI „SANTA MARIA“ - „MESAJUL CU PRIVIRE LA STAREA UNIUNII" ADRE­SAT DE PREȘEDINTELE KENNEDY CONGRESULUI S­U­A­ .; ■ • - , In anii puterii populară uzina „Unio“ din Satu Mare a devenit o întreprindere socialistă modernă, producătoare de utilaj minier, pen­tru transporturi și piese de schimb. O­­IN FOTOGRAFIE: Ve­dere­a uzinei complet ■** «jg SS ■i î­N­S­EMNARI C uitim­ire cu­ tineri — Mi-aduc aminte ca azi. La cizma bietei noastre țări se aflau averescanii. Promisiunile făcute cu ocazia alegerilor că vor face școli, spitale le-au ui­tat, de cum au pus mina pe pu­tere. Pe vremea guvernării lor s-a introdus bătaia. Pentru te miri ce, jandarmii iți aplicau umilitoarea pedeapsă de... 25 la spate. Au fost și cazuri cînd aici la noi în Negrești cei bă­tuți s-au îmbolnăvit și au mu­rit. Locul averescanilor l-au luat liberalii. Țin minte că o dată s-a dat pe „credit“ este W0 kg de porumb. Dacă atunci momen­tan cantitatea respectivă de po­rumb costa cam S00 de lei, peste un an, doi, cei care au primit porumb au trebuit să plătească cite 3.000 lei. Banca „Oșana“ a supt atunci­ vlaga a multor oșeni, iar pe mulți i-a scos afară din casele lor... Pe atunci, dragii mei, tinerii nu votau. Nu votau nici mili­tarii și nici femeile. Omul care povestea aceste e­­pisoade amare din viața și tre­cutul nu prea îndepărtat era Gheorghe Crețu, mecanic la în­treprinderea „Oșana" și secretar al organizației de partid. Auditor­­ril, vreo 30 de tineri din Ne­grești (Oaș), care au împlinit sau vor împlini în curînd 18 ani. Sînt printre ei muncitori, elevi la școada medie mixtă și tineri oșeni. Am recunoscut pe Gheorghe Isac, Maria Poduț, Béla Sióika, Gr­igor­e Pop, Ana Horea, Gr­igor­e Mihoc, Ioani Țintaș și alții. Expunerea to­­­varășului Crețu i-a captivat pe toți. Privesc la ei. Sînt numai ochi și urechi... Cită deosebire între viața pe care o trăiesc ei astăzi și tinerețea părinților și bunicilor lor. Expunerea a luat sfirșit. Cițiva tineri cer cuvintul. Să-i ascultăm. Vasile Sas: „Sînt elev în clasa a XI-a a acestei școli medii.­­Consfătuirea se ținea într-una din sălile de clasă ale școlii medii.­ Tata a fost miner. In trecut desigur i-ar fi fost cu ne­putință să ne poarte la școală, să ne asigure un viitor nouă, celor cinci copii. Mă bucur că la 5 martie voi vota pentru prima oară". Ioan Bulbuc: „împlinesc în curînd 20 de ani. Este o mare cinste pentru mine că la martie îmi voi exercita dreptul­­ de cetățean matur, adică voi vota. Eu sînt muncitor la „Oșa­na". Dimineața muncesc, iar sea­ra învăț la cursul seral. Pen­tru toate aceste condiții care mi s-au creat mie și din țara noastră de altor tineri către re­­­gimul democrat-popular mulțum­­mese din inimă Partidului Mun­citoresc Român". Au mai vorbit apoi Emilia Berteanu, elevă in clasa a XI-a, Gheorghe Lohan, cooperator, și alții. Cuvintele fiecăruia au expri­mat pregnant mulțumirea pen­tru viața pe care o trăiesc tine­rii azi, hotărîrea de a munci și învăța ca să devină oameni de folos societății noastre socialiste și hotărîrea ca la 5 martie să fie primit la voti I, PETRI A Candidați - ai - ti Ji­­ T- UJ * Era prin anul 1955, cînd alt tî* năr absolvent al Institutului Agrero­nomic din Cluj a Intrat pe poar­­ta gospodăriei colective „Minerul 1* 4lm Cărășeu. Pe fața lul $8 ținu­tea citi bucuria unei dorințe îm­plinite. Fiu de țăran m­uncitor­­ din Cim­ipulung la Tisa, tînărul At­* drei Csatári învățase cu perseven­rență pentru a deveni un bun con­­structor al societății noi socialiste, încă de pe băncile facultății a­u frămîntat mult unde ar fi mai beft­ne să muncească după terminarea studiilor. Gîndurile lui s-au oprit adesea ba la o mare gospodăria de stat, ba la o gospodărie colec­tivă, unde el, tînăr Inginer, ar pu­tea să aplice pe scară mare cunoș­­tințele dobîndite. Și iată-l la ab­­solvire la una din cele mai mari gospodării colective, în acea pe­­rioadă, din raionul Satu Mare. Bucurîndu-se de sprijinul comu­niștilor, inginerul a luptat cu per­severență pentru dezvoltarea gos­podăriei. Succesele obținute an de an în mărirea producției agricole au făcut ca el să devină tot mai respectat și îndrăgit de colectiviști. $1 cei care la început sî priveau cu neîncrederi î-au devenit prie­teni devotați, „inginerul ’ nos­­­tru (așa îi spun oamenii) știe ce vrea*1. El a pus bazele celor trei brigăzi complexe de producție car­­e și-au dovedit repede eficacitatea economică. Brigada lui Petru­ Iluț a obținut și anul trecut pe o parce­lă de 6 ha o producție medie de 2.360 kg grîu de primăvară la ha, 2.900 kg porumb boabe, 27.000 kg sfeclă de zahăr... A crescut pro­­­ducția și la cartofi de la 7.000 kg la hectar, în 1955, la 27.000 kg la ha, producția de porumb s-a dublat în aceeași perioadă, la fel și producția de lapte. Drept prețuire pentru munca sa­ în întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriei, colectiviștii l-au ales în anul 1959 președinte­le colectivst Această pricin l-a «m­uzlarmat «­ mai mult pe Inginerul’ ésatári care, împreunăl ții­ consiliul, conduce cu mult simț de răspundere și cu spirit­­ de imn,­ gospodar treburile colective. De atunci s-a pus o bază și mai mare pe dezvoltarea multilaterală și în primul rînd pe întărirea sșes­torului zootehnic. Astăzi gospo­dă­­­ria colectivă dispune de minunate construcții zootehnice și gospodă­­­rești, de un mare efectiv de ani­male, printre care 336 bovine, 860 oi, 297 porci. Colectiviștii din Gărășeu sînt mîndri de realizările lor, de cele 130 case noi, construite în ultimii­­ 3 ani, de faptul că în sat sînt 125­ aparate de radio, că satul $$te electrificat. Ei privesc cu bucurie tot ce s-a realizat în gospodărie, al cărei fond de bază $ ajuns a­­proape la două milioane lei­ La­ toate aceste a contribuit șî 'Andrii Csatári, colectivei Inginerul și președintele :$! Iată 'de ce oamenii afi susținp! cu multă căldură propunerea ca Uf să fie propus candidat în circum­­­scripția electorali nr. 4 Ulm­eni pen­­­tru alegerile de deputați în Marea­ Adunare Națională. Ei sînt converuit și că Inginerul va lupta, ca și pînă acum, pentru noi realizări atît în colectivă cît și pe tărîm obștesc, făcîndu-se demn de marea cinste și încredere ce i s-a acordat. N. SZOBEI3 .Inginerul nostru“ "A “»►4- MOBILA DE CALITATE Colectivul de muncitori și teh­nicieni de la sectorul lemn al în­treprinderii de industrie „I.C. Frimu" din Cărei în locală luna aceasta a produs importante can­tități de mobilă. Printre garnitu­rile produse se numără 107 garni­turi mobilă de bucătărie, 65 garni­turi camere combinate tip „Căței", 30 dormitoare tip „I.C. Frimu" și 42 studiouri tip „Sibiu“. Totodată, muncitorii de aici au reușit să producă mobilă de calitate supe­rioară. LUCRĂRI DE ELECTRIFICARE In comuna Tg. Lăpuș se mun­cește cu multă însuflețire la exe­cutarea lucrărilor necesare în ve­derea conectării comunei la re­­­țeaua electrică națională, in acest scop în comună au fost săpate prin muncă patriotică 160 de gropi. De asemenea, au fost trans­portați și plantați 150 de stîlpi. In anul acesta în raionul Lăpuș vor mai fi electrificate încă 1­ ai#. O NOUA SECȚIE LA I.I.S, „ALCALOIZI“ VIȘEU Ieri a intrat în funcțiune nouă secție la I.I.S. „Alcaloizi" din f. Vișeu de Sus. Este vorba de sec­­ția „Astergol" (un produs care se întrebuințează la limpezirea su­curilor de fructe). Noua secție este utilată modern și lucrează personal cu o bună pregătire profesională. PREMIERĂ LA SATU MARE Mîine seară la ora 20 artiștii Teatrului de Stat din Satu Mare prezintă în premieră o nouă piesă. De data aceasta artiștii sătmăreni prezintă piesa „Siciliana“ de Au­rel Baranga. Aceasta este cea de-a 4-a premieră a artiștilor din Satu Mare pe care o prezintă in actuala stagiune. LA S.M.T. SATULUNG Mecanizatorii de la S.M.T. Sa­tulung se străduiesc să termine reparatul mașinilor și tractoarelor cît mai grabnic. Pînă seri ei au terminat în întregime reparatul mașinilor agricole, iar din cele 69 de tractoare mai au de répa* Bi îeg k­­ ^ ^

Next