Pentru Socialism, aprilie 1961 (Anul 12, nr. 2243-2268)

1961-04-01 / nr. 2243

»IVi« ÍZ lyl țL . - .niimi-mnwriTiji ■iP'W r-r—rrrr •»—n ■ PROLETARI DIN TOATE 8WAM AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MÜRMESSIN 51 AJL SFATpI POPULAR BEDIQBAL BiflBäffLüRE? I * I­ I «♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»I Anul XII Nr. 2243 f 1 *1 I SÂmbătă I­I 1 aprilie 1961 1­­­4 pagini — 20 bani 1 In întîmpinarea aniversării a 40 de ani da­ta înHisirarea Parti­­dului Comunist din Romînia Sector forestier fruntaș Zilele trecute la Sectorul de ex­ploatare a lemnului din Baia Sprie a avut loc ț> adunare la care au participat numeroși in­vitați de la toate sectoarele de exploatare din cadrul întreprin­derii forestiere Baia Mare. In urma frumoaselor rezultate obținute, conducerea întreprinde­rii forestiere Baia Mare a înmî­­nat drapelul de sector fruntaș pe semestrul II al anului trecut Sec­torului de exploatare a lemnului din Baia Sprie. In acțiunea de îmbunătățire a­ procesului de exploatare a lemnului, precum și a realizării unor indici­­ de utiliza­­re ridicați s-a evidențiat brigada compplexă de la parchetul Valea Albă, ai cărei membri s-au an­gajat ca la acest parchet să atin­gă un indice de utilizar­e la fag de 70 la sută. întreg colectivul de muncitori este hotărît ca­­ și în acest an să-și mențină drapelul de frun­taș pe întreprindere.­ Nici o piesă n­u scăpă fără să fie controlată amănunțit de că­tre controlul tehnic de calitate, care nu admite ca produsele cu cele mai mici defecțiuni să iasă pe poarta întreprinderii. Iată-l pe controlorul de calitate Ioan Banc din sectorul metal al combinatului „1 Mai“ Satu Ma­re executând un control la sche­letul metalic al băncilor șco­lare. Lăcătușul Ioan Bodoni pa­re mirat de faptul că, deși a controlat și el piesele după prelucrare, totuși se mai găsesc unele defecțiuni, care trebuiesc reinzăîate pe loc. Calitatea produselor - cel mai de seama obiectiv al întrecerii Indici de calitate și economii In cadrul secției de aglomerare de la uzina „1 Mai“ din Baia Mare s-au format două colective cu scopul de a studia toate posibilitățile care să ducă la ridicarea productivității cuptoarelor de preparare și topire a minereului, totodată să se asigure o îm­bunătățire continuă a calității materialelor. Pînă în prezent o bună part­e din propunerile făcute de aces­te colective s-au și înfăptuit. Acum se luptă pentru a realiza o creștere a indicelui de încărcare a cuptoarelor cu 15 la sută și să se ob­țină o economie pînă la sfîrșitul anului în valoare de 470.000 lei, din care 170.000 lei pînă la 1 Mai. Angajamentul a început să se transforme în fapte. Harnicul colectiv de la această secție de­pune eforturi susținute pentru a realiza obiectivele prevăzute. Și iată că din angajamentul de 170.000 lei economii s-au realizat 103.000 lei. Tot pentru îmbunătățirea calității produselor s-au inițiat cursuri cu muncitorii, care se țin de două ori pe lună, unde discută probleme legate de specificul activității din această sec­re­ție. Prima lecție s-a ținut în ziua de 24 martie, la care au parti­cipat toți muncitorii din schimbul I. Irimie Mureșan lăcătuș .wwwwwwww INFORMAȚIE în scopul satisfacerii nevoilor populației, legate de plățile m­ă­­runte pentru m­ărfuri și servicii, începînd din ziua de astăzi* 1 a­­prilie, 1961 se pune în circulație o monedă metalică divizionară de 15 bani. I Pe față moneda are inscripția de „15 BANI“, iar în jurul aces­tei inscripții și paralel cu chena­rul monedei, frunze de lauri. Pe cealaltă parte moneda are în centru stema țării înconjurată de inscripția „Republica Populară Romînă“; în partea de jos este imprimat anul fabricației* „ARTA LEMNULUI“ — o marcă apreciată Delegat fiind de Centrala O.C.M. Bu­curești pentru efec­tuarea controlului la mobila produsă de întreprinderea „Arta Lemnului“ din Satu Mare* am făcut une­le constatări în le­gătură cu scaunele tîmplărești tip 4—35 pe care le produce întreprinderea. In ce privește ca­litatea, numai 3 la sută din scaune nu au fost corespunză­toare, prezentînd no­duri vizibile și îm­binări neperfecte. Finisajul este în ge­neral bun, dar mai există deficiențe ca : aglomerarea de lac și poliș la profilele șipcilor din spate și la capetele lor. Cu o atenție mai deosebi­tă aceste deficiențe în viitor pot fi în­lăturate. Ambalajul îl pot considera ca excepțional de bun, evitîndu-se astfel ori­ce reclamații din partea beneficiaru­lui. Am constatat că co­lectivul de muncă al întreprinderii „Arta Lemnului“ a răspuns cu însuflețire la che­marea partidului, a­­dresată prin Direc­tivele C.C. al P.M.R. cu privire la crite­riile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la în­ființarea Partidului Comunist din Romî­nia, desfășurînd­­ în­trecerea sub semnul socialistă luptei pentru ridicarea ca­lității la nivelul ce­lor mai bune pro­duse similare de pe piața mondială. Prestigiul mărcii fabricii, calitatea produsului e cartea noastră de vizită. Și în puterea noastră stă ca această carte de vizită să fie cu­ mai mult apreciată. Cornel Aron merceolog la O.C.M. i­genț­ă București Minerii înălțimilor AICI E INCA. IARNA Oamenii înfofoliți în șube, pal­toane și pufoici, cu căciulile trase pe urechi, circulă grăbiți de la "flotație la sediul exploatării, de " la sediu spre mina Toroioaga sau Burloaia. Și cu toate că sîntem la începu­tul lui aprilie, Toroioaga și Bur­loaia mai poartă mantia zăpezii. Asupra așezării minerilor de pe valea Cislei se abat din cînd în cinci vînturi reci de răsărit, abun­dente în zăpadă. Numai oamenii, mașinile, uzi­na electrică și cea de preparare, compre­soar­ele și funicularele im­primă mișcarea și trepidația ca­­racteristică unui centru industrial. Oamenii cu preocupările lor co­tidiene au alte țeluri decit acelea de a admira crestele înzăpezite. Fiindcă la Baia Borșa nu-i pasă nimănui că-i iarnă, ■,, UN MESAJ DINSPRE Ioroioaga Soarele și-a trimis spre amiază cîteva minute razele peste uriașa piramidă a Toroioagăi. Un zîm­bet și pe urmă s-a ascuns din nou după perdeaua albă a nori­lor. Cam in același timp însă, la 1.150 de metri altitudine, după o muncă de luni de zile, minerii Vasile Godja Li­uca, Vasile Dican și Gheorghe Petrovan tocmai a­­junseseră la capătul unui drum ce s-a soldat cu rezultate surprin­zătoare. Opt sute de metri de galerie au făcut acești mineri în scopul de a dezlega un mister geologic și anume : dacă muntele Toroioaga e tot așa de bogat în­ metale spre baza sa ca la înălți­me, la 1.500-1.600 m? lată că în aceste zile de martie din galeria cotei 1.150 metri ori mesaj­ al victoriei a coborît ca un fulger spre cei de jos, spre cei ce așteptau de mult un cu­­vînt, da sau nu. S-a întîlnit filonul „Cateri­­na!“ Așa a sosit în Baia Borșa mesajul minerilor exploratori. Ul­terior însă probele luate au de­monstrat un lucru la care nu­mai cei prea mult optimiști visa­seră , filonul „Caterina“ spre a­­dîncime e mai gros și are conți­nut mai mare în metale. Un mesaj care vorbește despre metal! De ce? Fiindcă galeria de curînd săpată a mai întîlnit în cale și alte filoane și toate aces­tea s-au dovedit mult mai bogate decit erau ele cunoscute mai sus spre culmile Toroioagăi. Dar ăsta e doar începutul! Mi­nerii din Baia Borșa au în anul acesta un plan măreț și curajos. Ei vor săpa sute de metri de galerii spre inima celui mai înalt masiv al Toroioagăi care pînă acum n-a fost zguduit de exploziile dina­mitei, iar o dată cu aceasta vor fi smulse alte din atîtea tai­e cite ascunde Toroioaga. ALPINISM CU TRACTORUL Tractoristul Gheorghe Colcear e un tractorist cu totul original. El face pur și simplu alpinism cu tractorul. Nu e nici o exagerare. Dar oare sînt mulți tractoriști pe lume care să urce cu un tractor de 10 tone greutate la înălțimea de 1.600 metri ? Nu ! Gheorghe Colcear cut-o. Și de la Baia Borșa a fă­­nit o dată „Kirov“-ul condus de el urcă muntele To­roioaga chiar și acum cînd zăpa­da și ghețușul nu-ți prea vin în­­ ajutor. Viața însă își are cursul său. Progresul tehnic pătrunde tot mai mult în minele noastre, iar Baia Borșa nu face excepție. Minerilor de la Toroioaga le tre­buie un puț mecanizat care să străbată muntele de sus în jos. Pentru aceasta au nevoie de o mașină de extracție (40—50 tone greutate). Minerilor le trebuie mai mult aer comprimat — ener­gia necesară sporirii producției de minereu. Pentru aceasta au ne­voie de compresoare noi, care tre­buie urcate sus la 1.500—1.600 m înălțime pe Toroioaga, iar pante­le muntelui nu-s de loc dulci. T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a.) EXECUTA ULTIMELE LUCRĂRI DE FINISAJ Constructorii de lo­cuințe din cadrul T.B.C. Maramureș desfășoară o largă întrecere în ve­derea îndeplinirii și de­pășirii angajamentelor luate în cinstea celei de-a 40-a­ aniversări a partidului. In prezent constructorii băimăreni execută ultimele lucrări de finisaj la un bloc cu 24 de apartamente în orașul Vișeu de Sus, precum și la noua uzi­nă electrică di­n Tășnad. Pină la data de 8 mai constructorii de locuin­țe de la T.B.C. vor da în folosință oamenilor muncii din orașul B­aia Mare încă aproape 100 de apartamente. PRODUSE LACTATE PESTE PLAN Colectivul de lucră­tori de la I.C.I.L. din Vișeu de Sus a rapor­tat îndeplinirea planu­lui de producție trimes­trial încă în ziua de 28 martie. In perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă în prezent acest colec­tiv a dat peste prevede­rile planului trimestrial 28.000 *, Dorna“, kg brinzăt de 16.240 cutii de brînză de „Făgă­raș“, 3.500 litri de smîntînă și alte produ­se. Cele mai mari can­tități de produse peste plan au fost date de muncitorii Vasile Bi­­zău­­ și Nicoară Bizău, premiera la satu mare Artiștii Teatrului de Stat din Satu Mare au prezentat în premieră joi seara o nouă piesă. Este vorba de piesa „Ciocîrlia“. . Rolurile principale au fost ju­cate de artiștii Ema Elekes* Andrei Csiki, Alajos Acs, Angela §2SSi im UîSah tail­ emerit, și alții. Specta­colul s-a bucurat de mult succes. SE PLANTEAZĂ PLOP NEGRU HIBRID .Silvicultorii de la O­­colul silvic din Baia Mare acordă o atenție deosebită acțiunii de împădurire. In raza cantonului pădurarului Alexandru Săsăran a început zilele trecute acțiunea de plantare a puieților de plop ne­gru hibrid. Numai într-o singură zi prin muncă voluntară au TIMPUL PROBABIL DE MÎINE. Vremea schimbătoare cu cerul noros, cînd vor cădea ploi slabe locale. Tem­­figJBl­tfi­n­imă Șe­fost plantați peste 409 de asemenea puieți. (Vasile Pop, silvicultor.) SEARA LITERARA Cercul literar al Ca­sei raionale de cultură din Tg. Lăpuș a orga­nizat ieri după-amia­­ză la stația de radiofi­­care o seară literală pe tema „Poeții no­ștri cîntă partidul“. Cu a­­ceastă ocazie membrii cercului literar, Gheor­ghe Boga, Lucreția He­­reș, Olga Pop, Viorel Vascu și Precup Ro­man, au citit poezii ale poeților noștri închinate partidului. chere, minimele vor fi cuprinse între 0—6 grade, iar maximele între 6—12 grade. Vînt cu intensificări din QSEftaSh Citiți în pag. a A-6. - ÎN COMITETUL POLITIC AL O.N.U. DECLARAȚIA ȘEFULUI DE­LEGAȚIEI SOVIETICE A. A. GROMÎKO.. - DECLARAȚIA FEDERAȚIEI MONDIALE A TINERETULUI DEMOCRAT. - DOCUMENTE ADOPTATE DE CONFERINȚA POPOARELOR I AMIS& * Fruntași In Lupta pentru calitatea lucrărilor Insămînțările sînt in toi și la G.A.S. din Tășnad. Cind scriem aceste rinduri, din cele 600 ha planificate pentru a fi însămânța­te în această primăvară au fost deja însămînțate 128 ha, iar 320 ha au fost arate și pregătite pen­tru însămânțare. Printre culturile însămînțate sînt : 60 ha mazăre, 20 ha orzoaică, 20 ha­ ovăz, 14 ha borceag masă verde, 8 ha cartofi și alte culturi. In întrecerea so­cialistă care se desfășoară între mecanizatori pentru lucrări de calitate superioară fruntași se situează tractoriștii Alexandru Si­­laghi, candidat de partid, și ute­­mistul Miron Govor, PE OGOARELE REGIUNII ^000<X>000^<XX><><><>0000000<X?<X>0<X><><X>v<XX><>000<X>000000<><>000<>C- " 0>oooooo<;<>'X>o<,-:.' Roadele întrecerii Antrenați in întrecerea socia­listă pentru realizarea angaja­mentelor luate în cinstea aniver­sării a 40 ani de la înființarea partidului, colectiviștii din co­muna Tirgu Lăspuș obțin succese importante în campania agricolă de primăvară. Astfel, ei au reușit să însămînțeze la timp cele 6 ha cu grîu de primăvară. De a­­semenea, s-a mai însămînțat ovă­­zul și s-au pregătit alte 30 hăi pentru cartofi și floarea-soarelui. Tot pe baza angajamentelor, pentru a se mări suprafețele de livezi, ei au plantat 500 pomi fructiferi. In aceste munci s-au­ evidențiat colectiviștii Vasile Bur­da, Achim Bontoș, Gheorghe Sal Su, loan Velea și alții. Recent, colectiviștii au hotărit să-și mărească în acest an efec­tivul de taurine cu 20 vaci de lapte și 50 viței. In acest scort se Va construi un grajd pentru, 80 capete bovine, precum și doua­­ silozuri cu o capacitate de 220 tonei Í. Bontoș colectivist După terminarea însămînțării griului de primăvară, mecaniza­torul comunist Gheorghe Pop de la G.A.S. Vetis lucrează in­tens la însămînțatul orzului. In această muncă el este ajutat de muncitorul Iuliu Nagy, care verifică funcționarea mașinii. In solul bine pregătit Locuitorii comunei Recea, mo­bilizați de deputații sfatului popular comunal, s-au preocu­pat de îmbunătățirea rodniciei solului în vederea obținerii unor recolte sporite la hectar, încă din toamna anului trecut și în timpul iernii ei au transportat pe pămînturile mai sărace peste 1.000 tone marnă (polochim) și 2.400 tone îngrășăminte naturale. O dată cu sosirea primăverii,­­ei au trecut la încorporarea acestor în­grășăminte în sol și au însămîn­­­țat toate suprafețele planificate cu grîu de primăvară, ovăz etc.­­In prezent, țăranii muncitori au început alte lucrări în vederea pre­gătirii însămînțării porumbului și a legumelor. Pe baza măsurilor, luate întovărăși­ții din Mocira, Re­cea și Săsar au amenajat peste 1.700 m.p. paturi calde. Ei și-au propus ca în acest an să efec­tueze însămînțări de legume in­tercalate în porumb pe o supra­față de peste 140 hectare. Pe cea­ s­u­­l&l­i­ iisivii însămînțările din­ prima etapă La gospodăria agricolă de stat din Odoreu în ziua de 30 martie au fost terminate insămînțările de primăvară din prima epocă. Pină acum în această gospodărie au fost în­sămânțate 80 hectare cu bor­ceag, 13 ha cu lucerna, 50 ha cu trifoi și ghizdei în cultură dublă, 15 ha cu ovăz, 16 ha cu mazăre și 15 ha cu cartofi farorizați. mai mare parte din suprafețele ce urmează să fie cultivate cu po­­rumb-boabe s-au făcut pregăti­rile necesare. Paralel cu aceste lucrări, ță­­­rănii muncitori se pr­eocupă și de întreținerea culturilor de toamnă.­ Pînă acum au fost grăpate și tă­­vălugite peste 34 hectare grîu, aplicîndu-se totodată și o canti­­­tate sporită de îngrășăminte chi­­­mice. După felul în cari s. în­frățit griul de toamnă, se preve­­­de o recoltă mai mare față d?# cea a anului trecut* ____ _____________________ .­­ — ——-------------------------­ _ ________________ ■ ............... . — ............. — —■ mm. Inovatorii uzinelor „1 Mai 4” au primit drapelul de fruntași pe regiune Ieri, 31 martie a.c., a avut loc în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare șe­dința de analiză privind concur­sul pentru cele mai bune și mai multe inovații, care s-a desfășurat anul­­ trecut între toate colective­le de muncă din regiunea noas­tră, la care au participat repre­zentanți din toate întreprinderile regiunii. In raportul tovarășului inginer Vasile Cazan — membru în bi­roul consiliului regional al sin­dicatelor — s-a subliniat că cu o­­cazia concursului au fost prezen­tate 2.240 propuneri de inovații* 937 au fost aplicate în producție, avînd o eficacitate economică de aproape 20.000.000 lei anual. Pen­tru eforturile depuse, inovatorii au primit o recompensă de aproa­­pe 700.000 lei. In ropote de aplauze, tovarășul Vasile Cazan a înmînat drapelul de unitate fruntașă pe anul 1960 în mișcarea de inovații colecti­vului uzinelor „1 Mai“ Baia Ma­re. Pe locurile II și III s-au situat colectivele întreprinderilor „1 Sep­tembrie“ Satu Mare și „Józsa Bé­la“ Baia Sprie. Au mai luat mențiuni colecti­vele de inovatori de la uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare și de la IPROFIL „A­­lexandru Tamaș“ Sighet. Tot în cadrul acestei ședințe au fost înmînate celor mai buni ino­vatori premii în obiecte în va­loare de 10.000 lei. Qatis TOT Mii FRIOASE ÜÜS — Răspunsul Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Cărei la chemarea Comitetului executiv, al Sfatului popular al orașului Baia Mare — Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Cărei a primit cu viu interes chemarea la în­trecere în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Par­tidului Comunist din Romînia, adresată tuturor sfaturilor popu­lare orășenești din regiune de către Comitetul executiv al Sfa­tului popular orășenesc Baia Ma­re. Studiind chemarea și anali­­zînd posibilitățile sale, Comitetul executiv al Sfatului popular oră­șenesc Cărei răspunde chemării și este hotărît ca pentru înfru­musețarea și mai buna gospodă­rire a orașului l — să asigure o depășire de S la sută a planului de desfacere a mărfurilor prin unitățile coo­perației din oraș , 55 să ia măsuri care să ducă la o deservire cât mai operativă și civilizată a consumatorilor, urmărindu-se prezentarea cât mai atrăgătoare a mărfurilor în ma­gazine și vitrine;­­ « 55 pe străzile orașului să asi­gure plantarea a 1.500 arbori și arbuști decorativi, iar în par­­curi și în spațiile verzi 200.000­ trandafiri și alte flori; — în fața sediului T.B.C. și a căminului centrului școlar agri­col se vor amenaja noi spații verzi, totalizînd 1.000 m.p. ; — în Parcul Libertății se vor instala 17 lampioane, asigurînd o mai bună iluminare publică­­ — se vor construi noi trotuare in lungime totală de 1.100 m și se vor repara cele existente aco­­lo unde se simte nevoia­­­­ — pe 10.500 m. p.; drumuri BP va așterne pietriș, asigurînd astf­­fel buna întreținere a unei străzi; — se vor curăți și amenaja toate cele 335.000 m.p. de parcuri instalîndu-se în ele peste 200 bănci. I — se va termina reamenajar­ea stadionului care va fi dat îi­ folosință j­u­i — traseul existent pe care ciri­culă autobuze va fi prelungit cu 3 km, iar rețeaua electrică va fi extinsă în cadrul orașului cu încă 4 km ; i — prin participarea activă , pi locuitorilor la muncă patriotică se vor realiza economii în valoa­re de 52.000 lei. Secția de cusături populare a Școlii populare de artă din Satu Mare condusă de profesoara Ari- Lica Sandu cunoaște o vie aci,dtate. Zeci de fe....i și fete vin aici ca să lucreze cusături pe teme inspirate din portul popular. IN FOTOGRAFIE: Karolina Kánya, casnică, Aurelia Popan, munci­­to­are la „Mondiala“, Elisabeta Mayer, muncitoare la fabrica de cărămizi, Doina Gherman, elevăț și lisxm issi­zmiomăL­o­­r““ â

Next