Pentru Socialism, aprilie 1961 (Anul 12, nr. 2243-2268)
1961-04-01 / nr. 2243
»IVi« ÍZ lyl țL . - .niimi-mnwriTiji ■iP'W r-r—rrrr •»—n ■ PROLETARI DIN TOATE 8WAM AL COMITETULUI REGIONAL AL PARTIDULUI MÜRMESSIN 51 AJL SFATpI POPULAR BEDIQBAL BiflBäffLüRE? I * I I «♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»I Anul XII Nr. 2243 f 1 *1 I SÂmbătă II 1 aprilie 1961 14 pagini — 20 bani 1 In întîmpinarea aniversării a 40 de ani data înHisirarea Partidului Comunist din Romînia Sector forestier fruntaș Zilele trecute la Sectorul de exploatare a lemnului din Baia Sprie a avut loc ț> adunare la care au participat numeroși invitați de la toate sectoarele de exploatare din cadrul întreprinderii forestiere Baia Mare. In urma frumoaselor rezultate obținute, conducerea întreprinderii forestiere Baia Mare a înmînat drapelul de sector fruntaș pe semestrul II al anului trecut Sectorului de exploatare a lemnului din Baia Sprie. In acțiunea de îmbunătățire a procesului de exploatare a lemnului, precum și a realizării unor indici de utilizare ridicați s-a evidențiat brigada compplexă de la parchetul Valea Albă, ai cărei membri s-au angajat ca la acest parchet să atingă un indice de utilizare la fag de 70 la sută. întreg colectivul de muncitori este hotărît ca și în acest an să-și mențină drapelul de fruntaș pe întreprindere. Nici o piesă nu scăpă fără să fie controlată amănunțit de către controlul tehnic de calitate, care nu admite ca produsele cu cele mai mici defecțiuni să iasă pe poarta întreprinderii. Iată-l pe controlorul de calitate Ioan Banc din sectorul metal al combinatului „1 Mai“ Satu Mare executând un control la scheletul metalic al băncilor școlare. Lăcătușul Ioan Bodoni pare mirat de faptul că, deși a controlat și el piesele după prelucrare, totuși se mai găsesc unele defecțiuni, care trebuiesc reinzăîate pe loc. Calitatea produselor - cel mai de seama obiectiv al întrecerii Indici de calitate și economii In cadrul secției de aglomerare de la uzina „1 Mai“ din Baia Mare s-au format două colective cu scopul de a studia toate posibilitățile care să ducă la ridicarea productivității cuptoarelor de preparare și topire a minereului, totodată să se asigure o îmbunătățire continuă a calității materialelor. Pînă în prezent o bună parte din propunerile făcute de aceste colective s-au și înfăptuit. Acum se luptă pentru a realiza o creștere a indicelui de încărcare a cuptoarelor cu 15 la sută și să se obțină o economie pînă la sfîrșitul anului în valoare de 470.000 lei, din care 170.000 lei pînă la 1 Mai. Angajamentul a început să se transforme în fapte. Harnicul colectiv de la această secție depune eforturi susținute pentru a realiza obiectivele prevăzute. Și iată că din angajamentul de 170.000 lei economii s-au realizat 103.000 lei. Tot pentru îmbunătățirea calității produselor s-au inițiat cursuri cu muncitorii, care se țin de două ori pe lună, unde discută probleme legate de specificul activității din această secreție. Prima lecție s-a ținut în ziua de 24 martie, la care au participat toți muncitorii din schimbul I. Irimie Mureșan lăcătuș .wwwwwwww INFORMAȚIE în scopul satisfacerii nevoilor populației, legate de plățile mărunte pentru mărfuri și servicii, începînd din ziua de astăzi* 1 aprilie, 1961 se pune în circulație o monedă metalică divizionară de 15 bani. I Pe față moneda are inscripția de „15 BANI“, iar în jurul acestei inscripții și paralel cu chenarul monedei, frunze de lauri. Pe cealaltă parte moneda are în centru stema țării înconjurată de inscripția „Republica Populară Romînă“; în partea de jos este imprimat anul fabricației* „ARTA LEMNULUI“ — o marcă apreciată Delegat fiind de Centrala O.C.M. București pentru efectuarea controlului la mobila produsă de întreprinderea „Arta Lemnului“ din Satu Mare* am făcut unele constatări în legătură cu scaunele tîmplărești tip 4—35 pe care le produce întreprinderea. In ce privește calitatea, numai 3 la sută din scaune nu au fost corespunzătoare, prezentînd noduri vizibile și îmbinări neperfecte. Finisajul este în general bun, dar mai există deficiențe ca : aglomerarea de lac și poliș la profilele șipcilor din spate și la capetele lor. Cu o atenție mai deosebită aceste deficiențe în viitor pot fi înlăturate. Ambalajul îl pot considera ca excepțional de bun, evitîndu-se astfel orice reclamații din partea beneficiarului. Am constatat că colectivul de muncă al întreprinderii „Arta Lemnului“ a răspuns cu însuflețire la chemarea partidului, adresată prin Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia, desfășurînd întrecerea sub semnul socialistă luptei pentru ridicarea calității la nivelul celor mai bune produse similare de pe piața mondială. Prestigiul mărcii fabricii, calitatea produsului e cartea noastră de vizită. Și în puterea noastră stă ca această carte de vizită să fie cu mai mult apreciată. Cornel Aron merceolog la O.C.M. igență București Minerii înălțimilor AICI E INCA. IARNA Oamenii înfofoliți în șube, paltoane și pufoici, cu căciulile trase pe urechi, circulă grăbiți de la "flotație la sediul exploatării, de " la sediu spre mina Toroioaga sau Burloaia. Și cu toate că sîntem la începutul lui aprilie, Toroioaga și Burloaia mai poartă mantia zăpezii. Asupra așezării minerilor de pe valea Cislei se abat din cînd în cinci vînturi reci de răsărit, abundente în zăpadă. Numai oamenii, mașinile, uzina electrică și cea de preparare, compresoarele și funicularele imprimă mișcarea și trepidația caracteristică unui centru industrial. Oamenii cu preocupările lor cotidiene au alte țeluri decit acelea de a admira crestele înzăpezite. Fiindcă la Baia Borșa nu-i pasă nimănui că-i iarnă, ■,, UN MESAJ DINSPRE Ioroioaga Soarele și-a trimis spre amiază cîteva minute razele peste uriașa piramidă a Toroioagăi. Un zîmbet și pe urmă s-a ascuns din nou după perdeaua albă a norilor. Cam in același timp însă, la 1.150 de metri altitudine, după o muncă de luni de zile, minerii Vasile Godja Liuca, Vasile Dican și Gheorghe Petrovan tocmai ajunseseră la capătul unui drum ce s-a soldat cu rezultate surprinzătoare. Opt sute de metri de galerie au făcut acești mineri în scopul de a dezlega un mister geologic și anume : dacă muntele Toroioaga e tot așa de bogat în metale spre baza sa ca la înălțime, la 1.500-1.600 m? lată că în aceste zile de martie din galeria cotei 1.150 metri ori mesaj al victoriei a coborît ca un fulger spre cei de jos, spre cei ce așteptau de mult un cuvînt, da sau nu. S-a întîlnit filonul „Caterina!“ Așa a sosit în Baia Borșa mesajul minerilor exploratori. Ulterior însă probele luate au demonstrat un lucru la care numai cei prea mult optimiști visaseră , filonul „Caterina“ spre adîncime e mai gros și are conținut mai mare în metale. Un mesaj care vorbește despre metal! De ce? Fiindcă galeria de curînd săpată a mai întîlnit în cale și alte filoane și toate acestea s-au dovedit mult mai bogate decit erau ele cunoscute mai sus spre culmile Toroioagăi. Dar ăsta e doar începutul! Minerii din Baia Borșa au în anul acesta un plan măreț și curajos. Ei vor săpa sute de metri de galerii spre inima celui mai înalt masiv al Toroioagăi care pînă acum n-a fost zguduit de exploziile dinamitei, iar o dată cu aceasta vor fi smulse alte din atîtea taie cite ascunde Toroioaga. ALPINISM CU TRACTORUL Tractoristul Gheorghe Colcear e un tractorist cu totul original. El face pur și simplu alpinism cu tractorul. Nu e nici o exagerare. Dar oare sînt mulți tractoriști pe lume care să urce cu un tractor de 10 tone greutate la înălțimea de 1.600 metri ? Nu ! Gheorghe Colcear cut-o. Și de la Baia Borșa a fănit o dată „Kirov“-ul condus de el urcă muntele Toroioaga chiar și acum cînd zăpada și ghețușul nu-ți prea vin în ajutor. Viața însă își are cursul său. Progresul tehnic pătrunde tot mai mult în minele noastre, iar Baia Borșa nu face excepție. Minerilor de la Toroioaga le trebuie un puț mecanizat care să străbată muntele de sus în jos. Pentru aceasta au nevoie de o mașină de extracție (40—50 tone greutate). Minerilor le trebuie mai mult aer comprimat — energia necesară sporirii producției de minereu. Pentru aceasta au nevoie de compresoare noi, care trebuie urcate sus la 1.500—1.600 m înălțime pe Toroioaga, iar pantele muntelui nu-s de loc dulci. T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a.) EXECUTA ULTIMELE LUCRĂRI DE FINISAJ Constructorii de locuințe din cadrul T.B.C. Maramureș desfășoară o largă întrecere în vederea îndeplinirii și depășirii angajamentelor luate în cinstea celei de-a 40-a aniversări a partidului. In prezent constructorii băimăreni execută ultimele lucrări de finisaj la un bloc cu 24 de apartamente în orașul Vișeu de Sus, precum și la noua uzină electrică din Tășnad. Pină la data de 8 mai constructorii de locuințe de la T.B.C. vor da în folosință oamenilor muncii din orașul Baia Mare încă aproape 100 de apartamente. PRODUSE LACTATE PESTE PLAN Colectivul de lucrători de la I.C.I.L. din Vișeu de Sus a raportat îndeplinirea planului de producție trimestrial încă în ziua de 28 martie. In perioada care s-a scurs de la începutul anului și pînă în prezent acest colectiv a dat peste prevederile planului trimestrial 28.000 *, Dorna“, kg brinzăt de 16.240 cutii de brînză de „Făgăraș“, 3.500 litri de smîntînă și alte produse. Cele mai mari cantități de produse peste plan au fost date de muncitorii Vasile Bizău și Nicoară Bizău, premiera la satu mare Artiștii Teatrului de Stat din Satu Mare au prezentat în premieră joi seara o nouă piesă. Este vorba de piesa „Ciocîrlia“. . Rolurile principale au fost jucate de artiștii Ema Elekes* Andrei Csiki, Alajos Acs, Angela §2SSi im UîSah tail emerit, și alții. Spectacolul s-a bucurat de mult succes. SE PLANTEAZĂ PLOP NEGRU HIBRID .Silvicultorii de la Ocolul silvic din Baia Mare acordă o atenție deosebită acțiunii de împădurire. In raza cantonului pădurarului Alexandru Săsăran a început zilele trecute acțiunea de plantare a puieților de plop negru hibrid. Numai într-o singură zi prin muncă voluntară au TIMPUL PROBABIL DE MÎINE. Vremea schimbătoare cu cerul noros, cînd vor cădea ploi slabe locale. TemfigJBltfinimă Șefost plantați peste 409 de asemenea puieți. (Vasile Pop, silvicultor.) SEARA LITERARA Cercul literar al Casei raionale de cultură din Tg. Lăpuș a organizat ieri după-amiază la stația de radioficare o seară literală pe tema „Poeții noștri cîntă partidul“. Cu această ocazie membrii cercului literar, Gheorghe Boga, Lucreția Hereș, Olga Pop, Viorel Vascu și Precup Roman, au citit poezii ale poeților noștri închinate partidului. chere, minimele vor fi cuprinse între 0—6 grade, iar maximele între 6—12 grade. Vînt cu intensificări din QSEftaSh Citiți în pag. a A-6. - ÎN COMITETUL POLITIC AL O.N.U. DECLARAȚIA ȘEFULUI DELEGAȚIEI SOVIETICE A. A. GROMÎKO.. - DECLARAȚIA FEDERAȚIEI MONDIALE A TINERETULUI DEMOCRAT. - DOCUMENTE ADOPTATE DE CONFERINȚA POPOARELOR I AMIS& * Fruntași In Lupta pentru calitatea lucrărilor Insămînțările sînt in toi și la G.A.S. din Tășnad. Cind scriem aceste rinduri, din cele 600 ha planificate pentru a fi însămânțate în această primăvară au fost deja însămînțate 128 ha, iar 320 ha au fost arate și pregătite pentru însămânțare. Printre culturile însămînțate sînt : 60 ha mazăre, 20 ha orzoaică, 20 ha ovăz, 14 ha borceag masă verde, 8 ha cartofi și alte culturi. In întrecerea socialistă care se desfășoară între mecanizatori pentru lucrări de calitate superioară fruntași se situează tractoriștii Alexandru Silaghi, candidat de partid, și utemistul Miron Govor, PE OGOARELE REGIUNII ^000<X>000^<XX><><><>0000000<X?<X>0<X><><X>v<XX><>000<X>000000<><>000<>C- " 0>oooooo<;<>'X>o<,-:.' Roadele întrecerii Antrenați in întrecerea socialistă pentru realizarea angajamentelor luate în cinstea aniversării a 40 ani de la înființarea partidului, colectiviștii din comuna Tirgu Lăspuș obțin succese importante în campania agricolă de primăvară. Astfel, ei au reușit să însămînțeze la timp cele 6 ha cu grîu de primăvară. De asemenea, s-a mai însămînțat ovăzul și s-au pregătit alte 30 hăi pentru cartofi și floarea-soarelui. Tot pe baza angajamentelor, pentru a se mări suprafețele de livezi, ei au plantat 500 pomi fructiferi. In aceste munci s-au evidențiat colectiviștii Vasile Burda, Achim Bontoș, Gheorghe Sal Su, loan Velea și alții. Recent, colectiviștii au hotărit să-și mărească în acest an efectivul de taurine cu 20 vaci de lapte și 50 viței. In acest scort se Va construi un grajd pentru, 80 capete bovine, precum și doua silozuri cu o capacitate de 220 tonei Í. Bontoș colectivist După terminarea însămînțării griului de primăvară, mecanizatorul comunist Gheorghe Pop de la G.A.S. Vetis lucrează intens la însămînțatul orzului. In această muncă el este ajutat de muncitorul Iuliu Nagy, care verifică funcționarea mașinii. In solul bine pregătit Locuitorii comunei Recea, mobilizați de deputații sfatului popular comunal, s-au preocupat de îmbunătățirea rodniciei solului în vederea obținerii unor recolte sporite la hectar, încă din toamna anului trecut și în timpul iernii ei au transportat pe pămînturile mai sărace peste 1.000 tone marnă (polochim) și 2.400 tone îngrășăminte naturale. O dată cu sosirea primăverii,ei au trecut la încorporarea acestor îngrășăminte în sol și au însămînțat toate suprafețele planificate cu grîu de primăvară, ovăz etc.In prezent, țăranii muncitori au început alte lucrări în vederea pregătirii însămînțării porumbului și a legumelor. Pe baza măsurilor, luate întovărășiții din Mocira, Recea și Săsar au amenajat peste 1.700 m.p. paturi calde. Ei și-au propus ca în acest an să efectueze însămînțări de legume intercalate în porumb pe o suprafață de peste 140 hectare. Pe cea sul&li iisivii însămînțările din prima etapă La gospodăria agricolă de stat din Odoreu în ziua de 30 martie au fost terminate insămînțările de primăvară din prima epocă. Pină acum în această gospodărie au fost însămânțate 80 hectare cu borceag, 13 ha cu lucerna, 50 ha cu trifoi și ghizdei în cultură dublă, 15 ha cu ovăz, 16 ha cu mazăre și 15 ha cu cartofi farorizați. mai mare parte din suprafețele ce urmează să fie cultivate cu porumb-boabe s-au făcut pregătirile necesare. Paralel cu aceste lucrări, țărănii muncitori se preocupă și de întreținerea culturilor de toamnă. Pînă acum au fost grăpate și tăvălugite peste 34 hectare grîu, aplicîndu-se totodată și o cantitate sporită de îngrășăminte chimice. După felul în cari s. înfrățit griul de toamnă, se prevede o recoltă mai mare față d?# cea a anului trecut* ____ _____________________ . — ——------------------------- _ ________________ ■ ............... . — ............. — —■ mm. Inovatorii uzinelor „1 Mai 4” au primit drapelul de fruntași pe regiune Ieri, 31 martie a.c., a avut loc în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare ședința de analiză privind concursul pentru cele mai bune și mai multe inovații, care s-a desfășurat anul trecut între toate colectivele de muncă din regiunea noastră, la care au participat reprezentanți din toate întreprinderile regiunii. In raportul tovarășului inginer Vasile Cazan — membru în biroul consiliului regional al sindicatelor — s-a subliniat că cu ocazia concursului au fost prezentate 2.240 propuneri de inovații* 937 au fost aplicate în producție, avînd o eficacitate economică de aproape 20.000.000 lei anual. Pentru eforturile depuse, inovatorii au primit o recompensă de aproape 700.000 lei. In ropote de aplauze, tovarășul Vasile Cazan a înmînat drapelul de unitate fruntașă pe anul 1960 în mișcarea de inovații colectivului uzinelor „1 Mai“ Baia Mare. Pe locurile II și III s-au situat colectivele întreprinderilor „1 Septembrie“ Satu Mare și „Józsa Béla“ Baia Sprie. Au mai luat mențiuni colectivele de inovatori de la uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare și de la IPROFIL „Alexandru Tamaș“ Sighet. Tot în cadrul acestei ședințe au fost înmînate celor mai buni inovatori premii în obiecte în valoare de 10.000 lei. Qatis TOT Mii FRIOASE ÜÜS — Răspunsul Comitetului executiv al Sfatului popular al orașului Cărei la chemarea Comitetului executiv, al Sfatului popular al orașului Baia Mare — Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Cărei a primit cu viu interes chemarea la întrecere în cinstea aniversării a 40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia, adresată tuturor sfaturilor populare orășenești din regiune de către Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Baia Mare. Studiind chemarea și analizînd posibilitățile sale, Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Cărei răspunde chemării și este hotărît ca pentru înfrumusețarea și mai buna gospodărire a orașului l — să asigure o depășire de S la sută a planului de desfacere a mărfurilor prin unitățile cooperației din oraș , 55 să ia măsuri care să ducă la o deservire cât mai operativă și civilizată a consumatorilor, urmărindu-se prezentarea cât mai atrăgătoare a mărfurilor în magazine și vitrine; « 55 pe străzile orașului să asigure plantarea a 1.500 arbori și arbuști decorativi, iar în parcuri și în spațiile verzi 200.000 trandafiri și alte flori; — în fața sediului T.B.C. și a căminului centrului școlar agricol se vor amenaja noi spații verzi, totalizînd 1.000 m.p. ; — în Parcul Libertății se vor instala 17 lampioane, asigurînd o mai bună iluminare publică — se vor construi noi trotuare in lungime totală de 1.100 m și se vor repara cele existente acolo unde se simte nevoia — pe 10.500 m. p.; drumuri BP va așterne pietriș, asigurînd astffel buna întreținere a unei străzi; — se vor curăți și amenaja toate cele 335.000 m.p. de parcuri instalîndu-se în ele peste 200 bănci. I — se va termina reamenajarea stadionului care va fi dat îi folosință jui — traseul existent pe care ciriculă autobuze va fi prelungit cu 3 km, iar rețeaua electrică va fi extinsă în cadrul orașului cu încă 4 km ; i — prin participarea activă , pi locuitorilor la muncă patriotică se vor realiza economii în valoare de 52.000 lei. Secția de cusături populare a Școlii populare de artă din Satu Mare condusă de profesoara Ari- Lica Sandu cunoaște o vie aci,dtate. Zeci de fe....i și fete vin aici ca să lucreze cusături pe teme inspirate din portul popular. IN FOTOGRAFIE: Karolina Kánya, casnică, Aurelia Popan, muncitoare la „Mondiala“, Elisabeta Mayer, muncitoare la fabrica de cărămizi, Doina Gherman, elevăț și lisxm issizmiomăLor““ â