Pentru Socialism, iulie 1961 (Anul 12, nr. 2320-2345)

1961-07-22 / nr. 2338

■v slimbării, 22 iulie 1961 Utemista Etela Kádas de la fairt că „Mondiala" din Satu Mare se numără printre muncitoarele care dau numai produse de bună, calitate* j Să facem cunoștință c*"r­ • •• Întreprinderea de expediție și camionaj întreprinderea de expediție și Camionaj are sediul în gară* Dacă nu toți locuitorii orașului știu unde se află o cunosc bine în schimb cei care recurg la ser­viciile ei. • Să vedem însă care e rolul ei* O întreprindere de exp­ediție și camionaj se ocupă cu transportul coletelor dintr-o localitate în alta, având greutate mai mare de 10 kg. In fiecare din orașele țării se află­­ de obicei cu s­ediul în gară si o asemenea întreprindere. Viața industrială și comercială la unui oraș este legată prin im­portante fire de mica și modesta Instituție din gară. Zilnic trenuri­le lasă pe rampa de descărcare p Jin Baia Mare materiale de con­­strucție, materii prime, fel de fel de mărfuri în cantități însemna­te. Și tot zilnic din Baia Mare pornesc spre toate colțurile țării produsele regiunii noastre, întreg acest du-te-vino industrial îl di­rijează întreprinderea de expe­diție și camionaj. Unitățile care ap­elează mai des la serviciile ei obișnuiesc să încheie contracte cu ea. Aproxi­mativ 15 întreprinderi și institu­ții băimărene au încheiat aseme­nea contracte : întreprinderea mi­nieră „Petre Gheorghe“, I.C.M., I.C.R.T.I., cooperativa „Talpa“ etc. Recurgînd la transporturile în­treprinderii de expediție și cami­onaj, unitățile socialiste benefi­ciază de serioase înlesniri. După ce sunt descărcate din vagon, pro­dusele sînt încărcate pe camioa­ne și transportate pînă la despozi­tul unității. Dar nu numai între­prinderile și instituțiile sînt de­servite, ci și persoanele particu­lare care au de transportat obiec­te cu greutate mai mare de 10 kg. O preocupare de seamă a aces­tui colectiv este realizarea și de­pășirea planului. Pe anul 1060 planul anual a fost realizat la 9 luni și 10 zile, iar anul acesta, după rezultatele de pe primul semestru, se pot prevedea cam a­­celeași rezultate. O altă preocu­pare a personalului o constituie și deservirea operativă: încărca­tul vagoanelor depinde și de gara C.F.R., dacă există sau nu va­goane disponibile. Dar în cazul sosirilor de mărfuri, transportul mărfurilor la depozitele unități­lor se face cu cea mai mare ope­rativitate* mer SSR-l­ g-BS-gg"' à Crescuți la școala muncii pooo&ocxxxx . Stîrnind un nor de praf, un tractor Universal 27 se ivește pe o uliță a satului. Oamenii iși lasă o clipi treburile și se interesează cine a venit. Unii lș", zic, o fi și ăsta vreun fluș­­turatic, un nepriceput. Dar deodată pe chipurile lor apar zimbete de bucurie. — Aha, Oșan. Bine ai veniți — Noroc, Emeric! Atit tinerii cit și intovără­­șiții mai In virstă de pe ruta a Pribilești il intimpină priete­­­­nește ca pe un oaspete dorit­o pe Emeric Oșan, tractorist la 9 S.M.T. Satulung. Ei știu că o trage cu tractorul brazde adinei, Y uniforme, că in tot ceea ce o face nu poți găsi nici cel mai­­ mic semn de greșeală și in 9 plus știu că-1 poate ajuta în­­ orice acțiune. Președinții de­­ gospodării colective și intovă­­­­rășiri se bucură de venirea lui d in sat, căci, fiind un bun cu­­­­noscător al organizării produc­­o­ției vegetale, el poate să se de­a­­ un sfat chibzuit, le aduce nou­­ă­tăți.­­ Nu numai tractoristul Emeric O Oșan, ci și Vasile Aftan și­­ alții sunt astfel primiți In sat. 9 Principala caracteristică a ti­­­­nerilor tractoriști o constituie o activitatea vie pe teren, nu nu­­­­mai pe tarlalele unite, ci și in x rindul oamenilor. Ei muncesc cu­­ tinerii de la sate al căror carac­­­­ter se formează, ii îndrumă v pe calea cea bună, sădesc­in o sufletul lor binele și frumosul. X spiritul atitudinii socialiste față­­ de muncă. 9 * o Nu demult am avut prilejul x să-i cunosc pe cei doi tracto­­­­riști la o ședință a organizației­­ U.T.M. din stațiune. Amindoi­­ au cerut organizației U.T.M. să o le dea recomandare Ia vede­ care au bătut la porțile par­tidului, ascultind cu emoție jurnalul transformării lor. Lucrează în S.M.T. din 1956. Ce repede fug­anii. Nici nu-ți vine să crezi că „ștrengarii“ (așa erau numiți in primii ani) au devenit maturi. Anii au trecut și acum in plină ședință iată-ne unde oamenii, tovarășii lor, spun despre ei că sunt dintre cei mai conștienți și pricepuți tractoriști. Pentru munca lor conducerea stațiunii a primit multe scrisori de mulțumire. La sfatul S.M.T. din 18 iunie a.c. de pildă, mulți președinți de unități agricole cooperatis­te au spu­s cuvinte de laudă la adresa celor doi tractoriști. Și nici nu se putea altfel. Emeric Oșan și-a depășit planul cam­paniei de primăvară cu 80 la sută. Aftan de asemenea. Des­pre calitatea lucrărilor oamenii n-au de obiectat absolut nimic. Profesorii lui Emeric Oșan și Vasile Aftan au fost comu­niștii și școala inaltă a muncii care au făcut din „ștrengarii“ de ieri, tineri cu înalte trăsă­turi ale moralei comuniste, demni de a primi recomanda­rea organizației U.T.M. pentru ca să devină candidați de par­tid. Nicolae Csolti, Aurel Moldo­van și alții care au luat cuvîn­­tul în adunarea aceea i-au considerat pe drept cuvînt pe cei doi tineri ca pe mlădițe în plină creștere niște în pepiniera partidului. PAUL CRESULA ★ P. S. Hotărîrea organizației de­ partid de la S.M.T. Satulung cu­­ privire la primirea lui Emeric­l Oșan și Vasile Aftan în rînduri­l­­e candidaților de partid a fost­ confirmată nu de mult de biroul­­ Comitetului raional de partid^ Șomcuta. >00000000000 a­rea intrării lor sn­g candidaților de partid.rindurile . Au început caracterizările. La C. A. C. Acîș Noi construcții, noi bucurii Luna aceasta, co­­lectiviștii din Acîș au luat în primire o nouă construcție, magazie cu două eta­p­­e, avînd o capacita­te de 1.000 tone. S-au și depozitat in ea primele tone de ce­reale. Munca oame­nilor este mult ușu­rată prin intrarea camioanelor direct In magazie. Brigada de construcție in frunte cu Mihai Tar este mîndră de succesul obținut. Trecînd Crasna, in­tîlnim un atelier „model“ construit tot de colectiviști. El are șapte încăperi în ca­re sînt situate secții­le: tîmplărie, rotă­­rie, fierărie, strungă­­rie etc. Secțiile, do­tate cu unelte și ma­șini corespunzătoare, satisfac cerințele co­lectiviștilor* . La cițiva metri de­părtare dăm de noul garaj construit pen­tru șapte camioane. La ora actuală sunt ocupate șase locuri* iar in viitorul apro* ' " 1 U1 plat, colectiviștii își vor cumpăra al 7-lea camion. Tineretul colecti­vei, care și-a dat din plin aportul la reali­zarea acestor obiecti­ve, petrece seri plă­cute în parcul ame­najat în fața gospo­dăriei, cîntînd la vioară, mandolină, chitară, acordeon alte instrumente pu­si se la dispoziția lor de căminul cultural. Gavril Fechete , tehnician O 91 letă-1 pe cei doi tractoriști 0909999099009909099000090" „Fiecare om al muncii un depunător activ la C.E.C.‘‘ nul, string economii. In toate unitățile mari, întreprinderi, ins­tituții, gospodării colective și de stat, S.M.T.-uri, există comisii operative C.E.C., pentru sprijini­rea acțiunii de economisire. din Recent comisia operativă C.E.C. cadrul uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare a adresat o chemare la întrecere către toate comisiile operative C.E.C. din întreprinderile, insti­tuțiile, gospodăriile agricole de stat și colective, stațiunile de mașini și tractoare etc., cu obiec­tivul: „Fiecare om al muncii — Un depunător activ la C.E.C.“. „Cu scopul de a aduce o con­tribuție cît mai activă la lupta în­tregului popor, pentru desăvîrși­­rea construirii socialismului în patria noastră — glăsuiește textul chemării — să folosim sumele dis­ponibile, depunîndu-le la C.E.C. pentru a fi folosite în interesul dezvoltării economiei naționale. Aceasta prezintă și o mare im­portanță pentru creșterea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii“. In condițiile bunei stări mate­riale care înflorește astăzi pretu­tindeni în țara noastră se ridică și numărul depunătorilor C.E.C. și sumele depuse. Atît la orașe cît și la sate, oamenii gospodari, obișnuiți să chibzuiască bine ba- Duminică, 23 iulie 1961, PROGRAMUL II . 6.00 Cîntece și jocuri populare rromînești. 6.30 „In excursie“­ = muzică ușoară. 7.00 Buletin de știri. Sumarul presei centrale. 7.15 Muzică de estradă. 8.00 Școala și viața. 8.30 Piese simfonice de compozitori romîni. 9.00 Poemul simfonic „Til Buhoglindă“ prezen­tat în montaj muzical-literar. 9.30 Teatru, la microfon pentru copii.­ 10.25 Muzică distractivă. 11.00 Formații artistice de amatori par­ticipante la cel de-al VI-lea con­curs pe țară. Corul Direcției Re­gionale C.F.R. Brașov. 11.30 Vor­bește Moscova ! 12.00 Viața nouă a satelor. Program de cîntece jocuri. 12.25 Fragmente din ape­și fete, 13.00 Radiojurnal. 13.10 De toate pentru toți. 13.45 Cotele a­­pelor Dunării. 14.00 „Vitrina cu noutăți“. Un program muzică populară. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Săptămîna muzicii polone­­ze, Program de piese simfonice. 15.20 La șezătoare. 16.00 Frumu­sețile patriei oglindite în folclo­rul nostru și cu cîntecul și jocul de-a lungul Mureșului. 16.30 Mu­zică corală de Augustin Bena. 16.45 Estrada melodiilor. 17.15 Muzică ușoară. 17.40 Din înregistrările violonistului Ion Matache și tara­­gotistului Ion Murgu. 18.05 Con­cert popular. 18.45 Muzică. 19.30 „Melodii, melodii“ — program de muzică ușoară românească. 20.00 Teatru la microfon „22.48.33 — Aici , ceru­rala... vă dăm numă­rul“. 201­0 Piese vocale. 21.05 Cîn­­tă ansamblul instrumental con­dus de­­ Vilmos i Egmegdi din R­ P* Ungară’. 21.80 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară „Cindrelul“ a Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijor Nicolae Irimescu. 22.00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic. Sport. 22.35 Muzică de dans. 23.10 Ciclul „Simfoniile lui Brahms, dirijate de Bruno Walter“. Simfonia IV-a în mi minor, 23.52—23.55 Bu­­­letin de știri. PROGRAMUL II­ I 7.00 Muzică populară din dife­rite regiuni ale țării. 7.35 „Vo­ioși cîntăm tinerețea“ — program de cîntece; 7.50 Buletin de știri; 8.00 Muzică ușoară sovietică. 8.30 Clubul voioșiei: „Robinson Fă­­nel“, scenetă de Fred Firea. 8.50 Anunțuri și muzică. 9.00 Soliști și formații artistice participante la cel de-al IV-lea concurs al artiș­tilor amatori. 9.30 Concert de di­mineață. 10.00 „Cele mai bune programe muzicale alcătuite de ascultători“. 10.30 Revista presei străine. 10.40 Melodii populare romînești interpretate la ocarină de Ștefan Farcaș. 10.50 Program muzical alcătuit la cererea oa­menilor muncii aflați la odihnă. 11.37 Actualitatea cultural-artis­­­tică. 11.52 Festivalul internațional muzical: „Primăvara la Praga 1961“. 13.15 Din comoara folclo­rului nostru. 13.40 Cîntăreața ita­liană Mina prezintă un program de muzică ușoară. 14.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 14-15 Muzică instrumentală interpretată de soliști romîni. 14.30 La mi­crofon : „Satira și umorul“. 15.15 Concert de estradă. 16.00 Oameni și fapte. 16.10 Muzică distractivă interpretată de fanfară. 16.30 „In vîrtejul jocului“. 17.00 "Program interpretat de Constantinescu, violonistul Mihai 17.15 Emisiune VJSEarli geasstí di» țm»l* ca popoarelor. 18.20 Gintă Benja­­mino Gigli. In program­arii din opere. 19.00 Itinerarii vechi și noi. 19.15 Muzică ușoară româ­nească. 19.30 Muzică populară ro­­mânească interpretată de Magda Constantinescu, Tudor Pană și Nicolae Albulescu. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Muzică de dans. 20.30 Almanah muzical nr. 7. 21.15 Lectură ghicitoare. 21.30 Muzică de dans. 22.30 Romanțe interpre­tate de Jean Iscobescu, Dorel Li­­vianu și George Niculescu. 23.00 Buletin de știri. 23.10-24.00 Mu­zică de dans; CIN­EMATOGRAFE BAIA MARE Mineral: Vi­raj în noapte ; 1. C. Frimu : Sol­dați fără uniformă; Flacăra: Foma Gordeev. 1 Mai: Portre­tul unui necunoscut. SATU MA­RE — Victoria : Primăvara fete­lor ; Popular: Imagini ale unui trecut glorios ; Metalul: Flăcări la graniță. BAIA SPRIE : Setea. BĂIUȚ: Poznașa. BERVENI: Foma Gordeev. CĂREI — Popu­lar : Generația salvată: 23 Au­gust : Primul om. CEHU SIL­­VANIEI: Fantezie de iarnă. CAVNIC — Minerul: La răscruci de drumuri ; Gutinul: Eșalonul de aur. HALMEU: Soldați fără uniformă. NEGREȘTI : Norii pă­răsesc cerul. SIGHET: Scrisoa­re neexpediată. ȘOMCUȚA MA­RE : Portul fără apă. SEM­I: Katia-Katiușa. SANISLAU : Scri­soarea Elvirei. TÂȘNAD : Congo în luptă. TG. T.APUȘ: Katiușa. VIȘEU DE SUS : Katia- Să fir sluim iubim. PENTRU SOCIALISM Rulajul vagonetelor în subteran poate fi îmbunătățit C­u câțiva ani în urmă, la ex­ploatarea minieră „Steaua roșie“ din Cavnic exista o situa­ție neplăcută. Datorită unui parc de vagonete de mină restrâns, a gradului de uzură a vagonetelor destul de ridicat, datorită unei organizări nesatisfăcătoare a ru­lajului acestor vagonete, secția mină nu putea asigura pe de­plin cerințele de minereu ale flotației. Din această cauză, in­stalația de preparare a minereu­lui era nevoită In repetate rîn­­duri să funcționeze parțial sau, în unele cazuri, să staționeze complet. Bineînțeles, această stare de lucruri a determinat co­lectivul de muncă de aci să ia un șir de măsuri în scopul eliminării neajunsurilor existente. Ca un prim pas exploatarea a început să fie dotată cu vago­nete noi. Treptat, vechile va­gonete de 0,600 metri cubi au fost înlocuite cu vagonete de 0,750 și 0,800 metri cubi. Astăzi, exploatarea are un parc de 450 de vagonete în majoritate de 0,750 și 0,800 m.c., fabricate de uzina „Unio“ din Satu Mare. Paralel cu acțiunea de dotare cu vagonete noi, In cadrul ex­ploatării s-a mai dus o acțiune foarte importantă: aceea de descoperire și valorificare a re­zervelor interne existente, pentru îmbunătățirea coeficientului de rulaj al vagonetelor. In acest sens, a fost reparată o mare parte a liniilor de pe galerii. S-a urmărit încărcarea vagonete­­­lor cu minereu la capacitatea lor nominală, precum și reducerea cantităților de minereu cu con­ținut scăzut de metal, transpor­tate la flotație și refuzate de către controlul tehnic de cali­tate. Ca urmare a acestor acțiuni, în prezent coeficientul de rulaj al vagonetelor în subteran este de 1,3—1,5. Este un coeficient satisfăcător confirmat de altfel de faptul că acum Rotația este permanent asigurată cu minereu pentru o capacitate de prelucra­re sporită considerabil față de banii trecuți. ar acest coeficient mai poate fi încă mult mai persistă unele îmbunătățiti deficiențe care, înlăturate, ar asigura un transport mai rațional al mine­reului. Există unele păreri că odată ce ilotația este asigurată cu minereu din plin și perma­nent, nu ar mai fi necesare măsuri pentru îmbunătățirea ru­lajului vagonetelor. Această stare de automulțumire este neîndrep­­tățită, îmbunătățind coeficientul de rulaj, s-ar permite ca, rînd pe rînd, o parte din vagonete să poată intra în revizie și re­parații. In acest fel, s-ar evita o mare parte din reparațiile ac­cidentale care dăunează produc­ției. De ce rezerve mai dispune încă exploatarea pentru îmbunătăți­rea rulajului vagonetelor . Aces­tea sînt multiple. In primul rînd trebuie desfășurată o vie acti­vitate pentru eliminarea transpor­tului irațional de minereu. O mare parte a vagonetelor sosesc la flotație cu o încărcătură sub capacitatea lor. E vorba mai ales de vagonetele ce transportă minereul de la sectoarele II și IV. Aici trebuie dusă o muncă intensă în special cu vagonetarii. De asemenea trebuie ca maiștrii de la aceste sectoare să fie mai exigenți, să se preocupe mai intens și mai concret de acest lucru. O altă rezervă pentru îmbună­tățirea rulajului vagonete­lor o constituie rezolvarea pro­blemei dispersării vagonetelor. Din cele 450 de vagonete, zilnic circa 60 sunt folosite pentru transportul sterilului. La lucră­rile de construcții miniere de asemenea lucrează zilnic 15 va­gonete, iar la lucrările de explo­rări, 10. Un alt număr de vago­nete, destul de însemnat, se află dispersat pentru diferite scopuri mărunte în toate părțile minei. Reducerea numărului acestor va­gonete dispersate, destinate unor lucrări auxiliare și repunerea lor la circuitul direct productiv, constituie o însemnată de ridicare a coeficientului resursă de rulaj al vagonetelor. La exploatarea minieră­, din Cavnici C­apacitatea de transport a mi­nereului ar mai putea fi îmbunătățită dacă la instalația planului înclinat de la flotație ar fi rezolvată problema exploatării complete a acesteia. In prezent, datorită amplasării, este folosită doar pe jumătate, adică o singu­ră linie, în timp ce a doua linie deservește căruciorul care face „curse moarte“, cu un rol de contragreutate. O altă direcție în care trebuie să-și concentreze atenția colec­tivul de muncă al secției mi­nă, este îmbunătățirea activității de întreținere și reparare a va­gonetelor. Deși echipele de repa­rații, atît cele din subteran cît și cea de la atelierul de între­ținere al exploatării lucrează bine, contribuind din plin la îmbunătățirea transportului mi­nereului, totuși calitatea repara­țiilor nu este totdeauna satisfă­cătoare. Cauza principală o con­stituie lipsa pieselor de schimb și în special a rulmenților. Asupra asigurării cu piesele respective trebuie să-și concentreze mai mult atenția organele compe­tente. O reparație în care un rulment spart complet este în­locuit cu unul crăpat, luat de la alt vagonet, aflat și el în reparație, desigur nu se poate califica drept reparație de cali­tate. In îmbunătățirea PuTanului va­gonetelor un rol important îl are controlul tehnic de calitate din exploatare. Se mai întîmplă une­ori ca o parte din vagonetele pline cu minereu să fie refuzate la flotație, unde își are sediul C.T.C.-ul, pe motiv că minereul e lipsit de conținut de metal. In a­st fel, vagonetul face cale întoarsă. A scos la suprafață și apoi a dus îndărăt o încărcătură de steril care putea fi înlocuita prin minereu bogat. Pentru eli­minarea unor asemenea situații e necesar ca organe ale C.T.C. să se deplaseze mai mult la locurile de încărcare a vagonete­lor în mină, pentru a refuza pa loc minereul slab sau sterilul, evitînd în acest fel transportul Tinutil t­rebuie continuată și pe viitori acțiunea de dotare a parcu­lui de vagonete al exploatării cu­ vagonete noi și, pe cît se poate, uniformizarea tipurilor de vago­nete, urmărindu-se în special fo­­losirea celor mari. Această acțiune este necesară deoarece în subte­ran se lucrează mult la înaintă­rile în steril. In același timp ei necesară o mai intensă preocu­pare pentru repararea vagonete­lor existente. Este absolut necesară o muncă­ temeinică, de la om la om, pen­tru a imprima tuturor celor ce i au tangență cu transportul de­ minereu conștiința asupra im­portanței pe care o are folosirea fiecărei posibilități, în scopul îm­bunătățirii rulajului vagonetelori de minereu. In acest sens, tre­i­buiesc temeinic popularizate re­zultatele și experiența bună al unor sectoare ale exploatării (de exemplu sectorul I) precum și a unor brigăzi de transport din­ cadrul sectorului de transporturi al minei.­­ In general se poate aprecia cai satisfăcătoare activitatea de trans­portare a minereului In ansamb­­blii. Coeficientul de rulaj vagonetelor de 1,3—1,5 este s­­­t­tisfăcător, dar el mai mult îmbunătățit. Resurse poate fi sunt* oameni capabili de asemenea.­­Mai mult* aci sînt mulți comu­­niști. Rămîne ca sub îndrumarea organizațiilor de partid să se analizeze toate posibilitățile exisi­tente, să fie mobilizați toți fac­­torii pentru a se trece la ac­țiuni concrete de îmbunătățire ai rulajului vagonetelor în subterani MIHAI GRIGORESCIÎ X Direcția regională PTTR Maramureș aduce la cunoștința celor ce vor să devină­­ — tehnicieni radio-televiziu­ne și radioficare; — tehnicieni telefonie-telegra­fie, radioficare și televiziune, — telegrafiști, telefoniste și oficianți* — mecanici de telecomunicații* că in cadrul Direcției Generale a Poștelor și Telecomunica­țiilor vor funcționa în anul școlar 1961—1962 școli tehnice și pro­fesionale cu specificul respectiv. Informații în legătură cu durata cursurilor și a condițiilor de admitere se pot primi la Direcția regională P.T.T.R. Mara­mureș, serviciul personal și învățămint și serviciul exploatării, precum și la oficiile P.T.T.R. raionale* :0000000ec$în 50î$ 0­00000 55 0000000 & ii­î urnim m mt Hirn âi AJUTOR DAT MINERILOR Oricît s-ar strădui minerii să perforeze găuri lungi, dacă nu au perforatoare bu­ne, nu vor putea perfora. Dar la ex­­plorarea minieră „Drapelul roșu“ Her­­ja sînt și toate bune, perfora­moder­ne, și oameni price­puți. Un singur lu­cru însă nu le-a per­mis pînă nu demult să poată perfora găuri bune, așa cum ar fi vrut ei — sfre­delele armate cu cap vidi­ a. Pentru că tre­buie spus: La Herja roca e destul de du­ră, iar numai cu sfre­­dele obișnuite greu o scoți la capăt. Sfredelele arma­te se făceau la uzi­na „Hutira Dezide­­riu“, dar în cele mai multe cazuri, plă­cuțele de oțel vidra sudate pe tijă, se deslipeau ori se cră­­pau fiind prea ca­sante. De un timp încoace la atelierul de întreținere al ex­ploatării miniere se fac și sfredele arma­te. Sudorii Pavel Poțl și Ioan Trifu împreu­nă cu Francisc Ger­ S­zely au luat asupra­ lor și această sarci­­nă. Zilnic ei confec­­ționează cite 20—23* de sfredele armate, iar plăcuțele de oțel vidin uzate le folo­­sesc la armarea țîne­cușurilor pentru dul gheri. In felul acest# minerii de la Herja au un ajutor prețios* pentru că sfredelele armate făcute aici sînt de bună calita­­­te. ; ^un­ nou t­abuium AL FABRICII DE ANTIBIOTICE­ IAȘI UNGUERIT PENTRU UZ VETIC BINAR­­ jini să petrecem­ o ceară plăcută cu mugică de dam ! Vizitați cu tncradara restaurante!i și grădinile de vară ale COOPERAȚIEI DE CONSUM din Cărei, Vișeu, Cehu Silvaniei, Tg. Lăpuș etc. care vă oferă mâncăruri calde și reci — Bogat sortiment de băuturi. Grătar J.­­iinflPiÂin­­­l,ll%

Next