Pentru Socialism, iulie 1961 (Anul 12, nr. 2320-2345)
1961-07-22 / nr. 2338
■v slimbării, 22 iulie 1961 Utemista Etela Kádas de la fairt că „Mondiala" din Satu Mare se numără printre muncitoarele care dau numai produse de bună, calitate* j Să facem cunoștință c*"r • •• Întreprinderea de expediție și camionaj întreprinderea de expediție și Camionaj are sediul în gară* Dacă nu toți locuitorii orașului știu unde se află o cunosc bine în schimb cei care recurg la serviciile ei. • Să vedem însă care e rolul ei* O întreprindere de expediție și camionaj se ocupă cu transportul coletelor dintr-o localitate în alta, având greutate mai mare de 10 kg. In fiecare din orașele țării se află de obicei cu sediul în gară si o asemenea întreprindere. Viața industrială și comercială la unui oraș este legată prin importante fire de mica și modesta Instituție din gară. Zilnic trenurile lasă pe rampa de descărcare p Jin Baia Mare materiale de construcție, materii prime, fel de fel de mărfuri în cantități însemnate. Și tot zilnic din Baia Mare pornesc spre toate colțurile țării produsele regiunii noastre, întreg acest du-te-vino industrial îl dirijează întreprinderea de expediție și camionaj. Unitățile care apelează mai des la serviciile ei obișnuiesc să încheie contracte cu ea. Aproximativ 15 întreprinderi și instituții băimărene au încheiat asemenea contracte : întreprinderea minieră „Petre Gheorghe“, I.C.M., I.C.R.T.I., cooperativa „Talpa“ etc. Recurgînd la transporturile întreprinderii de expediție și camionaj, unitățile socialiste beneficiază de serioase înlesniri. După ce sunt descărcate din vagon, produsele sînt încărcate pe camioane și transportate pînă la despozitul unității. Dar nu numai întreprinderile și instituțiile sînt deservite, ci și persoanele particulare care au de transportat obiecte cu greutate mai mare de 10 kg. O preocupare de seamă a acestui colectiv este realizarea și depășirea planului. Pe anul 1060 planul anual a fost realizat la 9 luni și 10 zile, iar anul acesta, după rezultatele de pe primul semestru, se pot prevedea cam aceleași rezultate. O altă preocupare a personalului o constituie și deservirea operativă: încărcatul vagoanelor depinde și de gara C.F.R., dacă există sau nu vagoane disponibile. Dar în cazul sosirilor de mărfuri, transportul mărfurilor la depozitele unităților se face cu cea mai mare operativitate* mer SSR-l g-BS-gg"' à Crescuți la școala muncii pooo&ocxxxx . Stîrnind un nor de praf, un tractor Universal 27 se ivește pe o uliță a satului. Oamenii iși lasă o clipi treburile și se interesează cine a venit. Unii lș", zic, o fi și ăsta vreun flușturatic, un nepriceput. Dar deodată pe chipurile lor apar zimbete de bucurie. — Aha, Oșan. Bine ai veniți — Noroc, Emeric! Atit tinerii cit și intovărășiții mai In virstă de pe ruta a Pribilești il intimpină prietenește ca pe un oaspete dorito pe Emeric Oșan, tractorist la 9 S.M.T. Satulung. Ei știu că o trage cu tractorul brazde adinei, Y uniforme, că in tot ceea ce o face nu poți găsi nici cel mai mic semn de greșeală și in 9 plus știu că-1 poate ajuta în orice acțiune. Președinții de gospodării colective și intovărășiri se bucură de venirea lui d in sat, căci, fiind un bun cunoscător al organizării producoției vegetale, el poate să se dea un sfat chibzuit, le aduce nouătăți. Nu numai tractoristul Emeric O Oșan, ci și Vasile Aftan și alții sunt astfel primiți In sat. 9 Principala caracteristică a tinerilor tractoriști o constituie o activitatea vie pe teren, nu numai pe tarlalele unite, ci și in x rindul oamenilor. Ei muncesc cu tinerii de la sate al căror caracter se formează, ii îndrumă v pe calea cea bună, sădescin o sufletul lor binele și frumosul. X spiritul atitudinii socialiste față de muncă. 9 * o Nu demult am avut prilejul x să-i cunosc pe cei doi tractoriști la o ședință a organizației U.T.M. din stațiune. Amindoi au cerut organizației U.T.M. să o le dea recomandare Ia vede care au bătut la porțile partidului, ascultind cu emoție jurnalul transformării lor. Lucrează în S.M.T. din 1956. Ce repede fuganii. Nici nu-ți vine să crezi că „ștrengarii“ (așa erau numiți in primii ani) au devenit maturi. Anii au trecut și acum in plină ședință iată-ne unde oamenii, tovarășii lor, spun despre ei că sunt dintre cei mai conștienți și pricepuți tractoriști. Pentru munca lor conducerea stațiunii a primit multe scrisori de mulțumire. La sfatul S.M.T. din 18 iunie a.c. de pildă, mulți președinți de unități agricole cooperatiste au spus cuvinte de laudă la adresa celor doi tractoriști. Și nici nu se putea altfel. Emeric Oșan și-a depășit planul campaniei de primăvară cu 80 la sută. Aftan de asemenea. Despre calitatea lucrărilor oamenii n-au de obiectat absolut nimic. Profesorii lui Emeric Oșan și Vasile Aftan au fost comuniștii și școala inaltă a muncii care au făcut din „ștrengarii“ de ieri, tineri cu înalte trăsături ale moralei comuniste, demni de a primi recomandarea organizației U.T.M. pentru ca să devină candidați de partid. Nicolae Csolti, Aurel Moldovan și alții care au luat cuvîntul în adunarea aceea i-au considerat pe drept cuvînt pe cei doi tineri ca pe mlădițe în plină creștere niște în pepiniera partidului. PAUL CRESULA ★ P. S. Hotărîrea organizației de partid de la S.M.T. Satulung cu privire la primirea lui Emericl Oșan și Vasile Aftan în rîndurile candidaților de partid a fost confirmată nu de mult de biroul Comitetului raional de partid^ Șomcuta. >00000000000 area intrării lor sng candidaților de partid.rindurile . Au început caracterizările. La C. A. C. Acîș Noi construcții, noi bucurii Luna aceasta, colectiviștii din Acîș au luat în primire o nouă construcție, magazie cu două etape, avînd o capacitate de 1.000 tone. S-au și depozitat in ea primele tone de cereale. Munca oamenilor este mult ușurată prin intrarea camioanelor direct In magazie. Brigada de construcție in frunte cu Mihai Tar este mîndră de succesul obținut. Trecînd Crasna, intîlnim un atelier „model“ construit tot de colectiviști. El are șapte încăperi în care sînt situate secțiile: tîmplărie, rotărie, fierărie, strungărie etc. Secțiile, dotate cu unelte și mașini corespunzătoare, satisfac cerințele colectiviștilor* . La cițiva metri depărtare dăm de noul garaj construit pentru șapte camioane. La ora actuală sunt ocupate șase locuri* iar in viitorul apro* ' " 1 U1 plat, colectiviștii își vor cumpăra al 7-lea camion. Tineretul colectivei, care și-a dat din plin aportul la realizarea acestor obiective, petrece seri plăcute în parcul amenajat în fața gospodăriei, cîntînd la vioară, mandolină, chitară, acordeon alte instrumente pusi se la dispoziția lor de căminul cultural. Gavril Fechete , tehnician O 91 letă-1 pe cei doi tractoriști 0909999099009909099000090" „Fiecare om al muncii un depunător activ la C.E.C.‘‘ nul, string economii. In toate unitățile mari, întreprinderi, instituții, gospodării colective și de stat, S.M.T.-uri, există comisii operative C.E.C., pentru sprijinirea acțiunii de economisire. din Recent comisia operativă C.E.C. cadrul uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare a adresat o chemare la întrecere către toate comisiile operative C.E.C. din întreprinderile, instituțiile, gospodăriile agricole de stat și colective, stațiunile de mașini și tractoare etc., cu obiectivul: „Fiecare om al muncii — Un depunător activ la C.E.C.“. „Cu scopul de a aduce o contribuție cît mai activă la lupta întregului popor, pentru desăvîrșirea construirii socialismului în patria noastră — glăsuiește textul chemării — să folosim sumele disponibile, depunîndu-le la C.E.C. pentru a fi folosite în interesul dezvoltării economiei naționale. Aceasta prezintă și o mare importanță pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii“. In condițiile bunei stări materiale care înflorește astăzi pretutindeni în țara noastră se ridică și numărul depunătorilor C.E.C. și sumele depuse. Atît la orașe cît și la sate, oamenii gospodari, obișnuiți să chibzuiască bine ba- Duminică, 23 iulie 1961, PROGRAMUL II . 6.00 Cîntece și jocuri populare rromînești. 6.30 „In excursie“ = muzică ușoară. 7.00 Buletin de știri. Sumarul presei centrale. 7.15 Muzică de estradă. 8.00 Școala și viața. 8.30 Piese simfonice de compozitori romîni. 9.00 Poemul simfonic „Til Buhoglindă“ prezentat în montaj muzical-literar. 9.30 Teatru, la microfon pentru copii. 10.25 Muzică distractivă. 11.00 Formații artistice de amatori participante la cel de-al VI-lea concurs pe țară. Corul Direcției Regionale C.F.R. Brașov. 11.30 Vorbește Moscova ! 12.00 Viața nouă a satelor. Program de cîntece jocuri. 12.25 Fragmente din apeși fete, 13.00 Radiojurnal. 13.10 De toate pentru toți. 13.45 Cotele apelor Dunării. 14.00 „Vitrina cu noutăți“. Un program muzică populară. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Săptămîna muzicii poloneze, Program de piese simfonice. 15.20 La șezătoare. 16.00 Frumusețile patriei oglindite în folclorul nostru și cu cîntecul și jocul de-a lungul Mureșului. 16.30 Muzică corală de Augustin Bena. 16.45 Estrada melodiilor. 17.15 Muzică ușoară. 17.40 Din înregistrările violonistului Ion Matache și taragotistului Ion Murgu. 18.05 Concert popular. 18.45 Muzică. 19.30 „Melodii, melodii“ — program de muzică ușoară românească. 20.00 Teatru la microfon „22.48.33 — Aici , cerurala... vă dăm numărul“. 2010 Piese vocale. 21.05 Cîntă ansamblul instrumental condus de Vilmos i Egmegdi din R P* Ungară’. 21.80 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară „Cindrelul“ a Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijor Nicolae Irimescu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.35 Muzică de dans. 23.10 Ciclul „Simfoniile lui Brahms, dirijate de Bruno Walter“. Simfonia IV-a în mi minor, 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II I 7.00 Muzică populară din diferite regiuni ale țării. 7.35 „Voioși cîntăm tinerețea“ — program de cîntece; 7.50 Buletin de știri; 8.00 Muzică ușoară sovietică. 8.30 Clubul voioșiei: „Robinson Fănel“, scenetă de Fred Firea. 8.50 Anunțuri și muzică. 9.00 Soliști și formații artistice participante la cel de-al IV-lea concurs al artiștilor amatori. 9.30 Concert de dimineață. 10.00 „Cele mai bune programe muzicale alcătuite de ascultători“. 10.30 Revista presei străine. 10.40 Melodii populare romînești interpretate la ocarină de Ștefan Farcaș. 10.50 Program muzical alcătuit la cererea oamenilor muncii aflați la odihnă. 11.37 Actualitatea cultural-artistică. 11.52 Festivalul internațional muzical: „Primăvara la Praga 1961“. 13.15 Din comoara folclorului nostru. 13.40 Cîntăreața italiană Mina prezintă un program de muzică ușoară. 14.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 14-15 Muzică instrumentală interpretată de soliști romîni. 14.30 La microfon : „Satira și umorul“. 15.15 Concert de estradă. 16.00 Oameni și fapte. 16.10 Muzică distractivă interpretată de fanfară. 16.30 „In vîrtejul jocului“. 17.00 "Program interpretat de Constantinescu, violonistul Mihai 17.15 Emisiune VJSEarli geasstí di» țm»l* ca popoarelor. 18.20 Gintă Benjamino Gigli. In programarii din opere. 19.00 Itinerarii vechi și noi. 19.15 Muzică ușoară românească. 19.30 Muzică populară românească interpretată de Magda Constantinescu, Tudor Pană și Nicolae Albulescu. 20.00 Buletin de știri. 20.05 Muzică de dans. 20.30 Almanah muzical nr. 7. 21.15 Lectură ghicitoare. 21.30 Muzică de dans. 22.30 Romanțe interpretate de Jean Iscobescu, Dorel Livianu și George Niculescu. 23.00 Buletin de știri. 23.10-24.00 Muzică de dans; CINEMATOGRAFE BAIA MARE Mineral: Viraj în noapte ; 1. C. Frimu : Soldați fără uniformă; Flacăra: Foma Gordeev. 1 Mai: Portretul unui necunoscut. SATU MARE — Victoria : Primăvara fetelor ; Popular: Imagini ale unui trecut glorios ; Metalul: Flăcări la graniță. BAIA SPRIE : Setea. BĂIUȚ: Poznașa. BERVENI: Foma Gordeev. CĂREI — Popular : Generația salvată: 23 August : Primul om. CEHU SILVANIEI: Fantezie de iarnă. CAVNIC — Minerul: La răscruci de drumuri ; Gutinul: Eșalonul de aur. HALMEU: Soldați fără uniformă. NEGREȘTI : Norii părăsesc cerul. SIGHET: Scrisoare neexpediată. ȘOMCUȚA MARE : Portul fără apă. SEMI: Katia-Katiușa. SANISLAU : Scrisoarea Elvirei. TÂȘNAD : Congo în luptă. TG. T.APUȘ: Katiușa. VIȘEU DE SUS : Katia- Să fir sluim iubim. PENTRU SOCIALISM Rulajul vagonetelor în subteran poate fi îmbunătățit Cu câțiva ani în urmă, la exploatarea minieră „Steaua roșie“ din Cavnic exista o situație neplăcută. Datorită unui parc de vagonete de mină restrâns, a gradului de uzură a vagonetelor destul de ridicat, datorită unei organizări nesatisfăcătoare a rulajului acestor vagonete, secția mină nu putea asigura pe deplin cerințele de minereu ale flotației. Din această cauză, instalația de preparare a minereului era nevoită In repetate rînduri să funcționeze parțial sau, în unele cazuri, să staționeze complet. Bineînțeles, această stare de lucruri a determinat colectivul de muncă de aci să ia un șir de măsuri în scopul eliminării neajunsurilor existente. Ca un prim pas exploatarea a început să fie dotată cu vagonete noi. Treptat, vechile vagonete de 0,600 metri cubi au fost înlocuite cu vagonete de 0,750 și 0,800 metri cubi. Astăzi, exploatarea are un parc de 450 de vagonete în majoritate de 0,750 și 0,800 m.c., fabricate de uzina „Unio“ din Satu Mare. Paralel cu acțiunea de dotare cu vagonete noi, In cadrul exploatării s-a mai dus o acțiune foarte importantă: aceea de descoperire și valorificare a rezervelor interne existente, pentru îmbunătățirea coeficientului de rulaj al vagonetelor. In acest sens, a fost reparată o mare parte a liniilor de pe galerii. S-a urmărit încărcarea vagonetelor cu minereu la capacitatea lor nominală, precum și reducerea cantităților de minereu cu conținut scăzut de metal, transportate la flotație și refuzate de către controlul tehnic de calitate. Ca urmare a acestor acțiuni, în prezent coeficientul de rulaj al vagonetelor în subteran este de 1,3—1,5. Este un coeficient satisfăcător confirmat de altfel de faptul că acum Rotația este permanent asigurată cu minereu pentru o capacitate de prelucrare sporită considerabil față de banii trecuți. ar acest coeficient mai poate fi încă mult mai persistă unele îmbunătățiti deficiențe care, înlăturate, ar asigura un transport mai rațional al minereului. Există unele păreri că odată ce ilotația este asigurată cu minereu din plin și permanent, nu ar mai fi necesare măsuri pentru îmbunătățirea rulajului vagonetelor. Această stare de automulțumire este neîndreptățită, îmbunătățind coeficientul de rulaj, s-ar permite ca, rînd pe rînd, o parte din vagonete să poată intra în revizie și reparații. In acest fel, s-ar evita o mare parte din reparațiile accidentale care dăunează producției. De ce rezerve mai dispune încă exploatarea pentru îmbunătățirea rulajului vagonetelor . Acestea sînt multiple. In primul rînd trebuie desfășurată o vie activitate pentru eliminarea transportului irațional de minereu. O mare parte a vagonetelor sosesc la flotație cu o încărcătură sub capacitatea lor. E vorba mai ales de vagonetele ce transportă minereul de la sectoarele II și IV. Aici trebuie dusă o muncă intensă în special cu vagonetarii. De asemenea trebuie ca maiștrii de la aceste sectoare să fie mai exigenți, să se preocupe mai intens și mai concret de acest lucru. O altă rezervă pentru îmbunătățirea rulajului vagonetelor o constituie rezolvarea problemei dispersării vagonetelor. Din cele 450 de vagonete, zilnic circa 60 sunt folosite pentru transportul sterilului. La lucrările de construcții miniere de asemenea lucrează zilnic 15 vagonete, iar la lucrările de explorări, 10. Un alt număr de vagonete, destul de însemnat, se află dispersat pentru diferite scopuri mărunte în toate părțile minei. Reducerea numărului acestor vagonete dispersate, destinate unor lucrări auxiliare și repunerea lor la circuitul direct productiv, constituie o însemnată de ridicare a coeficientului resursă de rulaj al vagonetelor. La exploatarea minieră, din Cavnici Capacitatea de transport a minereului ar mai putea fi îmbunătățită dacă la instalația planului înclinat de la flotație ar fi rezolvată problema exploatării complete a acesteia. In prezent, datorită amplasării, este folosită doar pe jumătate, adică o singură linie, în timp ce a doua linie deservește căruciorul care face „curse moarte“, cu un rol de contragreutate. O altă direcție în care trebuie să-și concentreze atenția colectivul de muncă al secției mină, este îmbunătățirea activității de întreținere și reparare a vagonetelor. Deși echipele de reparații, atît cele din subteran cît și cea de la atelierul de întreținere al exploatării lucrează bine, contribuind din plin la îmbunătățirea transportului minereului, totuși calitatea reparațiilor nu este totdeauna satisfăcătoare. Cauza principală o constituie lipsa pieselor de schimb și în special a rulmenților. Asupra asigurării cu piesele respective trebuie să-și concentreze mai mult atenția organele competente. O reparație în care un rulment spart complet este înlocuit cu unul crăpat, luat de la alt vagonet, aflat și el în reparație, desigur nu se poate califica drept reparație de calitate. In îmbunătățirea PuTanului vagonetelor un rol important îl are controlul tehnic de calitate din exploatare. Se mai întîmplă uneori ca o parte din vagonetele pline cu minereu să fie refuzate la flotație, unde își are sediul C.T.C.-ul, pe motiv că minereul e lipsit de conținut de metal. In ast fel, vagonetul face cale întoarsă. A scos la suprafață și apoi a dus îndărăt o încărcătură de steril care putea fi înlocuita prin minereu bogat. Pentru eliminarea unor asemenea situații e necesar ca organe ale C.T.C. să se deplaseze mai mult la locurile de încărcare a vagonetelor în mină, pentru a refuza pa loc minereul slab sau sterilul, evitînd în acest fel transportul Tinutil trebuie continuată și pe viitori acțiunea de dotare a parcului de vagonete al exploatării cu vagonete noi și, pe cît se poate, uniformizarea tipurilor de vagonete, urmărindu-se în special folosirea celor mari. Această acțiune este necesară deoarece în subteran se lucrează mult la înaintările în steril. In același timp ei necesară o mai intensă preocupare pentru repararea vagonetelor existente. Este absolut necesară o muncă temeinică, de la om la om, pentru a imprima tuturor celor ce i au tangență cu transportul de minereu conștiința asupra importanței pe care o are folosirea fiecărei posibilități, în scopul îmbunătățirii rulajului vagonetelori de minereu. In acest sens, treibuiesc temeinic popularizate rezultatele și experiența bună al unor sectoare ale exploatării (de exemplu sectorul I) precum și a unor brigăzi de transport din cadrul sectorului de transporturi al minei. In general se poate aprecia cai satisfăcătoare activitatea de transportare a minereului In ansambblii. Coeficientul de rulaj vagonetelor de 1,3—1,5 este sttisfăcător, dar el mai mult îmbunătățit. Resurse poate fi sunt* oameni capabili de asemenea.Mai mult* aci sînt mulți comuniști. Rămîne ca sub îndrumarea organizațiilor de partid să se analizeze toate posibilitățile exisitente, să fie mobilizați toți factorii pentru a se trece la acțiuni concrete de îmbunătățire ai rulajului vagonetelor în subterani MIHAI GRIGORESCIÎ X Direcția regională PTTR Maramureș aduce la cunoștința celor ce vor să devină — tehnicieni radio-televiziune și radioficare; — tehnicieni telefonie-telegrafie, radioficare și televiziune, — telegrafiști, telefoniste și oficianți* — mecanici de telecomunicații* că in cadrul Direcției Generale a Poștelor și Telecomunicațiilor vor funcționa în anul școlar 1961—1962 școli tehnice și profesionale cu specificul respectiv. Informații în legătură cu durata cursurilor și a condițiilor de admitere se pot primi la Direcția regională P.T.T.R. Maramureș, serviciul personal și învățămint și serviciul exploatării, precum și la oficiile P.T.T.R. raionale* :0000000ec$în 50î$ 000000 55 0000000 & iiî urnim m mt Hirn âi AJUTOR DAT MINERILOR Oricît s-ar strădui minerii să perforeze găuri lungi, dacă nu au perforatoare bune, nu vor putea perfora. Dar la explorarea minieră „Drapelul roșu“ Herja sînt și toate bune, perforamoderne, și oameni pricepuți. Un singur lucru însă nu le-a permis pînă nu demult să poată perfora găuri bune, așa cum ar fi vrut ei — sfredelele armate cu cap vidi a. Pentru că trebuie spus: La Herja roca e destul de dură, iar numai cu sfredele obișnuite greu o scoți la capăt. Sfredelele armate se făceau la uzina „Hutira Dezideriu“, dar în cele mai multe cazuri, plăcuțele de oțel vidra sudate pe tijă, se deslipeau ori se crăpau fiind prea casante. De un timp încoace la atelierul de întreținere al exploatării miniere se fac și sfredele armate. Sudorii Pavel Poțl și Ioan Trifu împreună cu Francisc Ger Szely au luat asupra lor și această sarcină. Zilnic ei confecționează cite 20—23* de sfredele armate, iar plăcuțele de oțel vidin uzate le folosesc la armarea țînecușurilor pentru dul gheri. In felul acest# minerii de la Herja au un ajutor prețios* pentru că sfredelele armate făcute aici sînt de bună calitate. ; ^un nou tabuium AL FABRICII DE ANTIBIOTICE IAȘI UNGUERIT PENTRU UZ VETIC BINAR jini să petrecem o ceară plăcută cu mugică de dam ! Vizitați cu tncradara restaurante!i și grădinile de vară ale COOPERAȚIEI DE CONSUM din Cărei, Vișeu, Cehu Silvaniei, Tg. Lăpuș etc. care vă oferă mâncăruri calde și reci — Bogat sortiment de băuturi. Grătar J.iinflPiÂinl,ll%